Înainte să plec, am suflat aburi peste imaginea ta şi am scris cu degetul pe oglindă: dispari.

Mircea Cărtărescu în Travesti
Adăugat de Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul că sunt un autor român a fost mereu un handicap pentru mine. Te loveşti mereu de imaginea proastă a ţării şi de prejudecăţi. Iar cei care mă citesc pentru că sunt un scriitor român primesc altceva decât ce se aşteaptă... Adevărata mea ţară se numeşte Mircea Cărtărescu. Ceea ce mă preocupă este ce se petrece în cutia mea craniană.

Mircea Cărtărescu în ziarul De Volkskrant, interviu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literatura poate schimba imaginea României.

citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărtărescu, Mircea

Mircea Cărtărescu este un arhitect genial oniric.

definiţie de Dan C. Mihăilescu (19 aprilie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să adorm, mulţumesc pentru că mi s-a dat să văd lumea.

citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred ca sunt ţicnit: uneori iubesc un tablou atât de tare, încât literalmente îmi vine să dau spargere la muzeu şi să plec cu el.

citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citesc poemul lui Venedikt cu uimirea pe care o am pentru tot ce n-aş putea face eu în scris. E nemaipomenit, e dat dracului.

Mircea Cărtărescu în Zen. Jurnal 2004-2010 (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre noi trăim în lumea exterioară şi ne identificăm (o facem de la trei ani) cu imaginea noastră din oglindă. Suntem cei care suntem. Când spunem "eu" ducem arătătorul spre piept: sunt corpul meu, un lucru din lumea largă. De obicei n-avem timp de introspecţie şi, dacă ne căutăm conştient propria noastră fiinţă, o facem nu către interior, ci spre suprafaţa mereu schimbătoare şi colorată a vieţii, ca un alergător care ar porni o cursă ţâşnind invers din startere.

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcute nostalgii

Poveşti uitate
răscolesc privirea.
Ascunse-n clipe de amintiri
înfloresc pentru-ntâia oară
gingaşe flori de trandafiri
la margine de drum.
Din nopţi ce vin şi pleacă
mă regăsesc
ca-ntr-o oglindă
priveşti...
apoi dispari
arzând imaginea
peste eterne valuri
croind din raze albastre
umbre şi lumini.
Mai aud şi azi
un sunet de chitară
vocea ei de şoapte
vesteşte-o primăvară
mă alină ploi fugare
împrăştiind
durerea din colţuri vii
nu pot să-ntorc trecutul
ca fila unei pagini,
anii trec şi cu ei duc
tăcute nostalgii.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţiile în care s-a făcut literatură în ultimul deceniu în România au fost - şi sunt mai departe - atât de vitrege, încât e de mirare că s-au mai scris cărţi.

citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi putut Hamlet să fie scris de către o comisie, sau Mona Lisa să fie pictată de un club? Ar fi putut Vechiul Testament să fie scris ca un raport al unei conferinţe? Ideile creatoare nu izvorăsc din grupuri. Ele izvorăsc din indivizi. Scânteia divină trece din degetul Domnului în degetul lui Adam.

citat din A. Whitney Griswold
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare adevăr pe care îl descoperim este o oglindă netulburată care împrumută ceva din strălucirea ei şi celor din jur, înainte de a le reflecta imaginea. Atraşi de tot ce străluceşte, oamenii de rând se adună, privesc în oglindă din depărtare, iar tocmai în centrul strălucirii zăresc, pe jumătate ascunsă în fund, o imagine înfricoşătoare, sinistră şi ceţoasă. Cuprinşi de groază şi repulsie, ei îşi întorc privirea de la oglindă şi o învinuiesc pe ea, învăluind în acelaşi simţământ de ură şi oglinda şi strălucirea ei. Ceea ce i-a înspăimântat a fost doar răsfrângerea propriei lor nimicnicii!

citat clasic din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de ceaţă

spălându-mă de ceaţă
te zăresc in oglindă
in fiecare dimineată
si dispari aburindă
cu mine uitat într-o oglindă
asteptând să fie privită
de tine uimită

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am început să scriu citind. La 9 ani m-am apucat să scriu un roman istoric care avea doar vreo 15 pagini, dar aveam impresia că am scris Biblia. Scriam cu încăpăţânare.

citat din Mircea Cărtărescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun artist român n-a avut succes pe plan internaţional câtă vreme a trăit în ţara sa. Ionescu, Brâncuşi, Cioran - au trăit toţi în Paris. Se spune că prezenţa mea în Paris ar da operei mele o anumită urgenţă. Dar ceva m-a împiedicat mereu să plec. În Bucureşti am legitimitate.

Mircea Cărtărescu în cotidianul “De Volkskrant”, interviu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care-mi citeşte jurnalul nu intră în viaţa mea, şi nu (doar) pentru că orice text scris mistifică viaţa. Dar pentru că sensul jurnalului meu nu e de a-mi dezbrăca inima-n fundul gol, ca la doctor. Adevărata mea viaţă nu e accesibilă cuvintelor.

Mircea Cărtărescu în Zen. Jurnal 2004-2010 (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia asta

e mult prea specială
are mirosul tău
curge ca sărutul
din fiecare noapte
înainte de culcare
ploaia asta trece ca o amintire
după ce plec în visare
te scriu cu aburi
eşti un poem de dragoste
o ploaie aromată
cu esenţe de pin şi ghimbir
îmi vine să te sorb
de la gât până la coapse

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi chiar şi acum, după atâtea fraze, identitatea mea, a enigmaticului Mircea Cărtărescu - bărbat/femeie, latin/slav, oriental/occidental - nu-ţi este decât foarte vag familiară. Deschide însă cartea mea cu copertă cărămizie, în ciuda numelui de pe ea: abia atunci (asemenea numelui unui nou-născut, asemenea numelui ştiinţific pus pentru prima dată unui fluture nou descoperit) numele meu ţi se va deschide şi el va începe să însemne, poate, ceva pentru tine.

Mircea Cărtărescu în Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar, să nu mai vorbesc de ce mă doare. Poate o să fiu nevoită să plec la Bucureşti. Mi-a scris Victor Iamandi să plec îndată ce-mi telegrafiază. Te voi anunţa printr-o carte poştală când plec, dar îmi poţi scrie şi-n lipsă: n-o să stau mult, iar scrisorile mele îmi sunt respectate.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu n-a suflat o vorbă. Le-a scris pe toate.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetul meu poate arăta către luna, dar degetul meu nu este luna. Nu trebuie să devii degetul meu, nici nu trebuie să-mi proslăveşti degetul. Trebuie să-mi uiţi degetul şi să priveşti încotro arată.

citat celebru din Osho
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!