Dacă cuvintele unor oameni ar fi scrise pe cer şi-ar alerga pe deasupra pământului şi-a apelor strigând ce cuprind ele, poate lumea ar fi mai fericită!

Viorel Muha (octombrie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si întunericul câteodată poate fi mai "alb" decât sufletul unor oameni!

Viorel Muha (aprilie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mamă te aduce pe lume, deci ei trebuie să-i porţi recunoştinţă. Credinţa te face mai bun, ceea ce înseamnă să aduci rugă lui Dumnezeu, iar vremelnicilor cărora dacă sunt nedrepţi, nu trebuie sa li te supui, ci doar pământului care te hrăneşte, apelor care te răcoresc, pădurii şi câmpiilor care te adăpostesc.

Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele de deasupra mării

Undeva departe-o enigmă-ntâlneşte
O altă enigmă,-naltă şi vastă,
Ochi în ochi, nemărginirea apelor priveşte
Nemărginirea cerului – albastră.

Stelele cântă imnuri îmbiind la calm
Deasupra mărilor biciuite mereu de-un uragan;
Şi-ar putea vreodată-acel maiestuos psalm
Găsi odihna la sânul imensului ocean?

Zarea-nnegurată când soarele-i la scăpătat
E-alinată de-adierea unor aripi îngereşti
Acolo unde-aleanul pământului, de nevindecat,
Află puterea din pacea minţilor cereşti.

Totuşi, harul cerului plin de strălucire
Eclipsează apele oceanului, rebele;
Noi nu le putem vedea locul de-ntâlnire,
Dar putem vedea o maree de stele.

poezie de Amos Russel Wells, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul zburător

În ultima vreme

Ţăranul pluteşte
la
un metru
un
metru jumătate

deasupra pământului

Cică
dacă
mai vrea
să lucreze

De fapt
să conlucreze

Cu fratele său

(Fratele său
Pământul
bineînţeles)

Trebuie
să
plătească

Un nou impozit

Plăteşte
şi
poate
coborî

Dacă nu

Va pluti

Până
la
sfârşitul veacurilor

În
bătaia vântului

Deasupra pământului

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul zburător

În ultima vreme
ţăranul pluteşte
la
un metru
un
metru jumătate
deasupra pământului
Cică
dacă
mai vrea
să lucreze
de fapt
să conlucreze
cu
fratele său
fratele său
pământul
bineînţeles
trebuie
să plătească
un nou impozit
Plăteşte
şi
poate
coborî
Dacă nu
va pluti
până
la
sfârşitul veacurilor
în bătaia vântului
deasupra
pământului

poezie de Costel Zăgan din Poeme hai hui (antologie de poezie) (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iraţionalul poate fi opus raţionalului, numai în lumea lui şi invers. Care este raţionalul adevărat, nu vom şti poate niciodată. Convergenţa dintre ele reprezintă punctul unde vom fi suspendaţi, situaţie când nu vom mai şti ce suntem şi vom rămâne blocaţi!

Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi o viaţă fericită nu poate exista fără o parte de întunecime, iar o lume fericită şi-ar putea pierde înţelesul dacă nu este echilibrată şi de tristeţe. Este mult mai bine să iei lucrurile aşa cum vin, cu răbdare şi calm.

citat clasic din Carl Gustav Jung
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu poate fi decât existenţa ta, apoi şi-a celorlalţi! Dacă tu nu exişti, pentru tine nici eu nu exist, însă pot exista fără ca tu să ştii. Caută-mă, căci eu te aştept!

Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş putea...

dacă ar fi să fie
aş construi lumea frumoasă
ca un trup de femeie
dacă ar fi să pot
cu lumina ochilor ei
aş face far să ne lumineze căile vieţii
dacă mi-ar sta în putinţă
aş pune zâmbetul ei de mamă fericită
în calea nopţilor pe drumul călătorilor
să le fie alinare de dor şi mângâiere
dacă puterile mi-ar fi atât de mari
aş face ca cel ce urăşte, ura lui să fie
ca iubirea pură a unei femei

şi dacă aş relua lumea de la începuturile ei
aş da ploaie, soare, iarnă, primăvară, vară şi toamnă
pentru ca să fie ca-n sufletul ei
dacă ar fi să fie, sărutul şi buzele ei le-aş pune
poartă cerului în răsărituri şi-n apusuri
să le simţim în dimineţi şi-n seri târzii

dacă Dumnezeu mi-ar dărui acea putere
aş face toate casele să fie ca-n inima unei femei
iar în ele să cânte fericirea legănată de braţele ei.
dacă aş putea...

poezie de Viorel Muha (aprilie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea şi Dragostea! Bucuria lui Dumnezeu că Adam şi Eva, după păcat, prin ele vor deveni căndva ce şi-a propus!

Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ele, cărţile!

Ele nu ne întreabă, cine suntem şi cum ne cheamă
Ele nu ne întreabă, ce funcţii şi rang avem
Ele nu ne ascultă, când vorbim sau iubim
Ele ne dau vise, speranţe, lumină, nădejde
Ele nu ne trădează, invidiază, pizmuiesc sau urăsc
Ele nu ne fură, înşeală, păcălesc sau mint
Ele ne dau multe şi cer foarte puţin
De aceea să le iubim, să le îngrijim, căci neîngrijite
Nu ne vor mai da lumină, vor dispărea şi muri
Ele sunt cărţile, tăcute, care stau acolo, oriunde-o fi!

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cunoscut o fată care a jurat că va fi cea mai fericită dacă îi ia tata o maşină. I-a luat tata maşină. A fost fericită 3 săptămâni, apoi a jurat că dacă îşi pune silicoane, va fi cea mai fericită. Şi-a pus. A fost fericită o lună apoi a zis că dacă se mărită, sigur va fi fericită. S-a măritat. A fost fericita 3 luni după care a zis, SIGUR, dacă fac un copil, voi fi fericită. A făcut. Şi a intrat în depresie gravă.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pasăre se naşte liberă să zboare, dar ce păcat ar fi dacă nu ar mai exista copaci şi cer!

Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino

Ce ai făcut tu,
iubire?
Ai stors cuvântul
de ultima lui putere.
De ce îl laşi să moară
lăsând în urmă lacrimi?
Suntem simpli paşi de cuvinte,
simplă amintire.
Lumea a dispărut în tăcere.
Ele, cuvintele nu mai sunt.
Au rămas amintiri,
în sunete pe portativ,
gol de conţinut.
Inima plânge şi...
m-am pierdut pe mine
din cuvânt.
Mă caut în rătăcire
încercând să înşurubez becul
să luminez lumea.
Te caut pe tine
nu ştiu unde ascunsă
poate...
în cuvântul stors de putere.
Tăceri strigă în mine
rezonând cu imensitatea de dincolo.
Vino, tu, suflete drag!
Te aştept
în braţe de univers să dormi
liniştită...
la umbra viselor mele.

poezie de Viorel Muha (14 februarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla în lumea asta, este să nu mai simţi durerea!

Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi pasărea este liberă, şi totuşi ea nu poate să zboare dincolo de cer!

Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa te poate face înţelept, dar nu pe toată lumea.

Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş lua o lacrimă şi aş construi un pod. Un pod peste distanţa dintre noi. Atunci lumea nu va mai avea distanţe între oameni!

Viorel Muha (noiembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi irosi, omule, timpul dat, prostia unor oameni să nu-ţi fie piedică, nu te opri în gunoi ca să vezi lumina, căci te vei murdări de negru şi întuneric!

Viorel Muha (mai 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte-mi lacrimile, căci sunt file scrise de iubirea mea pentru tine!

Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!