O podgorie bătută de piatră: aceasta-i via dolorosa!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedant, egoist, indiferent, aceasta-i raţiunea mea de a nu fi.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei-Me: Maternitate, Mântuire, Miracol. Aceasta-i Sfânta Treime!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Dudeşti, Crucea de piatră a pus cruce la destule "case de piatră".

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca la Oltina (podgorie dobrogeană)

Culesul viei este-n toi.
Muncesc sătenii mei cu spor;
Au pus la fiert mustu-n butoi
Şi-o parte chiar... în capul lor.

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Ion Ruse
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gloria verii

Am o glorie,
Strig: "Victorie!"
Prin podgorie;
Sunt prigorie.

Vara, când nu plouă
Câte-o lună două,
Beau apă din rouă,
Ca să vă cânt vouă;

Că-s prigorie,
Ţip: "Victorie!"
Prin podgorie,
Din istorie.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A rămas doar cu o cruciuliţă de aur din tot ce a câştigat la Crucea de Piatră.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea de piatră a cetăţilor. Îţi vine să te adresezi turnului Chindiei: taci, turnule!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turlele mănăstirii Curţii de Argeş: fire de piatră răsucite din furca Timpului.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare bulgăre de pământ prăvălit peste sicriul bunicilor a fost ca o piatră aruncată în propria-mi copilărie.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu, dacă mi-ai dăruit o piatră semipreţioasă, cum poţi să-mi pretinzi o iubire întreagă?

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceasta-i tema

Aceasta-i tema noastră la română,
Cum poate omul, de spinare frânt,
Să-şi fie, însuşi, rob la îndemână
Şi cum să-şi piardă urma pe pământ.

Aceasta-i tema noastră la citire,
Să scriem nu, să se citească da,
Şi cum plămânu-nvaţă să respire,
Nu aer, ci un fel de mucava.

Aceasta-i tema noastră la franceză,
Să fim consideraţi nişte ţigani,
Când fraţii noştri urcă în viteză.
La noi, pe umeri, de atâţia ani.

Aceasta-i tema noastră la uitare,
Să ştergem de pe banda minţii tot
Şi ce ne bucură şi ce ne doare,
Să fim un neam aproape idiot.

Aceasta-i tema noastră pentru-acasă,
Să vieţuim şi să murin în spini
Şi, între timp, în vremea friguroasă,
Să fim, la noi în patrie, străini.

Aceasta-i tema noastră pentru soartă,
C-un scris umil, din ce în ce mai mic,
Să facem numai artă pentru artă,
Convinşi că suntem nimeni şi nimic.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţaţi a mă lăuda: Cine mai e şi Constantin Ardeleanu ăsta? Mi-i deajuns notorietatea Şcolii Ardelene...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi încântat ca numele meu să-l poarte o stradă, astfel ca multe femei superbe să stea pe Constantin Ardeleanu.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corectiv

Eşti deseori tentat să spui:
Aceasta-i ţara nimănui.
Rectific eu: nu-i chiar aşa,
Aceasta-i ţara câtorva.

epigramă de Ion Bindea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantin Brâncuşi este poetul şi filosoful pietrei. El a văzut miracolul în piatră ca pe o pasăre măiastră ce va fi să vieţuiască în viitorime cu tot cu antichitatea ei de piatră, şi dincolo de remarcabil.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carmen Meretricis

Se cântă cu talent de orice damă tristă, acompaniată
"d'un acordeoniste", într-un mediu de pierzanie cu
vădită tentă pesimistă
"Cânta gurista beată moartă
În Crucea de Piatră..."

Ispită trăznet, paraşută
Din ceaţa cerului căzută,
Plăcându-i să fie avută
În Crucea de Piatră

Mişto senzaţii poţi s-alegi,
Cu ea toţi se simţea regi,
Poeţii-o trata-n bodegi
În Crucea de Piatră

Aproape goală,-n neglijé,
Cu hoit de vise rele, bre,
De se-nfrupta şi peştele
În Crucea de Piatră

Venea la geam ca o nălucă
Nu te holba, şi asta-i muncă,
Te ameţesc de mişc o bucă
În Crucea de Piatră

Se bulucea la dânsa gloată
De la maior la făr' de-armată
Nu mai giniseră aşa bucată
În Crucea de Piatră

Ieşea ştabii din otomobile
Şi diplomaţi poftind copile
Iar impotenţi lua pastile
În Crucea de Piatră

Curtea-Veche adora crăiţa
Ţaţa, nu: "piară-ţi sămânţa!",
Ea, râzând, scutura ţâţa
În Crucea de Piatră

Trecute, multe o invidiază,
Fără plăceri li-i viaţa varză,
Dar în desfrâie n-o să cază,
În Crucea de Piatră

Scorţoşi engleji o vizita
Cu tantra, vai, ce-o chinuia!
Dar polu-n plus îi strecura
În Crucea de piatră

Azi nu se primblă la fereşti,
Fugi cu unu' de la Baloteşti,
Tândala-aşa mai rar găseşti
În Crucea de Piatră

La casa ei, răcnea în zori,
Când se cordea(straşnici fiori),
Cu soţul de mai multe ori
În Crucea de Piatră

Prezis-a ielele – mare scofală?!,
Casă de piatră după tăvăleală...
Putea ajunge la Paris "damă fatală"
În Crucea de Piatră...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Romulus Vulpescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi vor spinteca uitarea

Dezleagă-mă de jurăminte
Eterice şi plânse-n poală,
De lacrime-nvelind cuminte
Tăcerea ochilor... de smoală.

Putere dă-mi, c-o răsucire
A coapselor, ce încă ard...
Atinse... fără-mpotrivire
De un sărut, mereu, bastard.

Nebun, te voi urma... oriunde,
Printre atomi şi maci, fireşte,
În universul tău se-ascunde
Speranţa, ce mă-ntinereşte.

Răscolitor, timid, retoric,
Din gustul sânilor de piatră,
Storc sentimentul... euforic
Al câinilor, care mă latră.

De ce? aceasta-i întrebarea,
A fi sau a nu fi? năuce...
Zăpezi vor spinteca uitarea
Şi veşniciile... caduce.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi vor spinteca uitarea

Dezleagă-mă de jurăminte
Eterice şi plânse-n poală,
De lacrime-nvelind cuminte
Tăcerea ochilor de smoală.

Putere dă-mi, c-o răsucire
A coapselor ce încă ard,
Atinse... fără-mpotrivire
De un sărut, mereu, bastard.

Nebun, te voi urma oriunde,
Printre atomi şi maci, fireşte,
În universul tău se-ascunde
Speranţa, ce mă-ntinereşte.

Răscolitor, timid, retoric,
Din gustul sânilor de piatră,
Storc sentimentul euforic
Al câinilor... care mă latră.

De ce? aceasta-i întrebarea,
A fi sau a nu fi? năuce...
Zăpezi vor spinteca uitarea
Şi veşniciile... caduce.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am pretenţia să ajung cabaret ca Voltaire. Dar nici barem birtul Ardeleanu?

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am construit

un castel pentru tine
tot mai sus pe munte
inaccesibil celorlalţi
am pus piatră pe piatră, piatră mare
lângă piatră mare
sau
piatră mică lângă piatră mare
un palat de vis în visul de
venit realitate
trebuie să vii acolo
să fii regina mea din palatul de piatră
peste piatră să stăpâneşti
inima mea lăsată-n caseta cu bijuterii
să mă aştepţi în balconul de la ultimul etaj
voi urca în corzi
te rog să nu te joci cu inima mea
nu tăia din ea
cu ea te iubesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!