Îţi vorbeşte şi turceşte şi-orice limbă nimereşte. Ce e?

Este ecoul.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

În faţă e un perete Eu strig...
Perete! Perete!
Ecoul se întoarce...
Om! Om!
Eu strig...
Strig! Strig!
Ecoul se întoarce...
Tac! Tac!
Eu râd.
Ecoul plânge.
Apoi alerg pe coama lui şi culeg antene
Ecoul se aude în turla bisericii
cum sădeşte vibraţii în clopote
Eu strig...
Eu! Eu!
Ecoul se întoarce...
Tu!
Eu strig..
Tu! Tu!
Ecoul râde şi plânge
şi se întoarce
şi pleacă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul bucuriei prieteneşti este lumină, admiraţie şi frumos, iar opusul lui, ecoul răutăţilor, este otravă pentru minte, suflet şi mediu.

Valeria Mahok (14 iulie 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul şi Boc

Când vorbeşte Boc
Auziţi ecoul,
Că el ţine loc...
Altul este boul.

epigramă de Florea Ştefănescu din Epigrame (mai 2000)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul Grăbit şi Ecoul Răbdare

pe planeta asta-i prea
multă gălăgie
prea planetă, prea bombată
prea hoinară… şi bizară

Cine eşti tu? Mă întreabă Eu –
«Important» – ecoul ‚Grăbit’
Importanţa cea mai importantă
Cine eşti tu?
ecoul: Cine eşti tu
– aleea 4 piatra 5 stratul 968

lumina absolută este muzică –
auzi? Doar ea este muzică
Cine eşti tu… ecoul ‚Răbdare’
sunt bastardul lui Dumnezeu
nu am mamă sunt copil din flori
Floarea – Florin
Arlechina – Arlechin şi
vreau linişte
vreau netezime – mie nu mi-e frică
vreau vertical
plouă dinspre ţărână în cer
vreau ce nimeni n-a mai vrut
cine eşti tu, cine sunt eu
la început
scufundaţi în colinda lui ler
în răsăritul dintâi
în floarea de lămâi, în norul…
care?
…alege tu.

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum liliacul poate calcula distanţa până la obstacolele ce-i ies în faţă, prin ecoul ultrasunetelor emise, la fel e şi creştinul. Prin ecoul rugăciunii sale poate determina cât de aproape-i este Dumnezeu.

Cornel Stelian Popa (13 februarie 2016)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orizontul larg întârzie ecoul, însă îl şi amplifică. Profeţii propovăduiau în deşert. Ecoul venea după moartea lor. Dar cu ce forţă!

aforism de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roşu" (1982)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

Sunt ecoul
a două inimi
cuibărite
în pieptul tău...

Fă-mi loc în inima ta
în a mea nu mai am loc
de tine...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oul şi ecoul

Oricărui ou îi este greu, chiar şi la soare,
Să se transforme-ntr-o pasăre-ecou,
Dar nu va-nvăţa niciodată să zboare
De va rămâne la stadiul funciar de ou.

În picătura prezentului nost finit,
Suntem ca ouăle deznădăjduite,
Dar nu putem continua la infinit
Să rămânem doar ouă-obişnuite.

Chiar în condiţii de vremuri sărăntoace,
De vrem, în zbor avântat, să ne ridicăm,
Trebuie să ieşim din placentara găoace;
Altfel, riscăm, dup-un timp, să ne stricăm.

Ecoul este găinuşa timpului pribeagă;
Cotcodăcind necontenit prin zările albastre,
Cheamă-nţelepciunea noastră să aleagă
Levitaţia distinctă a seminţiei noastre.

Şi universul găinuşei cochetează cu ecoul;
Nici el n-are răspuns la sfidătoarea-ntrebare,
Din moment ce n-am stabilit care este oul
Şi care, găina eternei dispute planetare!

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

Lăsând în urmă metropola, mergeam
spre o zonă muntoasă,
vestită pentru ecoul pe care-l produce.
Îmi şi imaginam decibelii, ce se întorceau
precum o cascadă imensă de sunete,
lovind din toate părţile,
ca un bumerang ce capătă
dimensiuni mitice.
Însă, odată ajuns la destinaţie,
fascinat de liniştea
ce mă înconjura,
n-am mai zis nimic.
M-aş fi simtit stingher.
Era o linişte atât de plăcută,
încât îmi simţeam ecoul propriului eu,
rezonând cu percepţia exteriorului.
Restul ar fi fost de prisos.

poezie de Alex Dospian (iulie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul alb

Pluteam pe o corabie albă-ntr-o seară,
aripi de păsări îmi coseau privirea,
veneam şi plecam în neuitare,
plângeam şi strigam să mă audă pământul.
Gând de mistuire am trimis adâncului,
dar ecoul nu s-a întors.
Am căzut sub pescăruşii albi,
sfârşit sub înveliş de ape,
pe rugul nerostirii.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul: Tati, ce este ecoul?
Tatăl: Este singuru' care are curaju' să-i răspundă lu maică-ta!

replici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul luminii

Iarna sună în prăpăstii ca un bucium
Desenează în cer castele bizare
Când sufletul zilei e catarg înnorat
Ca o retină de pasăre călătoare.

Pe umărul tău creşte iarba de miere
Ecoul luminii pare că era
Aerul acela deshumat din munte
Pe care cuvântul abia îl respira.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

aniversare

Aniversarea este ecoul timpului.

definiţie clasică de Hacob Paronian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să intri în peşteri

Să intri în peşteri
doar atunci când
ecoul timpului
ţi se va răsfrânge
în priviri.
Să intri în peşteri
ca să-ţi strigi
dragostea
şi s-o auzi
doar tu
în ecoul trăirii.
Să intri în peşteri
ca-ntr-un altar
unde puritatea înseamnă
iubire.

poezie de Sofia Dobre din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

suflet

Sufletul este ecoul lui Dumnezeu.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai prompt şi sincer răspuns este ecoul...

Liviu Reti (ianuarie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

teorie

Teoria este ecoul faptei, înainte de a se manifesta.

definiţie aforistică de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stilul este ecoul pertinent al creatorului în "conştiinţa" textului.

aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am îndrăgit ecoul...

Am îndrăgit ecoul
În joaca din pruncie
Când tulnicam pe dealuri
Năstruşnice chemări
Şi-acum, la bătrâneţe,
Când mâna mea vă scrie
Parcă aştept răspunsul
De dincolo de zări...
Copil crescut la ţară
Eu ştiu că se cuvine
Să mergi pe drumul vieţii
Ca aţa după ac,
Îmi vine câteodată,
Nici nu mai ştiu ce-mi vine,
Să trag la geamuri storul
De ciudă şi să tac...
Dar a venit poştaşul
Sau cine o fi oare?
Cutia mea poştală
E plină de urzici...
Am îndrăgit ecoul
Şi eu şi fiecare
Când vom pleca din lume
Îl vom lăsa aici...

poezie de Nicolae Nicoară-Horia (10 august 2010)
Adăugat de Nicolae Nicoară-Horia
Comentează! | Votează! | Copiază!

remuşcare

Remuşcarea este ecoul unei virtuţi pierdute.

definiţie clasică de Edward Bulwer-Lytton
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!