Eu nu ştiu, nu mă pricep la aşa ceva. Aştept să îmi spuneţi când, unde şi de ce sunteţi bătute de soţi.

perlă de Radu Mazăre
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radu: Dar, ia spune-mi tu mie... că nu scapi aşa uşor... Cu prietena ta cum rămâne? Din câte ştiu, sunteţi împreună de ceva timp. Parcă spuneai că v-aţi şi logodit.
Toni: De cine vorbeşti tu, de Consti?
Radu: Nu, eu la Silvia mă refeream.
Toni: Păi da, Consti.
Radu: O mai cheamă şi Constanţa?
Toni: Nu, Consti nu vine de la Constanţa, dar aşa o mai alint eu uneori, Consti... Consti de la constipata...
Radu: Şi, cum... aşa uşor îţi abandonezi tu logodnica, mai ales acum, la greu, când înţeleg că are şi unele probleme de tranzit intestinal?

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

RADU MAZĂRE - Nu ştiu cum s-a întâmplat Potera l-a capturat

Mazăre se-ntoarce-n ţară
În curând, dar n-am aflat,
Pentru că e cald afară,
Unde-l pun la conservat?!

epigramă de Valentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am un suflet de discipol, tot ce ştiu sau cuget îmi e puţin lucru când pot sta s-ascult şi să învăţ ceva de la alţii... Şi scrieţi-mi ceea ce vroiaţi. Eu aştept. E ceea ce ceream cerului. Să aştept ceva, orice, dar să aştept... Şi încă mă simt ca o carte deschisă pe care o răsfoiţi.

Hortensia Papadat-Bengescu în Scrisori către G. Ibrăileanu, volumul I (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

Aştept mereu şi nu ştiu ce aştept.
Aştept o fată să-mi vie la piept.
Aştept un blestem, ori un cântec aştept,
Şi nu ştiu ce aştept.

Cu ochi aprinşi aştept. Şi tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morţile în mine.
Şi renasc toate vieţile.
Şi tot nu vine.

Aştept, aştept. Şi nu ştiu ce aştept.
Aştept, lumină ori noapte?
Aştept, viaţă ori moarte?
Aştept, aştept. Şi de departe
Mă cheamă ale beznei şoapte...

poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisirea lui Radu Mazăre

Mi-e ţara-n suflet rană cruntă
Şi lacrimi pe obraz îmi sar
Când ochiul meu pervers înfruntă
Nisipul din Madagascar.

epigramă de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă regăsesc

Calc strâmb încercând să merg drept,
Rumeg la adevăruri şi minciuni
Cu ochii obosiţi şi taciturni
Aştept fără să ştiu ce mai aştept.

În vânzoleala lumii nu mă regăsesc
Să ştiu ce loc îmi este destinat,
Sunt unii care tot şi-au aranjat
Lor nu le pasă dacă obosesc.

Privesc în jur şi băncile sunt ocupate,
Stau peste ele întinşi nerozi necopţi,
Se scoală câte unul ofilit de nopţi
Îşi lasă locul rădăcinilor necoapte.

De când mă ştiu e totul inversat,
Doar cerul îşi păstrează sigur locul
Şi sub pământ când vine trist sorocul
Eşti ambalat la margine de sat.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea se micşorează cu fiecare zi

iar eu nu mai ştiu să aştept întâmplările fericite
nu mai pricep guduratul zorilor
latru acru la o lună din ce în ce mai albă
astup urechile să nu mai aud iarba cum se naşte
ochii mi se închid cu părere de rău
înainte ca lumea să-mi încapă într-o ultimă suflare
mă tem că o să plec printr-un orificiu strâmt şi rece
înapoi în negura de dinaintea primului scâncet

lumea asta se micşorează cu fiecare încercare de a o lărgi
şi îmi era aşa bine să o ştiu infinită
îmi era aşa bine să fiu nemuritor
încât vă cer iertare tuturor
că m-am născut într-o zi de 13
poate că e din vina mea
nu ar fi trebuit să caut măsuri pentru nemăsurat

lumea se micşorează cu fiecare zi
niciodată nu va ma fi la fel de largă
precum atunci când am deschis ochii
atunci când totul era într-adevăr perfect

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai spuneţi că ne sunaţi înapoi, dacă nu ne mai sunaţi. Nu mai spuneţi că faceţi, dacă nu mai faceţi. Nu mai spuneţi că ne ajutaţi, dacă nu ne mai ajutaţi. Nu mai spuneţi că ieşiţi în oraş, dacă nu mai ieşiţi. Nu mai spuneţi că iubiţi, dacă nu iubiţi. Nu mai spuneţi că vreţi, daca nu vreţi. Nu ne mai puneţi să aşteptăm, dacă nu mai veniţi. Nu mai încercaţi să păreţi, dacă nu puteti fi. Nu mai simulaţi, daca nu sunteţi...

citat din Maria Dimian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept o lacrimă

A trecut puţin sau mult...
Eu simt că a trecut o vreme...
De când aştept să-mi spui, un
Te iubesc!
Cât încă limba ceasului se mai învârte.
Cât noaptea se rostogoleşte spre lumină
Şi încă soarele iubirii nu a asfinţit.
Eu îmi adun poemele pe buze
Şi-ţi spun că te ador şi
Te iubesc
Atât cât inima îmi va mai bate, aştept!
Şi clipa, se transformă în minut.
Iar un minut, devine veşnicie.
Aştept, dar nu ştiu ce aştept...
Aştept iubirea să mă-n vie?
Sau poate o eclipsă, sau un cataclism...
Aştept lumina? Aştept noaptea?
Nici eu nu ştiu...
Încă mă simt legat de tine.
Iubesc lumina, dar lumina-mi aşteptată
Se transformă-n moarte.
Aştept, aştept, dar de departe
Mă cheamă ademenirea beznei
Ce-mi este mai aproape!
Căci şi răbdarea s-a uscat în mine.
Aş vrea măcar ca lacrima
Să nu mai fie tristă!
Şi să mai creadă în iubire.

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă nu e bine dacă eşti prost, dacă eşti neinstruit. Să înveţe (copiii) dacă vor să facă ceva în viaţă. Când eşti prost şi nătărău, o duci rău.

citat din Radu Mazăre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alean

Unde sunteţi, vecinii mei?
Acele babe susurând poveşti
Cu zâne, cu balauri şi cu zmei,
Cu Feţi-Frumoşi şi întâmplări crăieşti.

Unde sunteţi, moşnegii mei sfătoşi?
Cu vorba voastră, pururea domoală,
Ce-mi povesteaţi despre haiduci pletoşi
Pân’ ostenit vă adormeam în poală.

Unde sunt, azi, poveştile acele
Care cu limpezi slove s-au săpat
Pe-albastrul amintirii mele
Şi-ntreaga viaţă m-au urmat?

Sub cruci de lemn, încet, s-a risipit
O lume-n basme-nveşmântată
O lume-adânc învăluită-n mit
Cum nu va mai fi niciodată.

Grădini pustii şi case părăsite
Mă-ntâmpină când, searbăd, mă întorc
Pe acele locuri – de-acum ofilite
Unde viaţa îmi părea un joc.

“Unde sunteţi vecinii mei,
Azi, când nimicul mă pătrunde?”
- Strig întruna, dar din patru zări,
Silnic, doar ecoul îmi răspunde.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea când...

Unde te ascunzi
de unde să te chem să-mi răspunzi
din oceane din viroage din stânci,
din tăcerile mele adânci,
de unde să-ţi dau formă lumească,
te aştept cu ochii ruguri de iască,
câteodată la răspântia unei ore neclare
te-am bănuit ca o plantă umbritoare
dar când am întins mâna ai dispărut
în ce licoare stranie te-am băut,

de unde-ţi ştiu cuvintele, răspunde,
de unde te ştiu, că nu te găsesc niciunde?

poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă plictisesc, caut pe Facebook o poză de grup cu 3 tipe şi comentez: "Voi două sunteţi super frumoase!"... apoi îmi iau nişte popcorn şi aştept.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de dolion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războiul lui Mazăre

Mazăre de la Constanţa,
Astăzi la D. N. A. citat,
În războiul cu instanţa,
Cinci minute "a luptat".

epigramă de Paul Constantin (30 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

la fel de penibilă şi de vulnerabilă
ca întotdeauna
te aştept la intersecţia unor carouri
ştiu sigur că nici asta nu va dura,
şi cu toate astea ceva îmi spune că aici
la răscrucea unei iubiri ne vom cunoaşte
într-un fel sau altul
schizoid, alcoolic, narcisist, infantil
paranoid angoasant
poate încă pe deasupra
te aştept, totuşi, penibilă, şi vulnerabilă, ca
întotdeauna, sub cerul cenuşiu, sub corcoduşii cu omizi.

poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercul frunzelor

Gândind, nu ştiu unde leg
Adevărul când îl scriu
Când mă odinesc, nu ştiu
Stând la umbră.. ce culeg?

Întins pe pământ, sunt viu
Frunze moarte cad pe jos
Trosnind câte-un os şi-un os
Sec şi des şi în pustiu

Strâng în palme noii zori
Rupţi din vraja nopţilor
Îmi întind şira uşor
Mi-o trosnesc de două ori

Ţesut blândul ruginiu
Împletit versu-i citesc
Scrisul într-un mod firesc
E cu verde fumuriu

Gândind, nu ştiu unde leg
Viaţa, moartea, frunzelor
Cât e umbra pomilor?..
Cât e cercul?... nu-nţeleg

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interviu cu Ioana Radu (regina romanţei româneşti)

- Doamna Ioana Radu, în primul rând...
-... în primul rând, deja e târziu,
şi oamenii mor târziu de curând.

- Doamna Ioana Radu, vă mulţumesc...
- "mulţumesc" e un gând de regret urmat,
un ieftin coniac în cafele turnat,
aşa că nu ma privi galeş, dragul meu,
ochilor umezi le citesc mereu apele,
dar pleoapele, vai!, ploapele,
sunt minciunile de după, de după.

- Ce ne puteţi spune...
- când "spun", nu aud ce spune celălalt,
aşa cum un salt
abia învinge avântul,
cum sicriul abia învinge pământul.

- Totuşi, aş fi vrut să...
- aşa aş fi vrut şi eu, şi tot aşa, tot aşa,
aş fi vrut să mă întrerupă cineva
când tinereţea pleca.

- Totuşi, cititorii noştri ar vrea să ştie...
- că sunt pe atât de bătrâni pe cât de tineri se simt,
că frunzele sunt ceaţa mormintelor de-argint,
că e târziu şi trebuie să suflu în lumânare,
şi doare.

- Dar...
- dar te rog să mă ierţi, peste câteva toamne,
vai, Doamne!,
am întălnire pe acelaşi drum
de scrum
şi de altădată,
unde îl aştept,
unde niciodată nu vine
şi niciodată nu-i drept.

- Vă mulţumesc!
- Cu drag, dar şterge-mă din gând
ca şi când
niciodată n-am fost,
niciodată cu rost,
nicicând, nicicând.

poezie de Adrian A. Agheorghesei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toni: Eh, şi tu, acuma... îmi strici momentul romantic, tinere... Plecându-şi privirea şi genele, ea va îngăima pierdută: "Vai, domnule, ce întrebare delicată îmi puneţi!" Scot îndată replica adecvată din arsenalul meu inepuizabil şi-i spun: "Chiar, ce neatent am fost, de fapt nu mai sunteţi singurică, sunteţi cu mandea."
Radu: Remarcabilă formula asta de prezentare. Şi dacă ea te-ntreabă: "Mandea şi mai cum?!"

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pricep

Când răsfoiesc o carte,
Încep să înţeleg,
Întregul că e parte,
Şi partea că-i întreg...

Când soarta mă răsfaţă,
Cu rang de împărat,
Păcatul ştiu că -i viaţă,
Şi viaţa că-i păcat...

Credinţei bună slugă,
Când să-i devin cutez,
Pricep că-i crezul rugă,
Şi ruga că e crez...

Când viaţa-i împlinită,
Un glas din mine strigă,
Că pita-i mămăligă,
Şi mămăliga-i pită...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aflat mereu în graţiile puterii, graţiosul infractor Radu Mazăre e pe jumătate graţiat.

calambur aforistic de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!