Mă întâlnesc cu bărbatul care mi-a luat inima în valiză, fără să-l oprească nimeni la graniţă, când a plecat.

Mihaela Rădulescu în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Am fost răpit, pur şi simplu! Am fost smuls brutal dintr-o nuvelă clasică, destul de reuşită. Mi-a ras mustaţa, mi-a vopsit părul, m-a întinerit niţel...
Ofiţerul: Dumnezeule! Se întâmplă lucruri atât de grave în bibliotecile noastre?
Bărbatul: Se vede că nu aveţi de-a face cu lumea literară...
Ofiţerul: Şi cine v-a răpit?
Bărbatul: El, domnule! Autorul! El mi-a luat identitatea! A făcut din mine un caraghios care tremură întruna. Apoi mi-a dat brânci în romanul lui de dragoste...
Ofiţerul: Şi critica literară nu a luat atitudine?
Bărbatul: Criticii sunt oameni serioşi. Nu citesc romane...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi uitaţi

Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să mă pierd în adâncimea
Onglizii tale sufleteşti.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să tânjesc dup-o privire
Ce infinită mi-o doresc.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
În albastrul lor sublim
Să mă pierd ca-n labirint.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Lumea-ntreagă să se oprească,
Doar ca eu să-i proslăvesc.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Ochii tăi să mi se pară,
Casă sufletului meu.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să te urc pe-un piedestal,
Şi să nu te mai urnesc.
Dar mai trist când vine vremea,
Şi ochii nu se mai întâlnesc.
Şi ai vrea să simţi durerea,
Doar o dată să-i mai vezi.
Să te îneci din nou în ei,
Să-ţi spună din nou poveşti,
Să-ţi creezi din nou iluzii,
Că în conştiinţa lor, trăieşti.
Dar pleoape grele îi ascund,
Trecut-a timpul peste noi,
Aproape am uitat albastrul
Ce l-am idolatrizat demult.

poezie de Mihaela Ciuhoreanu
Adăugat de Mihaela Ciuhoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama m-a făcut de vreo 3,800 kg, foarte mică, fără dinţi şi fără păr. Apoi, am avut norocul să întâlnesc un stilist bun şi un dentist rezonabil.

citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul bărbatului cu ochi de safir

Iubesc bărbatul cu ochi de safir;
De-l întâlnesc mi-e firea tulburată.
Simt vii fiori, ca aripi de zefir,-
Inima-n piept, tresare speriată.

Mă-nvăluie un cântec de clavir.
Rămân pentru o clipă siderată.
Iubesc bărbatul cu ochi de safir;
De-l întâlnesc mi-e firea tulburată.

Voi bea cu el al dragostei potir.
L-aştept tânjind, cu faţa-mbujorată.
De voi afla un tâlc vorbei plezir,
Sunt muritoarea cea mai răsfăţată.

Iubesc bărbatul cu ochi de safir;
De-l întâlnesc mi-e firea tulburată

rondel de Mihaela Banu (2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii au sfătuit-o pe Mihaela Rădulescu să-l ţină pe Dani Oţil

E un sfat prietenesc
Şi nicicum nu mă-ndoiesc
Că-l va "ţine" pe Oţil,
Agăţată de "fitil".

epigramă de Mike Farkas (29 octombrie 2008)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chinezii

Doi chinezi în România
Au venit legal, cu viză.
După ce au luat simbria,
Au plecat... într-o valiză...

epigramă de Constantin Enescu
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acord 6

A venit azi casapul la mine la uşă
Şi mi-a zis... hai!!!
Mi-am luat inima cu dinţii din cuier
şi-am plecat
fiecare în lumea lui!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnul din locul inimii

Mi-a plecat inima
prin iarna travestită-n toamne
cu livezi de nori hoinari
şi mi-a lăsat un semn
în locu-i
E curtea dorului...
Umblă prin ea un destin
înconjurat de viorile aşteptării
de serile în care eram
rază de lună
la geamul dinspre lumi
de amiezele uitate
în carele cu fân cosit
.............................
Mi-a plecat inima
prin spaţii închinate păcatului
todeauna va fi altundeva
în alt semn
unde macii dansează prin zăpezi...

poezie de Valentina Ştefan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-te mult pe tine însuţi şi, în felul acesta, îi poţi aduce şi pe ceilalţi în acea iubire fără niciun fel de dificultate. Adevărul este că, atunci când doi oameni care îşi iubesc sinele se întâlnesc, nu mai există nimeni altcineva de faţă. Sunt doar ei doi, care sălăşluiesc în inima unică a iubirii.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aminteşti astă vară?

Draperiile erau încă trase şi lumina se furişa ca o fată virgină
Care fuge de-acasă fără nicio şansă s-o opreşti din drumul ei

Se lumina, se lumina într-un fel fără judecată, fără coerenţă
Şi cât aş fi vrut să ţin piept, cât aş fi încercat cu mâna să văd
Dacă arde sau nu, m-am lipit de fruntea ta ca de-o cale ferată

La fel de inevitabil, am luat puţine lucruri cu mine ca atunci
Când plec în vacanţă pe nepregătite şi arunc în valiză strictul necesar
Aproape fără să gândesc. Iar eu de-acum eram placată cu tine

Nu aveam nevoie de haine, farduri, bijuterii, pielea-mi strălucea
Ca în zilele când marea în bătaia soarelui parea un corp de femeie
Şi tu te aruncai nebuneşte când într-una, când într-alta şi mereu
Întrebai când ieşeai: Azi în cine am înotat?

Iar eu nu puteam să-ţi redau în cuvinte lipsa oxigenului, pur şi simplu
Cât aş fi căutat în dicţionare nu găseam decât o marea adâncime
Sinonimă cu moartea, mă prefăceam că totul e bine şi zâmbeam
Fără nicio judecată ca o fată virgină care fuge de-acasă

Îţi aminteşti astă vară?
După ce ai plecat urmele paşilor tăi răsunau ca nişte clopote
Pe timp de holeră, de-atunci nimeni nu se mai apropie de mine

poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a luat sfârşit

Mă dezobişnuisem de tine
Şi te uitam încet-încet
Fără speranţă sau regret
C-a fost sau că va fi mai bine.

Mă dezvăţasem de mine chiar
Şi mă-nchinam de plictiseală,
Făceam adeseori sminteală
Şi rareori citeam un ziar.

Mi-a luat sfârşit această criză
Doar când un înger mi-a şoptit
Că Dumnezeu de n-a murit
Îmi pregăteşte o surpriză.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am vrut doar să-l întâlnesc pe diavol şi să-l slujesc. Am vrut să-l întâlnesc personal şi să-i devin ori stăpân, ori sclav.

citat din Aleister Crowley
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hodgins: Nu înţeleg de ce s-ar chinui cineva să taie cadavru în bucăţi?
Zack: Păi de pildă, ca să încapă într-o valiză.
Hodgins: Cum ar putea un urs să deschidă o valiză?
Zack: Am văzut odată un documentar în care un urs s-a suit într-o maşină şi a plecat.
Hodgins: Nu era un documentar, erau desene animate.

replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toată lumea are madlenele lui Proust la îndemână. Perioadele în care nu am fost foarte fericită, în care mi-a fost greu le-am adus în faţa ochilor doar când a trebuit să compar ce am azi cu ce am avut odată.

citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evident, nu-mi plac nici femeile care beau peste clipa în care sunt simpatice şi devin odioase, vulgare şi numai bune de luat acasă.

citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din viaţă

Mi-a bătut în poartă Fericirea
Şi intrând în curte m-a strigat.
Eram dus alături cu iubirea.
A-nchis poarta iute şi-a plecat.

Mi-a bătut de-asemeni Bucuria.
A intrat, a stat sub pomii goi.
N-a văzut pe nimeni să-i vorbească
Şi-a plecat grăbită înapoi.

Într-o seară, luminând pe stradă,
Mi-a bătut şi Steaua mea — de sus
Tot aşa, eram plecat aproape,
Şi-a strâns fusta-n mână şi s-a dus.

Mi-a bătut în poartă şi Necazul.
Eram dus departe. Liniştit,
S-a întins pe ţolul de la uşă
Şi m-a aşteptat până-am venit.

poezie celebră de Virgil Carianopol din Inedite (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de copil

De-ai şti, tu, pom, ce supărată sunt,
mi-ai spune o poveste cu prinţese
ori cu croitoraşul care ţese,
sau... ce crezi tu ca dorul să-mi înfrunt,

Să pot şi eu să mă mai joc un pic
aşa cum îmi plăcea: cu păpuşica
pe care mi-a adus-o-n dar mămica
atunci când tata nu mi-a dat nimic.

El a venit o clipă şi-a plecat
iar azi mi-a zis că ar putea să vină,
dar n-a venit şi iar m-a supărat.

Nu ştiu ce a putut să intervină,
dar ştiu că ore-n şir l-am aşteptat
şi îmi e dor şi nimeni nu m-alină.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu

Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii
care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu

Când voi pleca în călătoria
din care n-am să
mai mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii
care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume (17 aprilie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul meu spre Dumnezeu...

când voi pleca în călătoria din care
n-am să mă mai întorc niciodată
o să-i las fetiţei mele
un bileţel
prin care o să o rog
să nu stingă lumina
din când în când
să măture prin casă şi prin curte
să-mi scoată de la curăţătorie
costumul negru pe care
l-am îmbrăcat
în ziua în care a murit mama
duminica
să dea de pomană săracilor
câte un cozonac şi câteva sarmale
pentru că şi mama
înainte de a pleca
mi-a lăsat cu limbă de moarte
să dau săracilor
câte un cozonac şi din sarmalele
ce le lăsase în oala de tuci
deasupra pe cuptor
a măturat casa şi curtea
apoi a plecat...

unii spun că s-a dus
să se întâlnească cu Dumnezeu
să-l întrebe de ce mi l-a luat pe tata

nu ştiu dacă în drumul meu
o voi întâlni pe mama dar
ştiu că acum
am anii
care mă vor face
să înţeleg de ce a plecat tata...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!