Iubita mea din Drumul Sarii
Iubita mea din Drumul Sã rii
Ne-am întâlnit întâmplã tor
Ne-a fost clipa, largul mã rii,
Ca pescã ruș rã tã citor
Și nu sunt pradã disperã rii,
Și nu ești pradã tuturor
Iubita mea din Drumul Sã rii,
Cu sufletul pã trunzã tor
Se-nsenineazã geana zã rii,
Sã nu te pierd întâmplã tor!
Și sã nu-mi uiți clipa mirã rii,
Când, spre uimirea tuturor,
Noi ne iubeam în Drumul Sării
poezie de Florin Iordache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În marea trecere
Tot ce ni se-ntâmplā nu-i întâmplātor
Și tot ce trāiește se sfârșește lent,
Ce-i domol devine, pururea, strident,
Știm ce știm - violul nu-i dulce amor!
Doru-i totdeauna vajnic cālātor,
Dumnezeu din sânge e plurivalent,
Tot ce ni se-ntâmplā nu-i întâmplātor,
Diavolu-i obraznic, crud și insolent...
Cel vânat devine, cândva, vânātor,
Cei ce plâng, adesea, râd echivalent,
Doamne, ce existā e inexistent,
Timpul vieții noastre e necruțuātor...
Tot ce ni se-ntâmplā nu-i întâmplātor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ceas de seară
La ceas de seară gândurile-mi fură
Și liniștea și clipa de tăcere...
Le simt precum un strop de cianură
Ascuns azi într-un fagure de miere...
Îmi amintesc copila de-altădată
Cu părul negru, lung și ondulat,
Cu zâmbet cast și ochi de ciocolată.
Dar timpul a trecut... Te-ai depărtat!
Îmi amintesc cum mă strângeai de mână.
Zburam spre stele și spre adevăr...
Azi timpul amintirile-mi sugrumă
Și de acel trecut îmi este dor.
Da, timpul a trecut. Ai fost mireasă...
Te-a dus un june mândru la altar.
Ce tânără ai fost și ce frumoasă!
Ne-am întâlnit pe drumul vieții iar...
Și viața ta a fost un câmp cu grâne.
Timpul s-a-ntors în palma noastră iar
Și nu-mi mai amintesc nici cum nume
Ne-am revăzut pe-al timpului altar.
Din cerul desfăcut ca o fântână,
Culegem astăzi, iarăși, amintiri.
Tu ești de-acum pe sufletu-ți stăpână,
Iar eu, oh, eu am lacrimi în priviri.
S-a strâns în noi, gol după gol, uitarea.
Din noi, mereu, tăceri s-au adăpat.
Ne este ca un haos depărtarea
Și ce străin ni-i drumul... Ce păcat!
N-avem fotografii, dar ne rămâne
Doar gândul bun trimis spre Dumnezeu
Și timpul petrecut în astă lume -
Un gol imens prins între tu și eu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul reformei
Străvechiul drum al dinastiei Tung,
Numit cel al "Mătăsii" (cum se știe)
Nu-i (cum se vede) drumul cel mai lung,
Ci drumul nostru, spre... democrație!
epigramă de Mihai Schweitzer din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un ghiocel
a descoperit drumul
spre iubita mea
haiku de Gheorghe Vicol (2012)
Adăugat de Cristina Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu și eu
Tu și eu, alergând mereu în sens opus,
Unul spre Răsărit și altul spre Apus,
Ne-am întâlnit pe drumul de colb acoperit,
Când se-mplinise timpul, acuma, de iubit...
Cu mâinile întinse spre raza de lumină,
Ce ne-a furat simțirea și ne-a făcut o vină
Din a primi blestemul iubirii fără moarte,
Când am băut veninul din ciuturile sparte...
Crezând că vom muri de mână împreună
Și ne vom face casa, acolo sus, pe lună...
Dar vai, noi pământenii, nu am știut, desigur,
Că vii pe lume singur și vei pleca tot singur...
În zbaterea aripii ce-ncearcă zbor înalt,
Ne-am împletit iubirea cu zarea de cobalt
Și ne-am răsfrânt pe cer din visul unui zeu,
Noi doi, indrăgostiți... acum un curcubeu...
poezie de Jane Crișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
D-lui Adrian Maniu cu prilejul apariției volumului său Drumul spre stele
Când am citit Drumul spre stele,
Mi-am spus la cea din urmă stanță:
De... drumul poate-o fi spre ele;
Dar pân' la stele - ce distanță!
epigramă de Tudor Măinescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ai drumul tău. Eu am drumul meu. Iar în ceea ce privește drumul bun, drumul corect, singurul drum - acesta nu există.
citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea cu vise interzise
Iubita mea... cu vise interzise,
Cu păr de cer și stele călătoare,
Păcatele de azi îți sunt prescrise
Și dorurile-s toate în ulcioare.
Iubita mea, te voi iubi oriunde,
Cu frenezia clipei... de tumult,
Când pasiunea-n inimă pătrunde
Și șoapta dulce-a iernilor... ascult.
Iubita mea, cu tainice smaralde
Ascunse în dulceața unui gând,
Când patimile nu pot a fi calde,
Mă-mbrățișază tandru... peste rând.
Și mă-nvelește-n coala de hârtie,
În inocența pașilor târzii,
În clipa de amor și de beție
Când bate ceasul înspre erezii.
Iubita mea... cu vise interzise,
Cu păr de cer și stele călătoare,
Păcatele demult îți sunt prescrise
Și dorurile-s toate în ulcioare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două drumuri
Te-am întâlnit în drumul meu,
Din întâmplare;
Tu te grăbeai spre fericire,
Eu rătăceam către uitare.
Dar m-ai oprit cu un cuvânt
Și c-o zâmbire;
M-ai luat alăturea de tine
Pe calea către fericire...
Azi te urăsc... și-mi caut drumul
În urma ta;
Tu ești aiurea fericită,
Pe când eu nu mai pot uita...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iubita mea
Iubita mea din colț de stea
Te-ai instalat pe monitor
Și de acolo-n dormitor
Iubita mea... sunt muritor
Nu pot să dorm, nu pot să plec
Cum să te las închisă-n casă?
Când mă privești întrebător
Îmi pari atâta de frumoasă!
Aș vrea să plâng, aș vrea să râd
O simt ca tragi-comedie
Interpretată de noi doi
Într-o fantastică regie
Și-acum... ce am să fac cu tine?
Mă uit... ideile îmi pier..
Orice ar fi.. nu pot să risc
Iubita mea ca să te pierd
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt poet
Povestea începe de fiecare dată atunci când te doare
Și sufletul irumpe într-un caleidoscop de imagini
Se proiectează în fața ochilor și spune:
Privește-mă, cât sunt de frumos!
Ai sentimentul acela de gol în piept
Pentru că toată dragostea levitează
Într-un univers imaginar
În care tu ești totul
Și nimic
La o atingere de cuvinte se află iubita
O furi trecutului și o întemnițezi
Într-o carte în care fiecare pagină
Reprezintă o viață viitoare
Visele sunt atât de reale încât
Atunci când te trezești
Descoperi la creștetul capului
O grămadă de bilețele
Dintr-o dată știi care este
Rolul tuturor amintirilor
Drumul spre muncă este o binecuvântare
La fiecare pas te oprești și admiri
O minune care înainte ți se părea
O banalitate
Vorbești cu arborii, cu păsările, cu melcii
Cu Soarele, cu mașinile, cu ferestrele, cu reclamele
Cu pământul, cu iarba
Cu biserica
Vorbești cu Dumnezeul
Din tine și El
Îți răspunde
Poeme
Ai ajuns să uiți cine ești
Pe ce lume trăiești
La ce stație de metrou trebuie să cobori
Vorbești de unul singur la telefon
Ajungi să te îndrăgostești de un ordinator
Probabil, nu știu,
Asta înseamnă să fii poet
Sau cel puțin un mic
Nebun...
poezie de Ionuț Caragea din Delirium Tremens (2007)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul iubirii nebune
Când te iubeam ca un nebun
Și aveam mintea tulburată,
Nu m-ascultai când vream să-ți spun
Că tu ești cea mai mândră fată.
Dar regăseam sufletul bun
Pe drumul nostru de-altădată
Când te iubeam ca un nebun,
Dar n-aveam mintea tulburată.
Tot căutam să mă răzbun
Că nu te-am sărutat o dată,
Poteca e demult uitată
Și-a trecut timpul, ca lăstun,
Când te iubeam ca un nebun.
rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul...
Consilierul președintelui român Traian Băsescu, Iulian Chifu, a menționat că: "Drumul spre Uniunea Europeană pare definitiv compromis pentru Republica Moldova, prin atacuri fundamentale la adresa statului de drept."
... drumul meu e compromis demult
drumul meu e presărat cu sare
și e drumul celui ce-a putut
să reziste implorînd iertare
drumul meu e drumul lui Isus
drum pavat cu toate pietrele din rai
drum pe care ca și el îmi duc
crucea răstignitului meu plai
maică, m-ai iertat de-atâtea ori
spune politrucilor să iasă
și ridică-mă ușor de subțiori
și mă adă, maică, iar acasă...
poezie de Iurie Osoianu (3 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Se mai duce-o zi de Paște
Și mă mir cum trece clipa,
Lumea nu mă mai cunoaște,
Că mi-am rupt, în zbor aripa!
Curge viața ca o apă
Și m-aruncă în cazan,
Eu îi zic că poa' să-nceapă,
Meseria lui... Satan!
Că-s creștin nu-mi folosește,
Clipa arde și eu știu,
Că Satan mă pârjolește,
Chiar acuma, când sunt viu!
Dar tot merg robit de strună,
Sufocat de câte-un vers...
Cine oare o să-mi spună,
Cât voi mai avea de mers!
Că las totul la o parte,
În fum galben de țigară...
Drumul merge mai departe
Și mai e până la... gară!
poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bun de înfiat
(Adinei și Corinei)
iubita poetului îi spune actriței
care tocmai l-a recitat și i-a spus că-l iubește: dacă
vrei, poți să-l și înfiezi e numai bun de-nfiat!
actrița ridică din umeri și iese la o țigară
în ploaia amară și februară de-afară privește
spre policlinica 3 dinspre bastionul cetății...
iubita poetului apucă atunci mai multe sacoșe
cu scutece noi încrucișate cu manuscrisele ude
și-l schimbă pe el, pe poet, în drumul spre casă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa aceea
Câteva cuvinte, ți-ai spus,
doar câteva cuvinte, și ai creat
o întreagă istorie, al cărei prezent
este deja ieri, așa cum mâine
va fi doar trecutul aceluia
ce-l va lăsa în urmă, pierdut
pentru totdeauna...
Doar un cuvânt, îți spui,
doar un cuvânt, și te-apropii
în drumul tău de nebănuitul pas
spre necunoscut, fără să te sperii
de gândul acela care ești și nu ești
tu, de clipa aceea în care poți să fii
și ești...
poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ausweis
Scot sângele ștampilat la vedere.
Mi se dă drumul.
Scot osul sculptat la vedere.
Întârzii o secundă, dar mi se dă drumul.
Scot îndurătoarea limbă vorbită, - la vedere.
Dicționarele sunt pregătite, așa că mi se dă drumul.
De ce vrei să treci, m-a întrebat moartea.
Sunt liber, i-am răspuns,
așa că nu am chef să-ți răspund.
Ea a stat un timp descumpănită,
apoi, mi-a dat drumul.
Am pe mine toate ștampilele.
Dacă vreți să știți
eu, unul, sunt în ordine,
mie mi se dă drumul.
poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bun comun
Un bun care aparține
Tuturor și nimănui,
E drumul pe care vine
Mortul, cu alaiul lui.
Deși e al tuturor
Nimeni nu-i proprietar.
Toți îl stăpânesc când mor,
Niciunul nu-i titular.
poezie de Dumitru Delcă (16 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te iubeam ca un nebun
Când te iubeam ca un nebun și aveam mintea tulburată,
Nu m-ascultai când vream să-ți spun că tu ești cea mai mândră fată,
Dar regăseam sufletul bun pe drumul nostru de-altădată,
Veneam ca o ghiulea de tun, să nu te știi abandonată.
Când te iubeam ca un nebun și n-aveam mintea-ncețoșată,
Eram băiatul cel mai bun, cu dragostea cea mai curată.
Tot căutam să mă răzbun că nu te-am sărutat o dată,
Și-a trecut timpul, ca lăstun, poteca e-mburuienată.
Acum vreau anii să-i adun, dar viața mi-este spulberată
Și nu e timp să mai compun: eu sunt bătrân, mintea-i blocată,
Dar te iubesc ca un nebun și nu te-aș da pe lumea toată,
Sărăcăciosul meu cătun te-ascunde: nu mai ești curtată.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alpinistul visează la orele de luptă pe drumul spre vârf și la clipa când ajunge sus, lumea îi stă la picioare, iar deasupra lui nu mai este altceva decât infinitul.
citat din Fritz Kasparek
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!