In cautarea fericirii
Unde ești iubire ce mi-ai umplut ființa?
Aș vrea să fii cu mine, să-mi afli neputința
De-a te uita, de-a nu simți, de-a spune
Că dorul și iubirea n-au loc pe-această lume.
Unde ești suflet ce te-ai desprins din mine?
Să cauți fericirea, să vezi că nu mai vine,
Că totu-i trist și sumbru și nu mai ai putere,
S-aștepți fără speranță, o simplă mângâiere?
poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Aș vrea să știi
Azi nu-i lumină pe pământ
Și nici în ființa mea putere
Să sper că ești, să simt că sunt
Dorită pentru-o mângâiere.
Azi e-ntuneric și e trist
Și inima-mi este pustie
Și nu mai știu dacă exist,
Nu știu ce-a fost și ce-o să fie.
Nu sper nimic, nu cred nimic;
Credința-i doar în Dumnezeu,
Curajul este tot mai mic,
Durerile le simt doar eu.
Aș vrea să nu știi ce-i durerea,
Ce-i zbuciumul și ce-i tristețea
Aș vrea ca tu să ai puterea,
De a simți ce-i frumusețea.
Dar nu a celor trecătoare
Și nu a celor ce le simți
În clipe pline de-ncântare,
Când ești mințit și tu te minți.
Aș vrea să știi ce e iubirea
Ce-o port în suflet nepătată,
Aș vrea să știi ce-i fericirea,
Ce-nseamnă dragostea curată.
poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dor
Dorul de-a dori dorința
Este de-a doini doinirea
Unde Domnul ne croiește
Prin iubire omenirea.
Dorul de-a mări mărirea
Și iubirea întru toate
Este mireasma plăcerii
De la naștere la moarte.
Adu-ne, Doamne, credința,
Adu-ne, Doamne, speranță
Să dorim dorul dorinței
De-a doini întreaga viață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De unde ești?
De unde ești, de unde ai apărut,
Femeie minunată cu zâmbet însorit,
Spune-mi din ce poem ai coborât,
Și de ce în suflet mi te-ai cuibărit?
Căci iată, sufletul mi l-ai umplut,
Cu mii de gânduri și speranțe,
Și inima îndrăgostită a început,
Să-mi cânte numai ode și romanțe.
Prin vene îmi curge fericirea,
Simt inima pulsând cu bucurie,
De câte ori îți întâlnesc privirea,
Sau te aud rostind câte-o dulcegărie.
De unde ești, de unde ai apărut?
Spune-mi, te rog, că nu ești doar un vis,
Că în sufletu-mi de când te-ai pogorât,
Mi-ai transformat infernu-n paradis.
poezie de Paul Aelenei din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă scumpă, unde ești?
Mamă scumpă, unde ești
de nu vii ca să mă crești?
Mamă, când m-ai părăsit,
la mine nu te-ai gândit?
Oare nu-ți mai este dor
de-al tău frumos puișor?
De-acolo de unde ești,
din cer dacă mă privești,
Roagă-te să-mi fie bine
în această mare lume.
Tata a plecat de-acasă.
Bunica-în curând ne lasă.
Ce mă fac eu fără voi?
Îndur foame, îndur ploi.
Mamă, eu vreau să trăiesc.
Nu vreau să mă prăpădesc.
Vreau să trăiesc vremuri bune,
să-mi croiesc un rost în lume.
Cu mine să te mândrești.
Mamă scumpă, unde ești?
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dependent de egoism
Iubește-mă, suflet cald,
Atinge-mi interiorul,
Trezește în mine dorul...
Nu mă lăsa să mă scald
În ură și în minciună.
Trezește în mine dorul
De iubire și speranță.
Adu-mă din nou la viață,
Umple iar în mine golul,
Nu mă lăsa să mă pierd.
Oare, nu mă simți cum fierb,
În orbire și-n regrete?
Iubește-mă, iar, cu sete,
Lasă-mă să te absorb
Să redevin iarăși eu!
Dă-mi înapoi ce-i al meu,
Ceea ce-mi curge prin vene.
Chit că... nu mi se cuvine,
Dar știi bine cum sunt eu:
Dependent de-a ta iubire.
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (27 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință...
În orice vreme aș vrea să fiu
Mesagerul iubirii Tale divine,
Să-mpart iubirea celor ce nu știu,
Sau n-au auzit vreodată de Tine.
În ziua când Tu m-ai cercetat
Mi-ai umplut viața cu-a Ta iubire,
Ajută-mă ca ceea ce Tu mi-ai dat,
Să-mpart, nimic să nu țin pentru mine.
Și când cuvintele-mi lipsesc,
Sau nu și-au locul să exprime,
Aș vrea să pot să Te mărturisesc,
Prin zâmbet și priviri senine.
IubireaȚi fă să curgă neîncetat,
În mine ca o apă vie, cristalină,
Păzește-mă de ispitire și păcat,
Rămâi în mine, Tu, Iubire sublimă.
poezie de Viorica Graf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu spune unde sfârșește ziua.
Unde începe noaptea.
Nu rosti vorbe goale.
Cuvinte frivole.
Nu spune unde începe Pământul,
Unde se săvârșește cerul
Nu spune până unde ești tu.
Nu spune de unde e Dumnezeu.
Nu rosti vorbe goale.
Eliberează-te de vanitatea tristă de-a vorbi.
Meditează, netulburat de sunete,
Până ajungi la gloria de a rămâne tăcut,
Fără să mai gândești.
poezie clasică de Cecilia Meireles, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea destinului
Te simt prea singură, și-mi pare rău
că viața ta, atât de împlinită,
te-a abătut, cumva, din drumul tău,
pe o potecă tristă, ocolită.
Destinul tău, cel scris acolo, sus,
e, încă, în putere și te cheamă
pe drumul său, ce este mai presus
de orice lege și de orice teamă.
Îl simți, deja, în gândul tău ascuns,
și simți chemarea lui spre o schimbare,
dar inima așteaptă un răspuns
pe care doar iubirea ta îl are.
E-acolo, e ascunsă într-un pliu,
cu dorul de-a simți, din nou, lumina,
și de-a uita de cerul fumuriu
al scenei peste care-a tras cortina.
Am să-ți întind, în noul răsărit,
o mână caldă și, încet, cu mine,
vei fi purtată-n zborul liniștit
al sufletelor ce zâmbesc, senine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca Iov
O, suflet fără de noroc,
Degeaba cauți mângâiere
Când ți-e ursit de-al tău soroc,
Să guști doar din oțet și fiere.
Sorbind eternul lor obroc
Turnat în cupa-ți de durere,
O, suflet fără de noroc,
Degeaba cauți mângâiere.
Potirul vieții tale cere
A fi umplut mereu la loc;
Ca Iov, de sus primind putere,
Tu rabzi și bei cu-ndoliere,
O, suflet fără de noroc.
rondel de Ionel Adrian Gugea (25 februarie 2004)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Iubirea zboară, Floare-nfloare
Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiți la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când ești lângă mine,
Chiar și când nu sunt îndrăgostit de tine.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Ești un înger pentru mine,
Aș vrea să te am lângă mine,
Să îți văd chipul zâmbind,
Când ești lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Și simt că am sa mor,
De dragostea și iubirea ta,
Care o porți mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.
Refren:
Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îți răspund la întrebare...
"De ce ești tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"
Și simt că te doresc...
Și aș vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Și ești totul pentru mine...
Și nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când ești lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...
Și îți spun....
Că.... Te iubesc.....
poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semn de întrebare
Oare mi-ai uitat adresa
drumu-ți este cenzurat
ești o târfă oarecare
la câini bună de-aruncat
N-ai fost prima mea iubire
nu mi-ai dat primul sărut
n-am fost primul om din lume
unde naiba-ai dispărut
Cine mai era ca mine
ca o flacără cântam
ard cuvântul primăvară
cenușa-i culeg din ram
Făt-Frumoasă din povești
LIBERTATE unde ești
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vama iubirii
Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?
Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce,-n credințele lumești,
din inima-mi privește viitorul?
Să-mi fie dor? Nu-mi e, și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.
Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
să treacă de-a iubirii noastre vamă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vama iubirii
Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?
Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce-n credințele lumești
din inima-mi privește viitorul?
Să-mi fie dor? Nu-mi e și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.
Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
să treacă de-a iubirii noastre vamă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zise fata
Să ne jucăm de-a mama și de-a tata
E mai frumos decât să fim părinți,
Și ce păcat că vine, zise fata,
O noapte-n care nu vom fi cuminți!
Și te voi vrea și mă vei vrea pe mine,
Și vom începe nașterea de prunci;
Să ne jucăm n-o să ne șadă bine,
Să ne iubim va fi târziu atunci!
Noi suntem azi prea mici și mâine părăsite,
Iar noaptea face mame din fete-ndrăgostite;
Așa că mi-aș dori să ne jucăm nespus
De-a mama și de-a tata, cât încă mamă nu-s!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (11 noiembrie 2001)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Răzbunare
Există-n astă lume o credință
că, dacă-n noapte somnul nu-ți mai vine,
ești prins, în visul ei, de-o altă fi'nță,
iar tot ce faci e-ascuns de vagi cortine.
Așa că, draga mea, vreau răzbunare
și, dacă noaptea albă vrea să-mi fie,
voi căuta să intr-un transa care
în visul tău mă duce, prin magie,
În brațe să te iau în zbor cu mine,
să te așez pe-o plajă tropicală,
acolo unde mângâierea vine
ca valul ce nisipurile spală.
În umbra mea vei fi adăpostită
de-a soarelui lumină-n noaptea-n care
vei fi cum n-ai mai fost nicicând iubită:
pe-o insulă, intens, ca... răzbunare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-aș țese inima de-a ta
Mi-aș țese inima de-a ta
Să bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.
M-aș face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aș vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.
Mi-aș țese ființa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiți, pe veci, să ne iubim.
Mi-aș face timp și din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aș inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!
Aș țese din raze de soare
Veșmânt doar pentru amândoi,
Din curcubeu aș lua culoare,
Să colorăm viața din noi;
-Căci te iubesc cum n-am iubit,
Cum nu speram c-o să iubesc,
Cu tine mă simt împlinit,
Tu îmi ești darul, sfânt, ceresc!
poezie de Răzvan Isac (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Ești ca o pată de culoare,
Un fulger roșu-nmiresmat,
Pictat cu grijă pe o floare,
Într-un tablou adevărat.
Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul,
Amprenta lui, a timpului.
Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă,
Să te alint, să te iubesc.
Dar câteodată uiți și-s lacrimi,
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi,
Ai știi!... te voi iubi mereu.
Eu nu ascult ce spune lumea,
Ea nu te va vedea așa,
Ea nu-mi va înțelege foamea,
De-a te dori, de-a te avea.
Hai vino-n brațe-mi, mă răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate,
Vom adormi și-n dimineață,
Te voi trezi ușor, în șoapte.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Ești ca o pată de culoare
Un fulger roșu-nmiresmat
Pictat cu grijă pe o floare
Într-un tablou adevărat
Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul
Amprenta lui, a timpului,
Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă
Să te alint, să te iubesc,
Dar câteodată uiți și-s lacrimi
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi
Ai știi... te voi iubi mereu
Eu nu ascult ce spune lumea
Ea nu te va vedea așa
Ea nu-mi va înțelege foamea
De-a te dori, de-a te avea,
Hai vino-n brațe-mi, mă răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate
Vom adormi și-n dimineață
Te voi trezi ușor, în șoapte
poezie de Adi Conțu (5 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiți-vă oameni
Iubirea este mai veche decât omul?
Iubirea a apărut odată cu omul?
De unde vine iubirea?
Ce este de fapt iubirea?
Există fericire fără iubire?
Poate perpetua viața fără iubire?
Religia spune că iubirea
Este mai veche decât omul.
Știința spune că iubirea,
S-a născut odată cu omul.
Poeții spun că iubirea este simțire,
Că este extaz, că este trăire,
Și tot ei spun că viața fără iubire,
Este săracă, anostă, fără sclipire.
Iubirea este credința.
Iubirea naște și renaște ființa.
Iubirea e acel flux inefabil de șoapte,
Și dorul lăuntric de libertate.
Iubirea împlinește și-nalță.
Iubirea este viață în viață.
Iubirea este năzuința către perfecțiune.
Iubirea este uniune.
Iubirea este desăvârșire.
Iubirea înseamnă nemurire într-o existență muritoare.
Iubirea este paradis sideral.
Iubirea este spirit universal.
Iubirea este trăire în reverie.
Iubirea este sinele in sine.
Iubirea este dorul de ființă,
De tot ce ne e drag, și de tot ce există.
Iubirea este darul divin al naturii.
Iubirea este elixirul fericirii.
Iubirea e lacrimă de mamă,
Și plânset de copil cuminte,
E strigăt ce se cheamă
Iubire de copil și de părinte.
Iubirea numită dorință,
Este dragoste și năzuință,
E focul îndrăgostiților,
E fericirea iubiților.
Iubirea de oameni,
Ne face mai buni.
Iubirea de neam și de țară,
Ne face puternici aici si afară.
Iubiți-vă oameni,
Aici,
Pe Pământ și pe Lună,
Să clădim o lume mai bună!
poezie de Gheorghe Alionte (20 februarie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Clipe efemere...
Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.
Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit că ești departe.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân*la stele!
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!