Aș vrea să știi
Azi nu-i lumină pe pământ
Și nici în ființa mea putere
Să sper că ești, să simt că sunt
Dorită pentru-o mângâiere.
Azi e-ntuneric și e trist
Și inima-mi este pustie
Și nu mai știu dacă exist,
Nu știu ce-a fost și ce-o să fie.
Nu sper nimic, nu cred nimic;
Credința-i doar în Dumnezeu,
Curajul este tot mai mic,
Durerile le simt doar eu.
Aș vrea să nu știi ce-i durerea,
Ce-i zbuciumul și ce-i tristețea
Aș vrea ca tu să ai puterea,
De a simți ce-i frumusețea.
Dar nu a celor trecătoare
Și nu a celor ce le simți
În clipe pline de-ncântare,
Când ești mințit și tu te minți.
Aș vrea să știi ce e iubirea
Ce-o port în suflet nepătată,
Aș vrea să știi ce-i fericirea,
Ce-nseamnă dragostea curată.
poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Citate similare
Dialog cosmic
Nu-ți dau adresa mea din univers.
Sunt pe net, printre încă cei vii,
care știu că nu știu.
Dacă însumez defectele mele, sunt om.
Nu mă întreb de ce trăiesc,
dar îmi place din când în când.
Am și momente când sunt fericit,
dacă știi ce-i fericirea!?
La voi cum este?
Am înțeles, ești un fel de robot
fără iubire în programare
și nu te enervează țânțarii.
Nu am fost pe alte planete,
dar pot visa orice.
Nu știi ce-i aia vis?
Mi-e milă de tine!
Nici milă nu știi ce-nseamnă?
Deci, nu aveți nici Dumnezeu?
Păcat! A, nici păcat
nu știi ce înseamnă?
Totuși, de ce exiști?
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul meu curat către tine
Aș vrea să întelegi,
că dragostea ce ți-o port
e cartea deschisă din ochii mei,
ce tu o poți citi mereu
și cu ochii închiși.
Aș vrea să știi că doare,
atunci când mă îmbraci
cu vorbe reci din orice nimic.
Aș vrea să întelegi
că nici un jurământ
de-l meu nu poate fi încălcat
și tot ce-i cuvânt, cuvânt rămâne.
Cuvintele mele prind viață
și zboară către tine,
cu gândul meu curat,
care e floarea sufletului meu,
ce-n tine o sădesc.
Aș vrea să știi că depind de tine,
că tot ce-i foc în tine, arde în mine,
că fiecare vorbă a ta
o soarbe cu sete inima mea,
iar dacă e greșită, sufăr
și ochii mei sunt orbi,
fără privirea ta blândă,
că eu... da eu trăiesc prin existența ta,
că tu, prin tot ce ești...
ești rațiunea mea.
poezie de Eugenia Calancea (2 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când
Când mi se face-n suflet dor
De cum erai și nu mi-e bine,
Să știi că-s vânt ce-ți suflă nor
Să nu te picuri în suspine.
Când voi simți singurătate,
Așa cum mi-e de zi cu zi,
Să știi că-s marea-n val de ape
Să-ți scalde chip, să știi, să știi.
Când nu voi mai avea nici noapte,
Nici somn, că numai tu mi-ești vis,
Să știi susur îți voi fi, șoapte
De-un înger, păzitor trimis.
Când n-or mai vrea să mă cunoască
Nici ultimii amici ce-aveam,
O lume-s eu; floarea din glastră
Din nou, parfum ce te-ndulceam.
Când mi-o fi rece-n plină vară
De atât pustiu, tropic nocturn,
Îți voi sclipi-n inel, brățară,
Diamant pur, din taciturn.
Când nu voi mai simți văpaie,
Că-n minte nu-ți voi fi făclie,
Să știi că mă-mpletesc din paie
Să mă porți bor de pălărie.
Când tot ce am îmi va fi lipsă,
C-oricum doar tu îmi ești tot ce-aveam,
Voi fi iar soarele-n eclipsă
Ce ascuns te vream, te dogoream.
Când mă voi pierde-nspre azur
Sleit de dragul tău, când nu-i,
Să știi că-s tot ce-i împrejur
Să poți să calci, capul să-ți pui.
Când va pica o stea pe cer,
Ușoară, doar cât să te-atingă,
Să știi că-s eu, doar mesager
Ce-ar vrea... iubirea să nu-ți stingă...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevăratele comori
Ce-i oare mai frumos pe-această lume
Decât un cer senin un cer albastru?
O grădină cu flori, copaci, legume...
Ce-i mai frumos decât să știi ce-i Sacru?
Ce-i oare mai frumos decât să poți
Simți cu sufletul tot ce-i în jur?
Să fii altfel! Să-i poți iubi pe toți:
Dușmani, nepoți, necunoscuți, netoți...
Ce-i oare mai frumos decât să poți,
Cu sufletul, cuprinde-ntreaga lume?!
Să poți trezi pe oricine din "morți",
Să fii tu însuți o minune.
Ce-i oare mai frumos decât să vrei,
Întregul Univers, în brațe, să îl strângi?
Să-i faci să realizeze și pe ei:
Că nu doar de tristețe poți să plângi!
Ce-i oare mai frumos decât să simți
Pe pielea ta exact ce tu oferi?
Nicicând să n-ai puterea să te minți
Că nu meriți toate aceste averi!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin (15 aprilie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea!
Azi vreau să știi că știu
c-ai vrea să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el ultimul scut.
Azi vreau să simți că simt
și că nu crezi că aș putea să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut!
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând!
Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în Om prăpăd,
când casa-i, primitoare și curată,
e pustiită și-apoi dărâmată!
Azi vreau s-asculți c-ascult
de când mă știu al inimii tumult,
fără să mă-nspăimânt de dor și foc,
nevrând să vând IUBIREA pe noroc!
Azi vreau să râzi că râd
când munții se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut!
Azi vreau să ierți că iert
și niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din VIS un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu!...
Aș vrea să știu că știi,
aș vrea să simt că simți,
aș vrea s-aud c-auzi,
aș vrea să plâng că plângi,
aș vrea să văd că vezi,
aș vrea s-ascult c-asculți,
aș vrea să râd că râzi,
aș vrea să IERT că IERȚI,
aș vrea... să uit... că uiți!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
Azi vreau să știi că știu
c-ai vrea să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el ultimul scut.
Azi vreau să simți că simt
și să nu crezi că aș putea să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud,
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut.
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând.
Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în Om prăpăd,
când casa-i, primitoare și curată,
e pustiită și-apoi dărâmată.
Azi vreau s-asculți c-ascult,
de când mă știu, al inimii tumult,
fără să mă-nspăimânt de dor și foc,
nevrând să vând IUBIREA pe noroc.
Azi vreau să râzi că râd
când munții se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut.
Azi vreau să ierți că iert
și niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din VIS un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu...
Aș vrea să știu că știi,
Aș vrea să simt că simți,
Aș vrea s-aud c-auzi,
Aș vrea să plâng că plângi,
Aș vrea să văd că vezi,
Aș vrea s-ascult c-asculți,
Aș vrea să râd că râzi,
Aș vrea să iert că ierți,
Aș vrea... să uit... că uiți...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
Azi vreau să știi că știu
că vrei să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el un ultim scut.
Azi vreau să simți că simt
și să nu crezi că vreau cumva să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud,
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut.
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând.
Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în om prăpăd,
când casa-i, primitoare și curată,
e pustiită și-apoi dărâmată.
Azi vreau să râzi că râd
când munții se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut.
Azi vreau să ierți că iert
și niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din vis un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu...
Aș vrea să știu că știi,
Aș vrea să simt că simți,
Aș vrea s-aud c-auzi,
Aș vrea să plâng că plângi,
Aș vrea să văd că vezi,
Aș vrea să râd că râzi,
Aș vrea să iert că ierți
Aș vrea... să uit... că uiți...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Tu de unde vii? Hai spune!
Din ce univers? Ce lume?
Prea ești altfel... diferit,
Prea iubești și ești iubit
Sau te pomenești, că oare,
Ce-i uman nu te mai doare?
Și cum faci? Care-i secretul?
Poezia? Menuetul?
Îmi furi teama, îmi dai vise,
Îmi scrii poezii nescrise,
Îmi zâmbești, ce zâmbet ai!
Și nu-mi ceri nimic... doar dai
Nu știu cum... de ce exiști
Printre cei ce sunt prea triști?
Poate ești o amăgire,
Doar o stare, o trăire
Tu ești... oare? Ești real?
Am uitat tot ce-i banal...
Simt un freamăt, existență,
Poate vis... dar ce prezență!
Ești doar sufletul oftând,
Mă alini, te port în gând,
Eram ieri fără un mâine...
Mulțumesc, mă simt mai bine!
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In cautarea fericirii
Unde ești iubire ce mi-ai umplut ființa?
Aș vrea să fii cu mine, să-mi afli neputința
De-a te uita, de-a nu simți, de-a spune
Că dorul și iubirea n-au loc pe-această lume.
Unde ești suflet ce te-ai desprins din mine?
Să cauți fericirea, să vezi că nu mai vine,
Că totu-i trist și sumbru și nu mai ai putere,
S-aștepți fără speranță, o simplă mângâiere?
poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de tine
și m-a lovit așa un dor de tine
printre destine
că nu mai știu nici cui îi aparține
nici ce-i cu mine
m-a mai lovit un soi de nostalgie
cu scrum în fine
că nici nu știu măcar dacă ești vie
nici ce-i cu mine
mă mai lovesc într-una vise mute
și clandestine
că nu mai simt nici secole trecute
nici ce-i cu tine...
poezie de Iurie Osoianu (2 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Repaus
Nu-i gravă moartea, e doar ascultare
continuă fără răspuns, odihnă,
răbdare multă, o reflecție de tihnă
tot așteptând himerică-nălțare.
Este la fel, frustrant precum exilul
supliciul când ai vrea să spui
și nu știi limba; ești al nimănui,
ca mut, fierbând, un nedorit... Bacilul!
O accept așa că este, însă-i straniu
că toate, rugi și plânsete-s zadar;
nici lumânări nu luminează, nici arar
măcar să vadă cale către suflet, craniu.
Mereu senzația-i c-aștepți să-ntoarcă
cel dus; i-auzi până și glasul,
privești în gol mănncându-i parastasul,
dar nu e nimeni dialog să stoarcă...
... Ce-ai vrea ca-n timp să fi spus tot!
Mai rău, nici gust n-aveai de ascultat;
te speli c-o lacrimă pe-obraz. Păcat
că doar acum vrei imposibilul... Netot!
Om o învăța vreodată ce-i repausul;
să stai s-asculți, s-ai timpul să privești
tot ce-i aproape, trecător, așa cum ești,
că ști c-o zi o să petreci la fel, spre haosul...?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pomul cu poeme
poate că pomul edenic era plin
doar cu poeme...
pe mulți nu-i bucură pacea
fiindcă nu știu ce-i războiul
pe mulți nu-i bucură sănătatea
fiindcă nu știu ce-i boala
pe unii îi bucură un simplu salut
fiindcă aceștia știu
ce-i singurătatea
și mai sunt cei care
niciodată nu obosesc dăruind fiindcă ei știu
ce-i iubirea
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O stea s-a stins
(In memoriam, PETRICĂ MÎȚU STOIAN)
O stea s-a stins deodată cu tine,
Lumea, astăzi, e cu mult mai săracă;
Nu știu de-oi mai putea să cred în bine,
Îmi simt Inima pustie și seacă!
Cerul e-acum mai gol, țara mai tristă,
Din lacrimi se nasc întrebări amare:
Există viață? Sau moarte, există?
Ce-i omul? Asta-i marea întrebare!
La ce bun să înduri atâta zbucium,
Dacă nici dragostea nu te salvează,
Te-afunzi in derizoriu și nu știi cum
Să mai distingi un fleac, de ce contează!
Oricât aș vrea de optimist să fiu,
Legile vieții nu le-oi intelege;
Cum poți să mori, când ești atât de viu?
Ce moartea strică, nimeni nu mai drege!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SINGUR CÂND EȘTI...
Te-ai întrebat, tu, oare
de ce iubirea doare?
Nu cred că ai simțit,
dorul mare, nesfârșit,
departe de cel iubit!
Știi, tu, cum e sa fii
departe, să-ți simți inima
cum pleznește în coarde,
sperând că mai există
a ta iubire și nu a rămas
doar o simplă amintire?
Știi tu cum e, când
trezindu-te în noapte,
să te simți singur,
printre stele și șoapte,
și să-ți dorești o altă inimă
lângă tine să bată, nu să stai
de veghe, noapte de noapte?
Singur când ești
îți dorești să scapi
de singurătate, să ai aripi,
să pleci oriunde, doar
să nu mai simți apăsarea
tristeții, în nopțile reci,
când cu un suflet drag,
ai vrea să le petreci,
Și nu cred că știi
cât este de greu să speri,
să tot speri, azi, mâine, mereu!
poezie de Luci Țunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământ
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că ai pe frunte
Sărutul meu de seară
Și-n păr
O urmă veche
A degetelor reci
Ce vor îmbrățișare...
Ce știi tu?
Eu știu...
Că sufletul ți-e cald
Când se deschide-n tremur
Că zâmbetu-i timid
Și vorbele se-adună,
Greu,
Să spulbere tăcerea
Ce curge a absență...
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că vrei să nu vrei astăzi,
Că spui ca să nu spui,
Că simți cum trece timpul
În suflet și
Râzi rece,
Când clipele se pierd...
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că tu-mi ești plus din minus
Că dorul mi-e dușman
Că ploaia mi te fură
În vis și
Somn absent,
Că vreau să vreau
Și simt cum simt,
Din suflet cum se scurge
Ce sunt:
Pâmânt, umbre, pământ...
poezie de Gabriela Chișcari (9 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfatul înțeleptului
Când simți că nu mai poți
Sau nu mai poți să simți
Când îi urăști pe toți
Cei ce te scot din minți
Când ești puțin mai aspru, mai bizar
Sau nici tu nu mai știi cum ești măcar
De te pândește moartea sau vreo boală
De ți s-a încurcat vreo socoteală
Dacă te simți cum nu te-ai mai simțit
Sau dacă ești puțin îndrăgostit
Și nu mai știi ce-nseamnă da sau nu
Tu știi ce trebuie sa faci? Eu nu...
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (23 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vei vrea
Și când vei vrea să vii, iubirea mea,
Voi fi mereu aici, voi aștepta,
Cu sufletul în palme voi porni,
Spre Zidul Plângerii, pe care-l știi...
Clepsidra ce cândva ți-am dăruit va fi
Ceasornicul care măsoară, zi de zi,
Iubirea mea de tine, interzisă,
Dorința ce în suflet îmi stă scrisă...
Arzândă-i inima-mi, la fel cum știi,
Dacă vei vrea, iubirea mea, să-mi vii...
rondel de Elena Vlădescu (27 iunie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Zidul Plângerii
Patimă nescrisă
Uneori aș vrea să te cunosc
Sau poate e mai bine să rămâi necunoscut,
Căci doar așa pot eu să te iubesc
Fără să știu de-al tău prezent și nici trecut,
Uneori aș vrea să-mi cânți doar mie
Și ochii tăi căprui să-i tot privesc,
Iar dragostea ce-o simt acum în mine
C-o bucurie nelumească s-o trăiesc,
Uneori aș vrea să nu te fi-ntâlnit
Să pot să-mi văd de viețile trăite,
Cu zile scurte și mai lungi
Cu nopțile senine mai dormite,
Uneori aș vrea să nu mă întristez,
Când știu că al tău trudit suflet
Pe mine nu m-a regăsit,
Iar visul meu s-a velnicit în plânset.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
Am să-ți spun de ce zâmbesc,
Că vreau s-auzi tot ce gândesc,
N-am să mint, îți spun de bine...
Da, drag prieten, e despre tine.
Știu că acum citești atent,
Chiar dacă sunt absent,
Căci mă-nțelegi, nu ești oricine,
Iar tot ce-i scris e scris de mine.
Întâi de toate, îți mulțumesc,
Am mâncat, deci nu glumesc,
Îți mulțumesc că știi s-ajuți,
Mulțumesc că mă asculți.
E greu, când spun ce simt cuiva,
Devin nesigur, și nu aș vrea,
Dar vreau să știi de ce zâmbesc,
Vreau să știi tot ce gândesc.
Te admir că mă-nțelegi,
N-am crezut că vrei să-ncerci,
Sunt dificil, ciudat în toate
Dar tu mi-ai spus că nu se poate.
Mi-ai zis direct că sunt special...
Nu ciudat, și nici normal,
Aveai dreptate, ai zis bine,
... special, căci te cunosc pe tine.
Din nou, repet: îți mulțumesc,
M-ai învațat ceva firesc,
Mi-ai amintit ce am uitat:
Că am un prieten adevărat.
Ți-am scris ce simt, nu am mințit,
M-am deschis, m-am străduit,
Am vrut să știi de ce zâmbesc,
Am vrut să știi tot ce gândesc.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!