Poveste scurtă
Pe când iubeam -
C-am suferit și eu de-această boală -
Iubeam o fată care mă-nșela
Exact ca-n poezia mea:
Romanța celei care-nșeală,
A cărei eroină era ea!...
Dar într-o noapte eroina mea
Mă părăsea - de daruri încărcată -
Și, luându-și martori stelele și luna,
Jura că pleacă pentru totdeauna
Și n-are să mai vină niciodată -
Mărturisire, vai... adevărată!...
Și iată cum iubita mea,
În noaptea când mă părăsea,
N-avea să-mi lase la plecare
Decât un pat pe trei picioare
Iar în dulapul din sufragerie
Un sfert de cozonac cu nucă
Și-o scobitoare-nfiptă-n el -
Simbolul sufletului ei rebel,
Cu care dorul ei de ducă
Teatraliza eterna tragedie
A-nșelătoarelor ce mor
Neplânse de-nșelații lor -
Exact ca-n poezia mea
A cărei eroină era... Ea!...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tragedie
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre simbolistică
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Dragostea mea nu-i aducea nimănui fericire pentru că nu aduceam niciun sacrificiu acelora pe care îi iubeam: iubeam pentru mine, pentru propria mea satisfacție, îmi satisfăceam doar o necesitate stranie a inimii, sorbind cu aviditate simțămintele lor, duioșia lor, bucuriile și suferințele lor - și niciodată nu puteam să mă satur.
citat celebru din Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre suferință
- citate despre sacrificiu
- citate despre iubire
- citate de Mihail Lermontov despre iubire
- citate despre inimă
- citate despre fericire
- citate de Mihail Lermontov despre fericire
- citate despre bucurie
- citate de Mihail Lermontov despre bucurie
Romanța tinereții
Necunoscuta care se vindea
N-a vrut să-mi spună-n prima zi cine era,
Dar fiindcă ea aflase cine sunt -
Poetul poreclit "Fluieră-vânt" -
Și fiindcă mă ruga stăruitor
Să-i fiu și eu, din când în când, cumpărător,
Sinceritatea ei m-a-nduioșat
Și-n cadrul prețului fixat -
Un preț absurd,
Ridicul
Și meschin,
Cu care-aș fi băut un kilogram de vin -
M-am îmbătat de gura ei
Și-am adormit
Pe laurii idilelor lui Teocrit...
Dar vai!...
Necunoscuta se vindea
Nu numai mie, dar și altora!...
Și-azi un ciocoi,
Iar mâine un calic
O cumpărau la fel - mai pe nimic -
Căci ea - flămândă veșnic - se grăbea
Să-și vândă gura dulce ca la tarapana!...
Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun
Că-s gata să-i ofer un preț mai bun -
Dar cum îi luase mintea Dumnezeu,
Necunoscuta s-a spălat pe mâini cu prețul meu...
Și-atunci -
De teamă să n-o bat,
Sau s-o ucid
Și s-o ascund sub pat -
Deși-o iubeam, am renunțat la ea
Și n-am mai vrut să știu cine era!...
Dar într-o zi cu ploaie și cu vânt,
Necunoscuta care se vindea,
S-a dat la fund
Și-a dispărut...
Și nimeni n-a mai întrebat de ea
De când intrase, parcă, în pământ,
Cu numele-i mereu necunoscut...
Și totuși, Eu
Am întâlnit-o iar,
Dar nu ca altădată, pe trotuar,
La cafenea,
Sau în tramvai...
Am regăsit-o-n ziua de-ntâi de mai,
Ascunsă de un sfert de veac într-un sertar,
În care sta de veghe cuminte,
Și-aștepta
O zi să-mi mai aduc aminte și de ea!...
Dar ce păcat
Că regăsirea ei m-a-ndurerat...
Și-n loc s-o mai sărut -
Cum aș fi vrut -
Am început să plâng cu-adevărat!...
Necunoscuta care se vindea
De data asta, nu mai era Ea -
Era doar vechea ei forografie,
Pe care mi-o dăduse numai mie!...
Și-acum,
Cred c-ați ghicit cine era
Necunoscuta care se vindea...
Era chiar tinerețea mea!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tinerețe, poezii despre început, poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre tramvaie, poezii despre sărut, poezii despre somn sau poezii despre sinceritate
Annabel Lee
În urmă cu mulți ani, în vremurile de demult,
Într-un regat la marea de la miazăzi
Trăia o fată, cum poate vă este cunoscut,
Cu numele Annabel Lee;
Iar fecioara asta avea un singur vis,
S-o iubesc și ea iubirea-mi să poată-împărtăși.
Eram un copil, iar ea o copilă
În acest regat la marea de la miazăzi,
Dar ne iubeam c-o iubire mai mare decât iubirea
Eu și frumoasa Annabel Lee
Cu o iubire la care chiar serafimii din Paradis
Ar fi putut râvni.
Din această pricină, demult,
În acest regat la marea de la miazăzi,
S-a lăsat într-o noapte-un vânt rece,-înghețând-o
Pe frumoasa mea Annabel Lee;
Apoi, au venit rudele-i de neam înalt
Și de lângă mine, cât ai clipi,
Au luat-o și-au închis-o într-o criptă
În acest regat la marea de la miazăzi.
Îngerii din Paradis, mai puțin fericiți,
Ne invidiau, iar pizma lor noi n-o puteam opri
Da! Din acest motiv (toți oamenii știu)
În acest regat la marea de la miazăzi
S-a lăsat dintr-un nor un vânt rece,-înghețând-o
Pe iubita mea Annabel Lee.
Dar iubirea noastră era mai presus
De iubirea celor mai în vârstă decât noi
A celor mult, mult mai deștepți decât noi
Și nici îngerii din cerurile de sus,
Nici demonii din adâncurile mării sidefii
Nu-mi vor putea despărți sufletul de sufletul
Frumoasei Annabel Lee.
Luna străluce doar pentru a-mi aminti
Pe frumoasa mea Annabel Lee;
Iar stelele răsar ca să-i revăd ochii
Frumoasei Annabel Lee;
Astfel, noapte de noapte, neclintit ca o stea,
Îmi veghez iubita, pe mireasa mea
Din cripta de lângă marea de la miazăzi
Din acel mormânt de lângă marea de la miazăzi.
poezie celebră de Edgar Allan Poe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre vârstă sau poezii despre visare
Fazele iubirii
Dragoste nouă:
S-a pus lumina!
Așa zicea mama
Când, spre apus, după asfințit,
Năzărea un licăr de lumină, iar ea
Trebuia să aibă în buzunar, în mână
Bani. Să aibă toată luna, spunea.
Eu iubeam pe cineva care,
Fie nu a știut niciodată,
Fie a uitat de mult.
Primul pătrar:
Luna, plutea pe cerul amurgului,
Ca o bărcuță de argint curat,
Asfințind din ce în ce mai târziu,
În urma soarelui.
Eu iubeam aceeași fată.
Mama și luna
Habar n-aveau.
Iubire plină:
E altceva. Toată noaptea e ca ziua.
Când am văzut primul trup gol
De fecioară plinuță, perfectă, sfioasă...
Întâia mea iubire plină.
Coapsele sale și luna ce se lăsa furată
Și ascunsă de vârcolaci,
Pe cer.
Nu i-am cerut nimic,
Mi s-a dăruit cu totul și toată,
Fără să știe mama,
Fără să-i pese "luminii".
Într-o noapte, sub lună plină,
Cucul a cântat.
Ultimul pătrar:
Apare dorul.
O barcă din ce în ce mai mică,
Răsărea tot mai târziu, iar eu
Mă-ngăduiam cu renunțarea,
Lingându-i rănile.
Apoi:
O lumină se mai "pune" pe cer,
O mamă bătrână mai zăbovește, înmurgind,
Prin curte,
Uitându-se în același loc,
Ținându-și mâna tremurândă
Pe banii tot mai neputincioși, iar eu,
Am de la viață tot
Ce credeam că-mi lipsește,
Când iubeam.
"Sunt bine, am o relație civilizată
Cu soția mea și cu toate fostele iubiri,
Știu când să mă opresc, joc bine fiecare carte,
Mă abțin.
Am un statut social demn,
Sunt un om credincios,
Fac tot ce pot pentru copiii mei
Și pentru țara mea etc."
Unde greșesc?
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre mamă, poezii despre bani, poezii despre Lună, poezii despre țări sau poezii despre vârcolaci
Socola
Era o vreme
când devreme te iubeam
și ne temeam de vreme
și ceasul cu pereți îl alăptam.
Era un umeraș cu rochia ta
peste cămașă mea
cu cravata mea la gâtul tău
cu buzele tale în care oglinzile se ștergeau
cu bustul meu.
Era un trandafir
cu un pod în care șoarecii împleteau derdelușuri
Era un pod peste un pod
de unde curgeau gălbenuș în albușuri!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre rochii, poezii despre poduri sau poezii despre ceas
Iubita Mea
Iubita mea cu părul fin
De multe ori am vrut să vin,
La tine oriunde ai fi,
Aș face multe pentru a te găsi.
Iubita mea cu ochii de cristal
Care mă porți din val în val,
Aș da orice să ajung la mal
Să te pot vedea la carnaval.
Iubita mea cu buze dulci
La mine-n brațe aș vrea să te culci,
Te-aș săruta întruna
Te iubesc pentru totdeauna.
Iubita mea eu te ador
Mă simt de parcă n-o să mor,
Iubirea ta e pe vecie
Chiar dacă pare o nebunie.
poezie de Ovidiu Kerekes (3 februarie 2015)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ovidiu Kerekes despre iubire, poezii despre păr, poezii despre ochi, poezii despre nebunie, poezii despre moarte sau citate de Ovidiu Kerekes despre moarte
Soarele-steaua mea
Pe cerul tău răsare luna plină,
Pe cerul meu a mai căzut o stea;
Tu ai de-acum o noapte de lumină,
Dar nu zâmbi, mai noapte-i noaptea mea!
Iar dimineața, când o fi să vină...
"Dar dacă nu mai vine?", zise ea;
Și cum să-i spun că palida-i lumină
E de la soare, de la steaua mea?
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (16 februarie 2000)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre lună plină, poezii despre dimineață sau poezii despre Soare
Mie mi s-a-ntâmplat ca tuturor oamenilor care trăiesc o ficțiune: te iubeam pentru ceea ce-mi închipuiam că ești, iar tu, nerespectând legile conspirației, mi te-ai arătat și-așa cum ești. N-ai nicio vină și nici măcar n-am să-ți fac vreun reproș pentru "așa cum ești". Știu că are să te doară ce-ți spun acum: descopeream în tine lucruri comune cu fostul meu bărbat și cu actualul meu bărbat. Erau exact cele de care fugeam, de care voiam să scap: indiferența, lipsa de preocupare pentru ceea ce stârnim în altul cu faptele și cu vorbele noastre. Îți repet, n-ai nicio vină; vina e-a mea că iubeam un om care nu exista.
Ileana Vulpescu în Candidații la fericire, Scrisoare către un cunoscut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate de Ileana Vulpescu despre vinovăție, citate despre viață, citate de Ileana Vulpescu despre viață, citate despre legi, citate despre indiferență, citate despre existență, citate de Ileana Vulpescu despre existență, citate despre bărbați sau citate de Ileana Vulpescu despre bărbați
Frică-mi e de casa care nu-i a mea
frică-mi e de casa care nu-i a mea
să nu vină noaptea elfii și s-o prade
să se umfle în pene, ce bine le-ar șade
să cânte cu șatra seara cocardea;
și-o admir ca pe o muză
cu frizura ei modernă
că dintr-odată mi se pare ternă
semănând cu o meduză;
frică-mi e de casa asta dintr-odată
pe care-am iubit-o cum iubești o fată
înaltă și zveltă, și cu ochii dulci
pe care-o visezi când mergi să te culci
dar n-a fost să fie și nici nu va fi
să-mi aducă zorii zvon de ciocârlii
la fereastra mea de lemn
pentru tainic un îndemn
că nu mai departe, mâine la amiază
într-o stare trează
voi da ochii cu o piază
cum mi-ar da soarta un semn
musca și căciula, la prea multă vorbă
când e vorba de o ciorbă
dacă nimeni nu mă întreabă,
mai bine să-mi văd de treabă!
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre mâncare sau poezii despre muște
Să socotesc iubirea mea?!
Să socotesc iubirea mea în clipe,
Iubita mea cu trupul diafan,
Când umbra ta, ca pe-un solar cadran,
A prins în trupul meu să se-nfiripe?!
Să socotesc iubirea mea în ore,
Iubita mea cu plete de copt lan,
Cu chip nepământean, de porțelan,
Ce risipești parfum de pasiflore?!
Să socotesc iubirea mea în zile,
Iubita mea cu șold rubensian,
Dar să-mi înec dorințele, profan,
La pieptul desfrânatelor dalile?!
Să socotesc iubirea mea în ani,
Iubita mea cu glezne de cancan,
Pășind la brațu-ți ca un narcoman,
Când ne-om plimba sub desfrunziți castani?!
poezie de Mihaela Banu din In cartea Eu râul tău, tu matca mea (iulie 2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre plimbare, poezii despre ore, poezii despre glezne, poezii despre dorințe sau poezii despre desfrânare
Chemările nopții
te-am așteptat
tu n-ai venit
ploua
și era trist
număram pașii
o zi ca cea de ieri
dar ieri, tu m-ai uitat, te-ai dus
și timpul a apus
departe ești, eu cine sunt
tu, un plus în plus
eu, un absent sau nu's
am pierdut un an
amurgea
eu iubeam
nu-mi aduc aminte
sânii tăi
mâna mea
pași printre săruturi
genele coboară
iar o primăvară
unde'i gândul, unde'i trupul
dezbrăcați de frunze
era frumos
iar ca înainte
mi-era dor de tine
tremurai în tindă
goală și suavă
a venit și noaptea, stelele coboară
te ating și strig...
și îți scriu femeie, cu dor, cât galaxia
iubeam
dar ce vroiam
o noapte și...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre sâni, poezii despre primăvară sau poezii despre ploaie
Te-aștept in seara de Crăciun
Cu Soarele te-aștept, iubita mea,
În ceasul când tot cerul luminează
Zăpezile căzute peste munți și brazi
În care Regele urmează să se plimbe.
Te-aștept cu Regele la o răscruce,
Acolo unde ne-am îmbrățișat cândva,
În locul unde buza Soarelui era în sânge,
Iar Luna lăcrima pe-ascuns de dorul lui.
Vreau să vezi cum Soarele se-neacă
În ape și-n omătul ce îmbrăcă lumea,
Să stingem dorurile noastre sub cămăși
Cu îmbrățișări și șoapte de iubire.
Cu Luna să te mângâi pe obraji și umeri
Din care am să strâng ninsorile căzute,
Cu sărutări am să-ți topesc mirările din ochi
Și cozile de porumbei căzute peste tine.
În fața cerului am să te cânt, iubita mea,
Așa cum heruvimii cântă pentru Domnul,
Îngenuncheat am să colind în fața ta
Și-n numele Iubirii ce nu se vrea ucisă.
Am să colind cu cetina până în zori de zi
Chiar dacă gerul o să-mi taie răsuflarea,
Din ochii Soarelui voi cere raze înduioșătoare
Cu două suflete îmbrățișate-n brâul Iernii.
Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea,
Să nu mă pierd prin lume ca și vântul,
Să pot aprinde-n sobă lemnele de brad
Și-o lampă din perete ce îți duce dorul.
Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea,
Să te colind cu floare roșie de crăciuniță
În timp ce-n praguri o s-aștepte mieii albi
Să ieși la ei cu coșul plin de mere și colaci.
Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea!
poezie de Adelina Cojocaru (13 decembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre brazi, poezii despre zăpadă, poezii despre ger, poezii despre dor sau poezii despre Crăciun
Dacă ar mai fi trăit, dacă ar trăi și acuma, mi-ar fi rămas imaginea unei mame ca toate mamele. Dar mama mea este o fată. Nu știu dacă înțelegi sentimentul acesta. Sentimentele mele pentru dânsa au ceva deosebit și din cauza aceasta e singura răsplată pe care mi-a dat-o natura pentru moartea ei timpurie.
La toamna sunt 35 de ani de când a murit. Ea mai trăiește în mintea câtorva oameni și mai ales într-a mea. Când nu voi mai fi eu, urma pe care a lăsat-o ea în acest infinit se va șterge pentru totdeauna. Va fi fost ca o microscopică ființă, de acele care mor cu milioanele, înghițite în natura infinită fără urmă, ca și cum n-ar fi fost. Astăzi ar avea 66 de ani, o femeie bătrână, fără frumusețe, lovită de toate injuriile vremii. Un sentiment, mizerabil poate, mă face să simt că e mai bine c-a murit în floarea tinereții.
Ea a fost demult, foarte demult, și sentimentele mele pentru ea sunt pentru mama mea, pentru o femeie frumoasă, pentru o femeie care a suferit mult de sărăcie, pentru o ființă care n-a avut când să guste viața, pentru cineva care are toată poezia lucrurilor din îndepărtatul trecut.
Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate despre moarte, citate despre frumusețe, citate despre trecut, citate despre toamnă, citate despre tinerețe, citate despre timp sau citate despre sărăcie
O eroină a vremurilor noastre
Viața nu îi dă de furcă,
Știe cum să se strecoare:
N-are cap, dar se descurcă
Prin superbele-i picioare.
epigramă de Eugen Deutsch din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață sau epigrame despre picioare
Simetrie
Mergeam așa,
Când deodată în fața mea,
S-au desfăcut doua drumuri:
Unul la dreapta,
Și altul la stânga,
După toate regulile simetriei.
Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am țuguiat buzele,
Am tușit,
Și-am luat-o pe cel din dreapta
Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea.
Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Și după aceea în fața mea s-au căscat două
Prăpăstii: Una la dreapta. Alta la stanga.
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptușită cu puf!
Târâș, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Și deodată în fața mea
S-au deschis larg două drumuri.
V-arăt eu vouă! - mi-am zis -
Și-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmășie.
Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Și la prima răscruce
M-am dăruit cu toata ființa
Celui din dreapta. Tot așa,
Celălalt trebuia acum, celălalt...
Acum merindea îmi e pe sfârșite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârțâie și mârâie împotrivă-mi,
C-am ținut-o tot într-o greșeala...
Și iată în fața mea iar se cască
Două ceruri: Unul în dreapta. Altul la stânga.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, citate de Marin Sorescu despre greșeli, citate de Marin Sorescu despre vânt, poezii despre sfârșit, citate de Marin Sorescu despre sfârșit, poezii despre prăpăstii, citate de Marin Sorescu despre prăpăstii, citate de Marin Sorescu despre ochi, poezii despre muguri sau poezii despre cadouri
Poezia si eu
- Ia spune tu, ce este poezia?
- Poezia este intr-un piept de albatros mic
sub o platosa de razboinic
plecat flacau din sat, intors acasa barbat,
o corabie cu buline neasortata
unui corsar cadrilat
Poezia este cand un vultur ma impunge cu ciocul
in inima deschisa tasneste un sange spiralat
cand paginile se trezesc goale si tipa
invelindu-se in clape de pian
Poezia este cand iti creste in palme o biserica
in care doua anemone danseaza un menuet inalt
Dumnezeu isi taie venele la mine in suflet
cuvintele mor in groapa de var
Poezia e de iasca, in cerul gurii se aprind artificii,
e codrul de paine pe care il frangeai cu mine
- ne era aceeasi foame, aceeasi sete-
se mirau in colonii licuricii
Au ingalbenit frunze in pielea mea si mi-e toamna
n-am mai facut dragoste de la ultimul poem desantat
cand iubeam un faraon ingamfat( a murit tanar )
poezia este
eu
am plecat.
poezie de Lavinia Motoc
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre vulturi, poezii despre toamnă, poezii despre sat, poezii despre păduri, poezii despre piraterie sau poezii despre pian
Dar eu aș fi fost în stare să răstorn cerul și pământul ca s-o salvez. De ce să neg, o iubeam tot mai mult. Și o s-o iubesc mereu, chiar dacă m-ar înșela cu mii de Fukuda, căci e cea mai delicată și mai frumoasă femeie din lume: regina mea, prințesa mea, torționara mea, mincinoasa mea, micuța mea japoneză, unica mea dragoste.
Mario Vargas Llosa în Rătăcirile fetei nesăbuite
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre salvare, citate despre monarhie, citate despre minciună, citate despre femei frumoase, citate despre femei sau citate despre delicatețe
Din când în când...
Eu te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din când în când,
Și nici ai vrut să alinezi al meu amar din când în când.
Erai frumoasă cum nu e nimic în cer și pe pământ;
Azi nu mai ești precum ai fost, frumoasă doar din când în când
Și ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat
Sunt osteniți și se aprind cu mult mai rar din când în când.
O, spune-mi, suflet dulce, tu, pe care-atâta l-am iubit,
Dac-ai aflat în calea ta vrun solitar din când în când,
Care de-adâncul meu amor atâta de nemărginit
Măcar ca-n vis să-ți fi adus aminte iar din când în când.
Nu! Ai trecut din mâni în mâni prin toți acei oameni de rând,
Tu, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din când în când,
Cu al tău suflet așa cald ș-adormitor nu i-ai atins,
O, și nici unul n-a-nțeles atâta har din când în când.
Cu câtă inspirare eu, cu cât înalt ceresc avânt
Apropiam de gura mea acest păhar din când în când!
O, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce ești
Și astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când.
Dar vai! pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit;
Tot încă visu-l urmăresc și, în zădar din când în când,
Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da,
Cu buze supte, c-un obraz ca și de var, din când în când.
Pasărea Phoenix, numai ea, răsare din cenușa ei,
Dar oameni ce se mistuiesc nu mai răsar din când în când.
Că a mea viaț-ai chinuit, iertai demult, ci-mi pare rău.
L-al tău trecut eu mă gândesc cu-atât amar din când în când.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre trup și suflet, poezii despre singurătate sau poezii despre păsări
Se jura
că nu e ea
cealaltă fată se jura
nu a intrat exact nici
în jocul ielelor
nu a intrat nici în pielea ei
era dusă era plecată
știu de pe rost
toate amintirile și asta nu sea
mănă cu nici
una era ea era unicat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre amintiri sau poezii despre Iele
Nu scriu despre o inimă locuită
pentru că poezia mea
nu se îngrămădește
cu femeile ocazionale...
pe care le urmărești
nu scriu despre un suflet nehotărât
sau despre o carne străină
nici măcar despre ce te ține
între prăpastia trecutului
și prezentul pe care te încăpățânezi să nu-l guști
pentru că poezia mea nu e o păpușă de cârpă
ce trebuie aruncată în cutia cu vechituri
poezia mea e vie
respiră aerul nefericirilor
de care nu vrei să scapi
nu scriu despre o inimă locuită
și nici despre un suflet hoinar
eu scriu despre tine
că suntem legați
să trecem din război în război
până când
vom fi unul
deci
dragul meu
poezia te vrea așa cum ești
cuvânt al palmelor plânse
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre război, poezii despre păpuși sau poezii despre plâns