Spovedanii

1.

O rugăciune în plin deşert,
Astfel eu scriu ceva incert,
Înving durerea, par a fi liber,
Sunt cărămidă din zona Ciber,
O iarbă scrisă de Dumnezeu,
Privim şi mergem, eu, tu şi eu,
Stele nu-ntreabă de tine, de mine,
bufniţe- apatice par sibiline.

2.

Un don Quijote iertător,
Aproape sfânt şi muritor,
Visez mereu în alte lumi,
Unde dispar cei răi şi buni?.
Nu am regrete şinu mă vait,
Tot ce-am iubit, un Edelweis.

3.

Dă-i omului pâine, îţi cere carne,
Dă-i carne, îţi cere haine,
Dă-i haine, îţi cere trupul,
Dă-i trupul, îţi cere sufletul,
Ei, aici este o problemă.
De nu cunoşti drumul, caută o scuză.
Primim exact ceea ce dăm.
Educaţia este tot ce păstrăm.
Şoimul lovit de o săgeată,
pană de şoim reajustată.

4.

Eu am iubit o gâză mică,
visa frumos ca o furnică,
dar ea era, Ioanelor,
Din neamul scorpioanelor,
Au fugărit-o pentru desfrâu
La malul celui vestit râu
Ce-i zice Baby-Babilon,
Dar, fraţilor, nu-i de bonton
Să facem glume, e Afrodita,
Fermecătoare precum Perdita,
E eroină şi are o splină
De care nimeni nu are vină.
Vorbeşte-n zece limbi odată,
Savanţii lumii o tot caută,
Dar ea acum este ascunsă
În mănăstire, este tunsă,
Se roagă, Doamne, fie-ţi milă,
A fost cândva şi ea copilă.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa; oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.

replică din Sfânta Evanghelie după Luca, Ucenicii smulg spice sâmbăta. Vindecarea unui om cu mâna uscată, sâmbăta. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte. - 6:29-30 de Sfântul Luca
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vine duşmanul şi-ţi cere pământ, dă puţin de la tine, numai să iasă. Şi dacă mai vrea, mai dă-i puţin;dar dacă vrea s-ţi ia tot şi să îţi ia şi familia, atunci îţi iese sabia creştină din teacă.

citat din Neagoe Basarab
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uităm

Întotdeauna asa a fost
Tot omul este muritor
În viaţa asta trecatoare
Uităm de noi, nu are rost

Sufletul rămâne, nu moare
Alungă tot cei rău si trist
Dă-i inimii credinţă tot ce-ti cere
Rămâi in timpul când ai copilărit

O viaţă avem, frumoasă
Si este una, scurtă de trăit

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Dă-i Doamne românului
Dă-i şi apă vie
Din tăria cerului
Dă-i Doamne tărie.

epigramă de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o limbă îţi dă: obârşia, tăria de-a rezista şi putinţa de-a uni şi face o naţiune, iar în actual îţi dă deschiderea către unele limbi de seamă ale lumii, deschiderea către cultura îmblânzitoare a furor-ului ştiinţific şi chiar deschiderea către o logică a cugetului gânditor, nu numai a celui operator, atunci limba aceea nu este o piesă de arhivă. Arhivari sunt cei care o ţin sub obroc.
Ea, în schimb, îţi arată drumul, şi apoi îţi dă drumul, te eliberează până şi de ea însăşi, către isprăvile pe care veacul îţi cere să le faci!
Dar tot ea îţi spune, pe orice căi a-i apuca-o: "Vita sine cultura quasi imago mortis est

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă inima îţi cere, dă-i doar cât poate duce!

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce Iluminarea îţi cere să faci este să ştii ceva ce n-ai trăit ca experienţă şi, astfel, să o trăieşti. Cunoaşterea deschide uşa experienţei, dar tu îţi închipui că lucrurile se întâmplă exact invers.

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul I (1995)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-i copilului tot ce cere atunci când vrea el, aşa vei face din el un om care aproape sigur nu va respecta legea când va fi mare.

citat din J. Edgar Hoover
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

Drag prieten care cânţi
vesel în credinţă,
fii prieten cu Isus
şi la suferinţă!
Dacă-n ceasul de temut,
vrei să fii la dreapta,
când Isus dă iar tribut,
mângâie-L cu fapta.

Dă-i acum din pâinea ta
foamea să-Şi destrame;
căci în cer în veci de veci
nu-I va mai fi foame!

Dă-I acum să bea din vas,
când e ars ce vrejul;
căci în veci de veci în cer
nu mai ai prilejul!

Dă-I acum haina ta
cât îi rupt veşmântul;
căci în cer nu-I va mai fi frig,
nu-L va bate vântul.

Dă-I acum când e bolnav
grija-nduioşată;
căci bolnav nu va mai fi
Domnul niciodată.

Ia-L în casa ta acum,
să-L aline somnul.
Azi e un sărac în drum,
dar în el e Domnul!

Azi Isus e-n mii de fraţi.
Azi îţi vrea El fapta.
Mâine toţi vom fi chemaţi.
Tu vei fi la dreapta!

Şi un glas, peste genuni,
va striga spre stele:
"Îl cunosc şi din ani buni;
şi din zile grele!"

Iată, anii trec, s-au dus.
Zilele-s ca spuma.
Fii prieten cu Isus,
nu uita, ACUMA!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu îţi cere un pahar cu apă. Diavolul îţi cere o tequila, după care te invită la el.

Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statul bedereagă

de la un timp s-au turcit toţi,
levantul s-a umplut de hoti
îţi dă cu mâna lui beteagă
şi-ţi ia cu două bedereagă.
s-au pus impozite cu carul
încât l-a prins pe om amarul.
înjura si el birjereşte
guvernul care-l oblojeşte.
funcţionari cu mâna goală
o bagă pân-la fund în oală
şi ei mereu se tot înjură
ca sunt cinstiţi şi că nu fură.
te duci la doctor, dă-i şi dă-i,
că, dacă nu, ai năbădăi,
şi n-ai ce căuta la el
dacă nu-i dai halca de miel.
şi statul ăsta bedereagă,
îşi cere partea lui întreagă,
pe fum, pe aer, pe maşină,
pe casă, pe pământ, pe tină,
pe banii de înmormântare
şi de nu-i dai, stai la-nchisoare.
acum cu criza asta mută,
mai dai si douăş'cinci la sută
şi mai rămâi cu mai nimic,
sărac lipit ca un limbric.
de-acum a mai venit o modă,
să-i dăm ceva si lui nea vodă,
cel ce ne apără de fel
tocmai acolo la Bruxelles
şi uite-aşa veni beleaua
să strângă bietul om cureaua...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul unui om

Ce-am fost cândva azi nu mai sunt...
Dar ce sunt azi îmi pare rău
Că n-am putut să fiu mereu -
Acelaşi cântăreţ cu chip de Sfânt...

Când am urât am fost iubit,
Când am iubit am fost urât...
Şi-n viaţă n-am cântat decât
Romanţa Celui răstignit...

Tot ce-am sperat rămas-a vis,
Şi-am dobândit ce n-am visat...
Dar ce-am fost ieri am şi uitat -
Un titlu de volum nescris...

Şi-azi, dacă sunt un chip de Sfânt,
Aşa m-a vrut, pesemne, Dumnezeu -
Să fiu tot altul... Şi să-l cânt mereu
Pe cel ce-am fost cândva, dar nu mai sunt...

poezie celebră de Ion Minulescu din Viaţa literară, I, nr. 4 (22 ianuarie 1906)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândeşte-te bine. Cine îţi cere să fii altruist? Cei care au nevoie de ceva de la tine şi vor să obţină uşor. Cine îţi cere să fii umil şi să nu emiţi pretenţii mari de la viaţă? Cei care se tem ca prin exemplul tău îi vei face să pară mici sau vor trebui să iasă din zona de confort. Cine îţi cere să fii într-un fel sau altul? Cei care nu aplică pe ei propriile lor sfaturi. Nu există nicio autoritate pe pământ care să îţi poată spună cum sa fii. Fii cum vrei şi culege roadele sau plăteşte preţul. Este drumul tău de autocunoaştere şi orice sfat din exterior nu va face decât să te devieze de la drum, să te încetinească şi să îţi răpească lecţiile. Fii şi umil şi îndrăzneţ, fii şi egoist şi altruist. Fii în toate felurile şi trage singur concluziile. În inima ta este autoritatea supremă. Vei ştii cum e bine să fii şi ce e bine să faci în funcţie de gradul de împlinire sufletească pe care îl vei simţi. Acela este adevărul tău, singurul adevăr valabil pentru tine în întreg Universul. Nu există decizii bune sau rele, există doar decizii congruente sau incongruente cu adevărul tău interior. Simţi de fiecare dată când eşti aliniat şi de fiecare dată când te îndepărtezi de sensul vieţii pentru tine. Fii atent la busola interioară şi vei ştii tot ce e nevoie să ştii.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde ai o nevoie, o suferinţă sau o dorinţă mai mare, este un semn că te cheamă vocaţia. Mergi cu încredere pe drumul semnalizat de nevoile, suferinţele sau visurile tale şi eşti pe drumul cel bun. Acestea sunt vocea ta interioară care îţi vorbeşte şi îţi cere să îţi îndeplineşti misiunea faţă de tine, care este propria ta evoluţie.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai singur şi nesigur

Cel mai singur şi nesigur

Cel mai singur om este cel aflat
Înainte Porţilor Înalte, fie după ce le-a trecut,
Dar nu-i bai, nu-i bai, nu-i bai,
Restul este o hărmălaie de interese meschine,
Uneori dragostea îşi cere drepturile,
Precum greviştii din sistemul sanitar,
Mă simt fericit, mănânc hrana zeilor, nectar,
Respir uşor, miros a trandafiri,
Proptit de un gard, cresc încet cu atomii de aer,
Ferindu-mă de cleştele negru al Marei Insecte,
m-am depărtat de cuptorul cu pâine, carne şiu alte chestii solide,
o zi albăstruie încet se deschide, peste ipostaze şi ipoteze,
străjerii de fier ruginesc, or să dispară, vai, ce ne facem,
lumina ne loveşte peste ochi, peste coate, peste picioare,
ne sculăm ca Lazăr din Morţii Mamei Sale,
iertată fiindu-mi expresia.
***********************
Foamea, Ioană,
Nu este o toană,
Nici un muşuroi
Într-un plin război,
Recreez Geneza,
Pionier, pioneza,
Sânge taciturn,
Un nebun în turn,
Cai murind pe brânci,
Duhule, mă strângi,
Sfânt e bălegarul
Adunat cu harul,
Zgomot şi respect,
Sicriu cu defect,
Iese noaptea mortul,
Îl ştie tot Corful,
Casa-i peste drum,
Vin, iubire, acum.
Monştri foarte buni
Se mâncau la huni,
Nu ucid, Ioană,
Hrană-mi eşti, icoană.

BORIS M. MARIAN

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă deosebită

Toată lumea ne-a cerut să nu mergem în zona răutăţii,
Deşi toţi se mişcau acolo cu tăria de a răbda răutăţi ce te consumă.
Acum parcă se spune să nu vi în zona bună,
Acolo unde totul lucrează pentru tine cu tot atacul din rău.

Aşa de mult ai rămas în încet încât nu mai vezi nici o picătură de bine,
Iar mica ta răutate pare bunătate de nota zece.
Şi a primi un bine e un bine... deşi te sperie lipsa lui de umbră,
Deşi te sperie frumuseţia fără glamur şi plină de linişte.

Ai gustat din zona ta şi pare că doar gustul acesta există.
Dar gustă şi din zona de dincolo... şi nu prin oameni de aici.
Nu merge în zona de bine dacă nu vrei... nimeni nu cere asta.
Dar probează bunătatea nu numai o zi... şi nu de la cei ce se dau buni.

Ci chiar de la Izvorul ce a ajuns şi la uşa ta.

poezie de Ioan D. Lechintan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O metodă spirituală îţi cere să devii observator. O alta îţi cere să fii participant. Ambele metode funcţionează, dar nu le poţi practica pe amândouă în acelaşi timp.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebările zebrei

Am întrebat zebra,
Eşti neagră cu dungi albe
Sau albă cu dungi negre?
Iar zebra m-a întrebat la rândul ei,
Eşti om bun cu obiceiuri rele
Sau om rău cu obiceiuri bune?
Eşti gălăgios şi din când în când tăcut
Sau tăcut şi din când în când gălăgios?
Eşti un om fericit cu unele zile triste
Sau trist cu unele zile vesele?
Eşti dezordonat şi uneori îngrijit
Sau îngrijit şi uneori dezordonat?
Şi tot aşa, dă-i şi dă-i, dă-i şi dă-i,
Şi dă-i, şi dă-i.
N-o să mai întreb zebra
Niciodată ceva despre
Dungile ei.

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se par venine

Ce e mai de valoare
Fila pe care vei scrie
Poete,.. sau versurile?
Tu, ce nu ştii luturi
Tu, ce nu ştii lacrimi
Tu, ce nu auzi inimi
Tu, ce e zbor de fluturi?
Fumului scrie-mi tu
Apa-mi sculpteaz-o tu
Zăpada dă-i pară tu
Ierbii dă-i aripă tu
Cu firul mic de nisip
Ce e mare că-mi ţip
Asa de mare, mare
Cât o pădure, mare
Ce fila nu o are
De diamant ori soare
Punctului de început
Ce-l scrii născut în lut
Pe filele de carne
Despicate-mi Doamne
De sus, sus din Paradis
Un vis prea mult interzis
Când poetul din mine
Scrie versuri ronine
Pe miere de albine
Şi lumii-i se par venine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bonsai

Sufletul meu în faţa ta e un copac mic,
E un bonsai pe care îl poţi aprinde cu bricheta,
Aprinde-l, aprinde-l, să lumineze în noaptea de cuarţ,
Să se vadă până departe. Atât mai sunt din tot ce am fost,
Acest arbore strivit într-o cutie. Nu îl părăsi, nu îl uita,
Odinioară îl ţineai pe fereastră şi el îţi lumina nopţile friguroase,
Cu ochii lui fosforescenţi, care te priveau în tăcere.
Bonsai, bonsai, sufletul meu te caută şi acum în cumplita depărtare,
Cu micul far te caută pe ţărmul mării sau pe poteca de munte,
Unde eşti, unde eşti? Eram arborele tău şi îţi ţineam de cald,
Îţi povesteam amintiri din Ţara-Soarelui-Răsare
Şi îţi scriam pe boabe de orez povestea mikado-ului,
Care-şi lăsa bonsaiul fetelor lui, zestre pentru trei sute de ani.
Sunt bonsaiul tău; nu îl arunca, nu îl uita în cămara părăsită,
El e atât de mic şi orice adiere de vânt îl pune în pericol,
Mai bine lasă-l moştenire fetei tale
Sau pur şi simplu dă-i foc cu bricheta; măcar flacără, măcar mireasmă
Să-ţi rămână din mine. Apoi unge-te cu cenuşa lui, amestecată cu lacrimi,
Bonsai, bonsai; sufletul meu plânge după tine.

poezie de Mircea Florin Şandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!