Kamadeva
Cu durerile iubirii
Voind sufletu-mi să-l vindec,
L-am chemat în somn pe Kama -
Kamadeva, zeul indic.
El veni, copilul mândru,
Călărind pe-un papagal,
Având zâmbetul fățarnic
Pe-a lui buze de coral.
Aripi are, iar în tolbă-i
El păstrează, ca săgeți,
Numai flori înveninate
De la Gangele măreț.
Puse-o floare-atunci-n arcu-i,
Mă lovi cu ea în piept,
Și de-atunci în orice noapte
Plâng pe patul meu deștept
Cu săgeata-i otrăvită
A sosit ca să mă certe
Fiul cerului albastru
Ș-al iluziei deșerte.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Citate similare
Celor care nu se plâng, care le întâmpină cu zâmbetul pe buze, durerile le par mai puțin crude.
Reșat Nuri Guntekin în Pitulicea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când dormi...
Mergând pe drumul lung ce l-am ales,
Aleg un gând urât ce nu l-am înțeles,
Și-o clipă aș vrea ca tu să-mi dăruiești,
Un vis frumos din care să nu te trezești.
Tu să m-aștepți să vin pe înserate,
Dar eu să nu pot să vin din păcate.
În toiul nopții îngerii tăi te păzesc,
Dar eu la acest vis nu râvnesc.
Voi veni încet și pe-ndelete,
Atunci când trupul meu vrea să se-mbete.
Nu vreau ca liniștea să-ți necăjesc,
Vreau numai visul tău să-l întregesc.
Iubitul meu, din vis când te-ai trezit,
Gândind frumos, să fii fericit,
Să fii pe valul unde din nou plutești,
Vorbind în somn tu gânduri să-mi șoptești.
Apoi, în patul tău târziu eu voi veni
Și visul tău ușor se va-mplini.
poezie de Eugenia Calancea (24 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul risipitor
S-a-ntors cuvântul răsfățat pe-o parte
Fără să știi că-n astă tulburată noapte,
El te-a trădat în somn, pe când mă respirai,
Și și-a oftat, pe-ascuns, vocala fără grai.
S-a odihnit consoana'n, patul meu, de gene,
A firuit un "hmm", șoptindu-mi de plăcere,
Zadarnic pritoceai pedeapsa lor
Ți le-am răsfrânt sub pleoape, locutor.
Ai vrut sa-l amăgești, înrâurind extreme,
Stigmatizări, exil, sperjur sau anateme,
Atât mi-a fost de-ajuns, ca să-l ajut
Ți l-am transcris pe buze... convolut.
Și ai gemut... mi-ai dat, din nou, dreptate
Cuvântul l-am tratat, prescris în noapte
Iar șoapta-ți dezgolită propășea vocale
Gesticulând mirări, secate de consoane.
La sân, țineam respiru-ți adormit
Și-am strâns în brațe trupu-ți istovit
Sperând c-ai să înțelegi că, doar afectul
Îmi va determina cuvântul... nu efectul.
S-a-ntors acasă fiul... cel risipitor...
Cuvântul meu smintit... hoinar de dor
Metonimia lui pe-o veșnic-antiteză
Renaște-n palma gândului. Termogeneză.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunica
Te-ai dus în lumea albă, îmi spunea bunica,
n-o să poți veni nici când o să mor
am să vin, dar să nu mori curând,
o să mă întorc sigur aici mai aproape,
să te audă Dumnezeu și să capeți gândul cel bun
și l-am căpătat.
M-am întors și a mai trăit o bucată de timp,
întotdeauna cu bucuria revederii
și cu dragostea care apasă pe suflet
mai mult decît orice trăire.
De-atunci așteptarea ei și a mamei
mă strigă cu imagini noapte prin somn
și cu lacrimi la fiecare plecare.
Nu știu să fac legătura cu morții,
dar drumul spre casa părintească
este și azi o primenire cu sânge proapăt,
o întâlnire cu duhul iubirii din trecut,
tinerețe ruptă dintr-o gură de rai.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiți copilul
Iubiți copilul ca pe-un sfânt,
"Conjuncție" pe-acest pământ;
Diurn o cosmică-ncercare
Și exclamare cu-ntrebare.
Iubiți copilul ca pe-o floare,
Un mini-univers și soare;
În spațiu-timp mereu comoară
Și-n basm "luceafărul de seară".
Iubiți copilul ca pe-un dar
Sfințit cu-o zi în calendar;
Colindă-n oricare credință
Și imn al vieții-n biruință.
Iubiți copilul, cu respect
(Într-ale legii, cel mai drept!);
Diurn un subiect și predicat,
Un purtător de bine și păcat.
Iubiți copilul ca speranță,
Fără "dictat" sau "ordonanță";
Purtați-i pașii spre-nălțare
Cât EL e fiul unui soare.
poezie de Constantin Iordan din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Martha Bibescu si printul mostenitor al Germaniei" de Constantin Iordan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Dorința
Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Și în brațele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ți desprind din creștet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei ședea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ți cadă flori de tei.
Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braț încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...
Vom visa un vis ferice,
Îngâna-ne-vom c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blânda batere de vânt;
Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Al cerului Cântec
Al cerului Cântec nespus de frumos
odată, demult, mi-ai cântat
și Glasul Tău dulce, adânc și duios
de-atunci m-a legat, m-a legat.
Simțit-am pe suflet sărutul Tău blând
preasfânt, fermecat, îngeresc
de-atuncea Isuse Te caut plângând
de-atunci Te iubesc, Te iubesc.
Pe brațul Tău dulce odată-am plecat
truditul meu gând să-l alin
și după odihna ce-atunci am aflat
Isuse suspin și suspin.
Cuvântul Tău dulce și cald l-am primit
Isuse, odată, demult
de-atunci însetat, fermecat, fericit
eu doresc și doresc să-l ascult.
Ființa mea-ntreagă Isuse, Te vrea
de Tine-nsetez și doresc
viața, Lumina și Dragostea mea
Isus, Te iubesc, Te iubesc...
poezie celebră de Traian Dorz din Oastea Domnului
Adăugat de Tudor_Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!
România
cu harta împăturită în buzunarul
de la piept
și gândul curat
nu-mi este teamă să mă arunc în furtună
când în freamătul pădurii plâng munții
se adună zăpezi netopite
râurile mi se varsă în palme
soarele îmi curge în inimă
Dunărea îmi unește sufletul
cu nemărginirea
frunzele se îngroapă sub copaci
vântul răzbate prin porți de lemn
sculptate în memorii
copii cu zâmbetul soarelui
pe buze recită Eminescu
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a ajunge în Împărăția Cerului, mai întâi trebuie să ai aripi. Având aripi e necesar să ai și curajul să evadezi din confortul de pe pământ și să-ți învingi teama de înălțime. Numai astfel te poți bucura de înălțimea zborului.
Dumitru Delcă (martie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Funeralii pentru flori
Ea a spus, "... pot avea oricât de multe flori dorește scumpa
mea inimioară și de orice culoare, desigur..."
Ea iubește florile
o mulțime de flori
flori parfumate
ale frumuseții și-ale culorii
mănunchiuri de flori
proaspăt tăiate și aranjate
să sugereze simbolic
că ea a fost întotdeauna
înzestrată pentru iubire
le păstrează aproape de ea
ele-i acoperă patul
pe care stă culcată...
atât de multe flori
flori parfumate
care să ascundă miasmele
unui suflet mucegăit
și muribund...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurământ
Femeie, azi e Ziua ta,
Eu te iubesc cu pietate,
Voiesc dar prin urarea mea
De bine și de sănătate,
De-a pururea a te urma,
Căci cea mai dragă-mi ești ființă,
Eu îți consacru viața mea
Și-a jurământului credință.
Se scutur miile de flori,
În calea vieții Dumitale
Și cu ai dragostei fiori
Te-acopăr cu a lor petale.
În feerii de sărutări,
De la obraz pân" la picioare,
În fața ta aștern cărări
De flori cu zâmbetul de soare.
Las" să-nflorească-n orice zi,
Dulci zâmbete pe-a tale buze
Și-n dragoste mereu de-ami fi
Cea mai aleasă dintre muze.
poezie de Tudor Gorgos din La pragul destăinuirii (2010)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacul
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune
Vântu-n trestii lin foșnească,
Unduioasa apă sune!
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
poezie celebră de Mihai Eminescu din revista "Convorbiri literare" (1 septembrie 1876)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Sunt disponibile și traduceri în latină, engleză, franceză, spaniolă, italiană și germană.
Noapte de primăvară
Renașterea-i atemporală,
Nici nu-i legată de fotoni...
Este-n miresme de atomi,
E-un luciu fin, de poleială.
Luna-i un taler de argint
Ce-o prinzi în piept ca pe-un breloc...
E însemn de-aducere noroc,
E-oglindă, chipul să ți-l prind.
În nori de licurici verzui
Stăm îngânându-ne-n plăceri...
Din somn de iarnă-s reînvieri...
Mă prind, în ochii tăi căprui.
Tot e-un albastru de fundal
În care dorm mii mesageri...
Doar ciripesc de mângâieri
În noaptea de amor fatal.
E-un aer reavăn de planetă,
Îl simt, în alveole, în pori.
Sunt mii d-esențe de la flori...
Îți mângâi gâtul de egretă.
Într-un amestec de fiori
Cu recele de noapte clară,
Nări simt parfum de aișori;
Am renăscut, e PRIMĂVARĂ!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te vei întoarce, deci, înainte de moartea mea? Mi se pare că dacă ai veni, m-aș vindeca... Dar la ce bun să mă vindec?...
Alexandre Dumas fiul în Dama cu camelii
Adăugat de aliaili alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mântuire ne-a sosit
Mântuire ne-a sosit
De la Domnul cel preasfânt
Nouă, poporulu său,
De la Domnul Dumnezeu,
Că Fiul dumnezeiesc
Al Tatălui ceresc
S-a născut azi din Fecioară
Voind pentru noi să moară
Ca prin sfânt sângele lui
Să ne facă fiii lui,
Să-i cântăm cu umilintă
Cântarea de biruintă,
Aleluia, aleluia, aleluia,
Lui Dumnezeu unuia.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mine ora bate...
la mine ora bate unu,
la mine ceasul e târziu,
sunt viu în noapte, ca nebunul,
mai scriu un gând, mai scriu un rând
și c-o plăcere înzecită,
te chem să vii, să mă adormi,
tu, ochișori de nevăstuică,
mi-ai dat un zâmbet și n-am somn
nu l-am uitat, l-am luat cu mine
și-l țin în palme și-l sărut,
până când dorul mi te-aduce,
iarăși în locul cunoscut,
până când gura-ți îndulcită,
o voi gusta din nou sub duzi,
până când bratele-ți micuțe
iar mă vor strânge în curând
la mine ora bate două
și noaptea învelește luna,
o pătură cu mici steluțe
i-acoperă fruntea întruna,
eu o privesc cum nu adoarme,
cum strălucește printre nori
și mă gândesc ca mâine poate,
între săruturi să-ți dau flori
pe un perete doarme patul,
nu m-a chemat să fiu cu el,
adoarme în tăcere leacul
atâtor vise de povești,
mă uit la dânsul cum oftează
într-o dorință neștiută,
îmi face semn cu păturica
și cu pernița pufăriță.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânziana, mândră fată
M-a chemat în miez de noapte
Sânziana, mândră fată,
Să-mi aducă în dulci șoapte
O iubire-adevărată.
Se-aprind focuri blestemate
Prin pădurea neumblată,
M-a chemat în miez de noapte
Sânziana, mândră fată.
Coronița-i nestemată,
Din flori de câmp adunate,
M-am trezit din vis îndată,
Zâna bună și curată
M-a chemat în miez de noapte.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păstrează
Păstrează ochii fără vină,
o clipă nu-i lăsa furați.
Plutind pe valul greu de tină,
stă nufărul ca o lumină.
Păstrează ochii fără vină,
mereu pentru Isus curați.
Păstrează pentru El urechea,
să n-o lași pradă nimănui.
O șoaptă, cea dintîi, străvechea,
a smuls din Paradis perechea.
Păstrează pentru El urechea
sfințită pentru glasul Lui.
Păstrează buzele curate,
potir de rugi și de cîntări.
Jertfind un trup mai sfînt ca toate
Isus ne vrea ca nestemate.
Păstrează buzele curate
să-L poți primi cu sărutări.
Păstrează inima ascunsă,
să nu fii de săgeți răpus.
Sub pavăza cea nepătrunsă,
sub stropi din coasta Lui străpunsă,
păstrează inima ascunsă
pentru Isus, pentru Isus!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și era ploaie cu senin
Și era ploaie cu senin
Senin cu ploaie,
Salcâmii ramurile-nchin
Și le îndoaie.
Acuma tot ei înfloresc
De primăvară
Și-un dulce miros răspândesc
În dalba sară.
Un mândru soare scânteind
Pe bolta-albastră
El bate ploaia șiroind
Pe-a ta fereastră.
Și-n haină albă tu apari
Cu pasuri line
Și numai ochii tăi cei mari
Privesc la mine.
Atât de dulce și de plin,
Cu-așa văpaie,
Ah, era ploaie cu senin
Senin cu ploaie.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pe cer s-a stins o singură stea
În seara când ți-am spus iubirea mea
Sus pe cer lucea
O stea de-argint ce revărsa scântei
Steaua dragostei
Numai ea a înțeles ce voi în sufletu-mi trudit
Și speranța ea mi-a dăruit
Și-n seara când ți-am spus iubirea mea
A murit o stea
Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Și-n noapte a plâns inima mea
În taina firii
Pe cer s-a stins o singură stea
În ecou de ghitară
Cu ea s-a stins vraja ce ne-a-nvins
Și iubirea ta
De-atunci în șoapte
Rechem iubirea mea
Pierdut în noapte
O caut în altă stea
Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Și-n noapte a plâns inima mea
Un vis pierdut.
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!