În liră-mi geme și suspin-un cânt
În liră-mi geme și suspin-un cânt,
Căci eu îmi vărs acum veninu-n vânt.
Prin minte-un stol de negre gânduri trec:
Spre casa cea din patru scânduri plec,
Gemând, plângând eu fruntea pun pe mâni,
Se rumpe suflet, mi se rupe sân,
Scăpare caut în zădar de chin...
Să stângi un dor ce-n sânu-mi arde vin!
Când te doresc eu cânt încet-încet:
Plec capul la pământ încet-încet
Și glasul meu răsună tânguios
Ca tristul glas de vânt încet-încet.
Și orice vis, orice dorinț-a mea
Eu singur le-am înfrânt încet-încet.
Săgeata doar a crudului amor
În suflet mi-o împlânt încet-încet
Și simt veninul pătrunzând adânc...
Cu sângele-l frământ încet-încet
Și nu-mi rămâne decât să pornesc
Spre al meu trist mormânt încet-încet.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înfrângere
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre negru
- poezii despre gânduri
- poezii despre dorințe
- poezii despre dor
Citate similare
Scrisori din eternitate
De acum, așteptăm să ne aducă,
Nea Poștașul,
Scrisori din eternitate, scrise
De mame,
De bunici și alte neamuri adormite,
De cei a căror cădere au săvârșit
Pentru glie,
De tineri, de copii nenăscuți
Scrise pe foițe de aburi,
Împodobite cu miresme de lauri...
Încet-încet, se mută în cimitir satul,
Nu vor mai fi fete mari care s-aștepte
Scrisori de la iubiții lor plecați în armată,
Sau copii să meargă la scăldat la Sâi...,
Iar toamna la școală,
Căci, nu vor mai fi nici dascăli.
Nu vor mai rămâne
Nici capre, nici ciobani să le pască...
Încet-încet, se mută în cimitir satul,
Într-o tăcere surdă
Sau în muzica fanfarei de la Uda,
Cântată de o bandă înregistrată,
Trompetiștii uitând s-o mai cante,
Îmbolnăviți de boala somnului cel veșnic...
În fața unui pluton de execuție
E satul, în care ne-am născut,
Condamnat la moarte veșnică...
Încet-încet, ne vom scrie singuri,
Noi, nouă înșine,
Scrisori din eternitate....
poezie de Daniela Achim Harabagiu din O altă dimensiune a sentimentelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre muzică
- poezii despre boală
- poezii despre școală
- poezii despre virginitate
- poezii despre tăcere
- poezii despre trompetă
- poezii despre toamnă
- poezii despre tinerețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Undeva, cândva
aici nu-i lumea mea
e loc bătut de ploaie, de vânt
viața a curs și s-a scurs în pământ
liniștea a plecat, încet-încet, la pas
sărman am rămas
o biată vită de pripas
vatra e tristă și goală
doar fumul mai țipă prin unghere
nu voi urca acum la stele
am aripi arse, sunt suflet bolnav
vărs lacrimi în timpul ultim rămas
de ce nu sunt, de ce mai sunt
știu, știu..
aici, sunt de prisos
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre ploaie, poezii despre fum sau poezii despre aripi
De ce
tristețea plânge într-o vale
nimeni în cale
viața a venit
a strigat, a țipat
un țipăt scurt
strident, incoerent
ardea mereu strălucitoare
nimeni nu a văzut
a plecat
încet-încet
în alei de umbre fugare
plină de jale
și vrei acum să îi ies în cale
de ce, de ce oare
trăiesc într-o singurătate desăvărșită
a mea, a nebunilor
uneori vorbesc cu pereții, când nu plâng
rătăcesc prin coridoarele lumii
mă împiedic de cioturi de suflet
de azi nu îmi mai pasă
și totuși încerc să înțeleg
să cuget, să visez și întreb
de ce ucideți păsări călătoare
răcoarea gândurilor cade încet-încet
poate discret
să nu tulbure miasmele din jur
vraja a tăcut în imensul pustiu
un cântec tăcut, neînceput
stropi de lacrimi pe drum
pe drum nu e nimeni acum
viața asta, este oare a mea
stau la un geam
privesc un banal sfârșit
al cui
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre văi, poezii despre vorbire sau poezii despre singurătate
Încet-încet, departe ajungi.
proverbe rusești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simplitate
Nu doresc decât să vorbesc simplu, să mi se-acorde această favoare.
Am încărcat până și cântecul cu atâta muzică încât, încet-încet, se scufundă.
poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârstă
Încep să mă albesc la plete,
Devine viața-mi tot mai grea,
Încet-încet renunț la fete,
Dar nu și la... Feteasca mea!
epigramă de Mihai Cimpoi din Festivalul "Cât e Buzăul de Mare", invitație (2012)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vârstă, epigrame despre păr, epigrame despre devenire sau epigrame despre alb
Micul melc
încet-încet, urcă
muntele Fuji!
haiku de Kobayashi Issa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre munți
Ce frumos miroase liliacul. Mai ales când moare încet-încet în glastră.
aforism de Alex Dospian (ianuarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre moarte sau aforisme despre frumusețe
Clarificări în cuplu
Vor încet-încet,
A clarifica;
Ce e pe tapet,
Ce e sub saltea.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cârje zburătoare
încet-încet omul
cu piciorul de lemn
se obișnuiește cu visul
cu platfusul urcat
sub genunchi
își mângâie cele
patru perechi de mâini
și merge mai departe
ca și cum ar zbura
pe sub un cer de plumb.
poezie de Mihai Simion
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre plumb, poezii despre picioare, poezii despre mâini sau poezii despre lemn
În liniștea aceea mare, când din cețuri la geam apar zorile îți voi vorbi ca dintr-un vis, tu mă vei asculta și încet-încet vei închide ochii...
citat din Alfonso Gatto
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre visare sau citate despre ochi
Nu toți pot înțelege Opera, dar, încet-încet, pășind prin mai multe etape, acest lucru se poate schimba.
Nicolae Herlea în Atlas TV, interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre schimbare
Sondatorii bugetului
Liberalii, în buget
Forează încet-încet
Găuri mari și spun senin:
În curând le adâncim!
epigramă de Florea Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre buget sau epigrame despre liberalism
Dacă-l bei mai multe luni, un Cotnar face minuni
A sosit, acum un an,
La Cotnari, un prostovan;
Până azi, încet-încet,
Prostu-a devenit poet.
epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Omul, fie cât de bun, vinul îl face nebun (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp, epigrame despre prezent sau epigrame despre poezie
Drumul
nu voi să spui acum nimic
de ce-aș vorbi
e noaptea în care lacrimi plâng
și stele cad din cer, în gând
tăcerea mea e plâns amar
în aste sfârtecate lumi
biet suflet efemer
pe țărmul vieții rătăcit
atâtea întrebări de pus
fără de răspuns
pe aici, pe undeva, cândva
curgea odată un izvor
creat din lacrimă și dor
noi doar tăcem în tragicele șoapte
acum, aici, în prag de noapte
aș vrea să mai desfac un gând
încet-încet, pe rând
am obosit de atâta mers în gol
să stau, să merg..
aici, totul este șters și fără sens
într-un deplin consens
am umblat aiurea printre ani
printre plopi și castani
uneori beat alteori obosit
pe o stradă a vieții mi se pare
cine știe, poate, oare...
aveam ochii legați la spate
să nu văd lacrima timpului cum arde
valul vieții ștergea urme pe nisip
pășeam pe un drum
un chin nesfârșit
era începutul unui sfârșit mereu neînceput
alunecam pe pământ
mă loveam de gânduri
ascuțite gânduri
mi-e trupul obosit de mers în gol
luna se-apleacă
dincolo de ceața din jur
pășesc spre acel îndepărtat meleag
unde nu e durere nici suspin
decât un chin
ce viață, ce destin
să plec, să vin
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre început sau poezii despre trup și suflet
Am învățat încet-încet că muntele e un refugiu de gânduri negândite încă, unde eu înviam cu fiecare pas, altul, mai stăpân pe mine, mai bogat în trăiri.
citat din Aristide Stavros
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre gânduri sau citate despre bogăție
Cugetare
Încet-încet, a coborât din pom
Și, neînțelegând ce se întâmplă,
Maimuța duse degetul la tâmplă...
Din clipa-aceea devenise OM.
epigramă de Margareta Faifer din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre maimuțe, epigrame despre degete sau epigrame despre copaci
De azi, de ieri, spre nicăieri
sunt setea adâncă a unui vis
rătăcit între voi
pe plaiuri de dor
în suflet freamătă gânduri
precise, imprecise
de azi, de ieri
e atât de frig, aici, în gând
de multe ori doar plâng pe câte un rând
sau poate zac pe țărm, visând
aici e somn etern și tern
numai marea curge și curge
se mai sparge un val, pe tărâm ireal
sunt contradicția lucrurilor spuse și nespuse
m-am unit într-o toamnă târzie cu pământul
plecând apoi încet-încet spre nicăieri
atunci, de ce tu bați în geam
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre prezent
Oase
Cei decedați nu rămân în morminte,
se ridică la suprafață,
încet-încet, pe oasele proprii,
de parcă ar vrea să revină la viață.
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte
Regelui cuvintelor
Din gând cetit cu dor de miazănoapte
Cu stih ce arde crezuri și palate
Prin tine varsă mii stinghere sufluri
Și mi te-ai dat pe tine să mă bucuri.
[---]
Încet-încet și călimara-mi seacă
Și tot ce ard de tine mă dezgheață
Poeme sorb din juvenile jocuri
Și iar te pierd, întineresc pe-alocuri.
poezie de Silviu Obreja (august 2016)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre palate, poezii despre monarhie, poezii despre jocuri, poezii despre cuvinte sau poezii despre bucurie