Alfa 26

Nu mai scrie
despre iubire!
îngână
genialii critici,
cică e vetust,
dar buzele tale,
iubito,
au gustul prospeţimii
piersicii în pârg,
cum să nu nu descriu
starea mea
de magie cupidonică?

poezie de Ion Ţoanţă din Alfa Mirabilis (noiembrie 2016)
Adăugat de Lucia Mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul meu e târziu

Ţi-aş scrie ceva
despre nevinovăţie şi cunoaştere,
despre remuşcare şi desnădejde,
despre tristeţea mea...

Ţi-aş scrie ceva
despre frivolitate şi melancolie,
despre Platon, Socrate şi Diogene,
despre înduioşare şi poezie,
despre inima mea.

Ţi-aş scrie ceva
despre eleganţa paradoxului,
despre zilele-mi negre şi nopţile-mi albe,
despre Buna Vestire, despre patima mea,
despre iubirile mele sfârşite, roz-albe!

Ţi-aş scrie ceva unduios şi sublim,
despre căderea în cer, despre trupu-ţi şerpiu,
despre poezia ta, Simm,
dar sufletui meu s-a-npotmolit
în cuvântul... târziu!

Ştiu, Simm, ştii bine că ştiu:
verbul meu e târziu,
prea târziu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi se pare că scriu trist, iubito?

"Nu mai scrie atât de trist!"
mi-ai spus,
şi te-am eliberat
de textilele mov
aruncându-mă în tăvăliri
de vis,
"acesta e trupul meu" şopteai,
"adoră-mă, divină-mă, scrie-mă!"
şi mă topeam lasciv
în trupu-ţi
iar din merindea energetică
rămasă,
ţi-am scris o poemă
pe sfârcul din stânga,
cel din dreapta rămâne
hrană
pentru buzele-mi secătuite,
ţi se pare că scriu trist,
iubito?

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 8-a din 25.09.1980 - 19.11.1980: 2. M-ar interesa părerea criticilor despre tine...

Admiţi că scriu destul de bine,
Dar, nu cum zici,... pentru Sibiu,
Mi-au spus mai mulţi critici, o ştiu,
Mă tem ce-or scrie despre tine!

epigramă de Naum Smarandache din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 2-a din 10.07.1979 - 27.11.1979: 9. M-ar interesa părerea criticilor despre tine...

Admiţi că "scriu destul de bine",
Dar nu, cum zici,... "Pentru Sibiu",
Mi-au spus mai mulţi critici, o ştiu,
Mă tem ce-or scrie despre tine!

epigramă de Naum Smarandache din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre toamna asta...

despre toamna asta...

despre toamna asta aş scrie
şi frunzele ei arămii
despre toamna ce-mi este mie
doar gânduri pustii
aş scrie despre cocorii
prea devreme plecaţi
despre cum rămaseră anii
fără speranţe fără dorinţi
şi despre zile grăbite
şi apusuri aş mai scrie
despre ce-a fost înainte
şi n-o să mai fie...

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea

Dacă luna m-ar lăsa
Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea
Despre vise, despre frici,
Despre ce mai e, pe-aici.

Despre zboruri şi căderi,
Despre cum n-am fost nici ieri,
Despre rugi şi întâmplări,
Deziluzii şi frustrări,

Despre cum în lung nu-i lat,
Oricât de mult am umblat.
Iar atunci când mi-a fost greu,
M-a-ndrumat doar Dumnezeu,

Fiindcă-aşa m-ai învăţat,
Pân' din cer ţi-ai făcut pat,
Şi la EL te-ai înălţat
S-ascut dor, reverberat.

Ţi-aş scrie pe-un colţ de de stea
Despre toate, maica mea!
Tu să-mi scrii pe-un colţ de vis:
Cum ţi-e, mamă'n, paradis?

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buzele tale

strivesc tăcerea departe
de mine ai plecat
vrei să mă uiţi
şoptesc ceva de iubire
nici nu mai vrei să auzi
e chinul dragostei întrerupte
cu brutalitate cer să te întorci
buzele tale vreau să le strivesc
în sărutul nostru bestial
încerc să comunic telepatic
dar ţi-ai închis toate uşile

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire pasăre de foc

Iubire, pasăre de foc,
Potcoavă cu noroc,
În suflet mi te-ai cuibărit,
Dar l-ai pârjolit,
L-ai inundat cu gustul cărnii tale fugare,
Apoi l-ai părăsit.
Iubire, din penele tale pierdute,
Pentru eternitate,
O mulţime am păstrat,
Ca pe-o virtute.

poezie de Valeria Mahok (19 noiembrie 2006)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoia noastră de verde

Nimeni nu scrie
despre nevoia noastră de verde
ce ne face curat prin sertare,
despre cum se pun flori pe răni
despre sufletul ce devine foare repede fruct
nimeni nu scrie
despre cum se opreşte fiinţa din plâns
când înveţi să frămânţi vindecare...
cu gândul acesta din viaţă mă-nfrupt
despre primăvară mai pot scrie
dar până-ntr-o zi, într-o singură zi/ când
nevoia noastră de verde/devine
mormânt
pentru un fir de iarbă subţire...

27.02.2021

poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (27 februarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă scrie, iubito, şi-apoi mă transcrie...

Orgasm smintit al spiritului pur –
glasul îţi strigă sonor în afunduri
şi se dezlănţuie-n eterul năvalnic,
net superior virtuţilor comune...

E ziua noastră de bun augur,
să trecem, iubito, prin prunduri,
prin sângele-ţi verde şi falnic,
ţâpureşte a cincea dimensiune!

Ştiu, iubirea e-un plus de suferinţă,
când visele ne tremură evanescent,
dar, dacă nu gustăm înşelăciunea vieţii
şi nu plângem crunt unul în celălalt,

Nu vom avea puncte de referinţă
şi niciun licăr verde, luminiscent,
care să ne-nlăture valurile ceţii,
pentru a executa, iubito, ultimul salt!

Aşadar, pulverizează-ţi praful firii,
polemizează-mă muzical şi nocturn,
îmbălsămează-mă cu privirea-ţi căprie,
aruncă-ţi, artezian, versurile-n cer...

Dar nu uita, Emilia, te rog, trandafirii,
ce cresc duios, matinal şi diurn,
mā scrie incandescent, cum se scrie...
ştii tu bine, iubito, la ce mă refer.

Mă scrie, mărunt, într-o hiperbolă vie,
mă scrie, iubito, şi-apoi mă transcrie!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-aude...

Se-aude ciripitul din pădure...
Ce sunet viu, ce vis împarfumat!
Buzele tale dulci, sunt rug de mure...
Sub umbra genei tale m-am plecat.

Se-aud şoptind izvoarele iubire
Şi în tăcerea din priviri m-ascund,
Sunt primăvară, taină, fericire...
Sărutul, azi, l-aştept cu-acelaşi jind.

Privirea mea te caută-n adâncuri,
Dar tu te-ascunzi în nopţi fără sfârşit,
Eu mă întorc cuminte la-nceputuri
Şi de iubire iar am să mă mint.

Eu mă îndrept tăcut către amonte,
Tu spren aval îţi rostuieşti plecarea
Deşi luceşti în lume ca un conte,
Mie mi-ai dăruit doar întristarea.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori

Albastrul mă ucide,
şi verdele,
şi albul,
toate mor...
dar, ce sunt eu?
eu sunt culoare,
şi verde,
şi albastru,
e tot ce simt,
şi verde,
şi albastru,
e tot ce sunt...
Unde eşti, iubito?
mai toarnă ceva răcoare
în vinul acesta fără culoare!
Viaţa e un joc,
ne prefacem că trăim,
ne prefacem că iubim,
ne prefacem că murim,
doar naşterea are ceva
din chipul albastru
al sincerităţii.
Vine o vreme când
ridicăm mâinile sus,
şi-n semn de predare
ne prefacem, docil,
că existăm.
Cum te împaci, iubito,
cu ideea
unei false vieţi,
cum te împaci, tată,
cu ideea
fiului inexistent?
cum te împaci, tu,
care eşti culoare,
cu sensul invers
al culorilor?
Tu, care eşti albastru,
şi verde,
şi alb,
şi ucis...

poezie de Ion Ţoanţă din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă simt fără niciun scop. Dar nu ca şi cum nu mi-aş găsi locul aici sau ca şi cum m-aş simţi al nimănui, să nu confundăm starea mea cu depresia. Ci mai degrabă mă simt ca şi cum singurul meu scop este să fiu aici, liber fiind în fiecare moment să exprim ceea ce simt. Exist şi nu exist, sunt şi nu sunt. Ce paradox frumos reflectă viaţa, ce magie, ce mister...

citat din Cezar-Ştefan Jinga
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul gândurilor tale

Te strâng în braţele privirii mele
Şi îţi străpung tăcerea cu a mea,
Învăluindu-ţi trupul în dantele
De mângâieri cum le visai cândva.

Ai ochii-nchişi, am buzele petale,
Aroma vieţii capătă contur
Şi se revarsă-n simţurile tale
Cu teama doritoare-a unui fur.

Devin, pe cerul tău, un duh ce poate
Înlocui dorinţele din vis
Cu-nflăcărarea inimii ce bate
Când sufletul îi cere drum deschis.

Mă mai strecor prin gândurile tale...
Ai ochii-nchişi, am buzele petale.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extrapolare

- Noi vorbim generic despre viaţă
Ca şi cum am mai trăit cândva...
Scrie-i tu, iubire, o prefaţă,
Eu voi trece zilnic peste ea,

Încercând să descifrez cuvântul
Care-o defineşte... Într-o zi
Ştiu că noi vom ocoli pământul,
Ne vom pierde, dar ne vom găsi.

Noi vorbim generic despre moarte
Şi despre iubire ca şi cum
Am pretinde că exist-o carte,
O prefaţă şi-un sfârşit de drum.

- Noi vorbim generic în tăcere,
Ne privim şi-n ochii larg deschişi,
Între fericire şi durere
Alternăm. Pe floarea de caişi

O să-ţi scriu prefaţa cu lumina
Unui gând sub tâmpl-abia-ncolţit,
Să-ţi strecori, iubito, rădăcina
Prin făptură mea din monolit

Ca o daltă blândă ce trasează
În firescul zilelor cuprins
Drumul către viaţa ce urmează,
Traversând hotarul neatins.

poezie de Ioan Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cazualitate

Văd cum parcă plânge
mâna mea cea dreaptă
firuind cuvinte,
veşnica-nţeleaptă.
Stânga mea zâmbeşte,
blândă mulţumire
degetelor unse,
toate cu iubire.

Le privesc distrată
cum stau îmbufnate
când, deşi diferă,
ele-şi sunt... surate.
Caut o pricină,
voliţională,
să le treacă starea,
asta, de crâcneală.

Le-aduc mai aproape,
una, dă să-ţi scrie
cealalt-ameţeşte'un,
dans, de bucurie.
Şi deodată gânduri,
de pliroforie,
mâinile-mi adună'n,
sfânta armonie.

Inversându-şi roluri,
dreapta chip dezmiardă
stânga scrie-o taină,
ea, fosta bavardă.
Mâinile-şi dau mâna
ca-ntr-un vals se-adună
iubirea-nţeleaptă,
inimi-ncunună.

Una-şi scrie vise,
cealaltă vibrează,
dar când se-mpreună
dragoste-ncrestează.
Stânga şi cu dreapta
fiindcă-mi sunt surate
fac din faptă, scris,
De... cazualitate.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită-te, iubito

Uită-te, iubito, cât de frumos
Afară ninge!
Dar sufletul meu tot mai plânge.

Căci trupul tău rece, parcă de gheaţă,
Ochii tăi blânzi odată
Acum sunt fără de viaţă.

Inima mea în două se frânge,
Şi ca un nebun îmi muşc
Buzele până la sânge...

Şi mă-ntreb de ce oare mai ninge.

poezie de Vladimir Potlog din revista "Mâine Junior" (12 decembrie 2007)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă

iubito, vino mai aproape
să ne-aşezăm la dulci poveşti,
să ascultăm cântecul toamnei
cum bate vântul în fereşti.

un psalm cântat duios de îngeri
îngână sferele albastre
şi se -mpletesc cu dulci romanţe
din tinereţea vieţii noastre.

când luna –nnebunea pe cer
şi noi într-o iubire sfântă
stăteam la poartă nopţi întregi
ascultând frunzele cum cântă.
astăzi când timpul a trecut
şi zilele ne par mai grele,
nu ne-au rămas decât poveşti
şi-n degete două inele.

când toamna trece peste noi,
ca piaza reaua din poveşti,
aş vrea să dăm ceasu-napoi
şi, Doamne, să ne-ntinereşti!

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (6 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadoul tău

Cadoul tău permanent pentru mine este inima ta
Mereu la modă şi fără risipă de sentimente profunde.
Cum aş putea să te am mai aproape?
-Ştiu prea bine că acesta este preţul poeziei -
Distanţă mare, apropiere lirică, dialog continuu,
Iubirea se simte, iubirea se trăieşte şi nu oricine o înţelege.
Te iubesc dragostea de departe şi de aproape de inimă,
Iubesc ochii tăi magnifici,
Iubesc buzele tale când îmi dau un sânger-sărut,
Trimiţându-mă în vis, acolo unde te-am cunoscut.
Iubesc dorinţa şi constanţa ta creativă,
Simt că visul nu se va termina, iar cerul nu va risipi stelele.
Inimile noastre vor rămâne veşnic îndrăgostite.
Timpul va scrie istoria unei iubiri a secolului XXI,
O fotocopie a piesei "Romeo şi Julieta".
O iubire ce oricât s-ar repeta nu se poate asemăna.
O iubire despre care timpul scrie o istorie,
O iubire dusă în ceruri printre îngerii lumii,
O iubire adesea mirifică, dusă pe tărâm de poveste.
Ochii se vor deschide în amuleta nopţii,
Rămânând suspendaţi în pustiul din noi.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complimente

- Iubito, fugi de mine?
- Nu, iubite, fug ca să vin la tine!
- Iubito, eşti ca o floare.
- Dar tu, iubite, eşti al meu soare.

- Iubite, hai să fugim în lume,
Să vedem ce ea despre noi va spune.
- Iubito, hai mai bine să ne ducem de pe pământ,
să ne ascundem în sufletul tău cald şi blând.

- Iubito, eşti frumoasă, eşti a mea aleasă
Şi vreau să te fac mireasă.
- Iubite, te iubesc şi te-am iubit mereu
Şi tu eşti alesul meu.

poezie de Vladimir Potlog (1 aprilie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!