Alfa 17

Vara
adoarme uşor,
vacanţele-i preamăresc
odihna,
puii rândunicii
iau lecţii de zbor,
semn că toamna
e la orizontul
ţărilor calde.

poezie de Ion Ţoanţă din Alfa Mirabilis (noiembrie 2016)
Adăugat de Lucia Mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refren

Cântec

Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
Cu zile
cu flori
cu nimic altceva
Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
cu frunza ta!

Eu stau şi-ţi aduc
bănci calde de toamnă
şi te usuc
pe ţeava de armă...

Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
Cu zile
Cu flori
cu din tine ceva
Eu vara obişnuiesc să îmi spăl toamna
cu arma mea

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor 2

Azi ţi-am cumpărat
un fluture,
zbor dintr-un curcubeu
ascuns în ploaie.

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor 1

Pete de sânge
peste mirişti,
au împuşcat macii,
mamă!

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor 3

Poze cu pescăruşi
peste lacrima durerii,
orizont estompat
la ceas de Brumar.

poezie de Ion Ţoanţă din Rapsodie în mov (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin-când vine toamna

Nu-mi ajungi şi n-avem timp
În fiecare scurtă zi,
Aşteptăm nopţi mai lungi
Să ne putem şi noi iubi.

Mi-a căzut pe gură frunza
Unui ultim arbor frânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ

Ia-ţi pe umăr haină groasă,
Ia-ţi flanelul tău răsfrânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.

Mi-a căzut în noapte mâna
Când am vrut să te descânt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Unde e căldura verii,
Paşii noştri unde sunt,
Moare vara, moare vara
Şi vine toamna pe pământ.

Desfrunziri – eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri – şi-nviem uneori.

cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstigniri

De-atâta bunătate
L-am răstignit pe Iisus,
n-am respectat crucea,
semn că vom lăsa
moştenire
exerciţiul
unor noi răstigniri.

poezie de Ion Ţoanţă din Ispitei se dedă poetul
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi drum

A trecut vara toridă
Ca un semn de exclamare
A venit toamna ursuză
Ca un semn de intrebare

Şi iubirea ta fierbinte
Ce m- a dus ieri în extaz
Diluată-i azi in puncte
Pot sa plâng sau să fac haz

Dar eu sunt cam realistă
Iau o carte de Voltaire
Si-un bilet mâine la teatru
Să il văd pe Moliere

Trist un zambet se ascunde
-Tu pe cine păcăleşti?
Zilele devin mai scurte
Nopţile nu sunt poveşti

Ce a fost nu se intoarce
Ce- a venit e numai fum
-Vino iarna si imi toarce
Un fir nou pe-acelaşi drum

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condamnarea la toamna

Nu e toamna cum esti tu,
vara mea de suflet, nu,
pe pamant,
vara decazu.

Daca padurea ne condamna
la nostalgie, fara rost,
e toamna, vara mea, e toamna,
asa cum poate n-a mai fost.

Atatea taine nepatrunse
ne cad in brate la un semn
si suntem imbracati in frunze
si captusiti c-un fel de lemn.

In rau sunt doua lazi de bere,
pe foc s-a pus un ultim vreasc,
trec cerbi frumosi, bolnavi de fiere,
catre cerboaice care nasc.

Si ziua e atat de mica
incat n-ai vreme de-un salut,
si-un fum noptatec o complica
si saptamana a trecut.

Mai e in tot un pic de vara,
dar paturi aspre ne-nsotesc,
la orice drum mai lung afara
prin clai de aburi nefiresc.

Mai am senzatia ca toate
pot fi si altfel decat sunt,
dar muntii-mi pun poveri in spate
si simt ca port pe talpi pamant.

Acum si fiarelor li-i foame
si ies lunatice la drum,
padurea este numai drame
si-o mai salvam cu cate-un fum.

Dar ea, deodata, ne condamna
la nostalgii si la pacat,
e toamna, vara mea, e toamna,
si-atat de singur m-ai lasat.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna!

Vine toamna! Vântu-n pale,
Poartă frunzele-n spirale.
Vara mi-au închis-o-n cufăr.
Lacul n-are flori de nufăr.
Păsările cântă-a jale.

Vine toamna! În gradină,
Pomii-s goi, ori cu rugină.
Eu stau singură şi tristă
Şi trec vara în revistă,
În acord de cavatină.

Vine toamna! Numai umbre
Pe-arborii cu chipuri sumbre.
În răstimp, de peste vară,
Fac sufletul să-mi tresară,
Amintirile-n penumbre.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară şi toamnă

A plecat vara plângând,
a venit toamna dansând.
Au gust zilele de vară,
aur au cele de toamnă.
August a fost foc şi jar,
toamna este de brumar.
Vara, anotimp fierbinte,
a plecat cu gust amar.
Toamna, harnică, cuminte,
strânge roade în hambar.

poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dureri ancestrale

Mă doare soarele,
mă doare pasărea din zbor,
simt durere în stânca din suflet
şi-n apa de pe lacrima crizantemei,
mă doare lumina din ochiul bolnav
de imaginea fiinţei topite-n prozodii,
mi-a sosit ora când mă sinucid
pe muzica stelelor rămase aprinse,
revenirea mi-e suflet de mare albastră
desenată ancestral de infinituri,

mi-e orizontul întrerupt, mamă
şi mă doare femeia cu trupul ei insaţiabil,
mă doare clipa când fug din aşternuturi,
mă doare absenţa binelui
dintr-o enclavă a răului fecund...

poezie de Ion Ţoanţă (24 septembrie 2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna dorurilor mele

Toamna dorurilor mele
Miroase-a gutuie coaptă
Şi-a zvonit că mă aşteaptă
Pe cărări cu porumbele,
Cu brânduşi şi cu alune
Văpăi roşii în amurg,
Buţile ce fierb cu prune
Coamă-nspumată de murg!
Toamna dorurilor mele
Mi-a-ntomnat chipul frumos
A frânt zbor de turturele
Întorcând vremea pe dos...
Din cufărul vechi de lemn
A scos ţoalele cernite
Ne-a trimis bruma ca semn
Prin vâlcele desfrunzite.
Toamna dorurilor mele
A trimis pe frunze ştiri
Şi coşarca de nuiele
A umplut-o cu-amintiri.

poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ales să trăiesc cu detaşarea păsării călătoare: dacă e anotimpul fericirii mele, stau şi-i ofer lecţii gratuite de zbor... Dacă vine ceaţa, şi peste ceaţă, frigul, şi peste frig, îngheţul, plec cât pot de repede în zări calde, ca să nu mor iubind...

citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile bune seamănă între ele ca planetele: reci sau calde, ele se înscriu în orizontul nemuritor al vieţii cu drepturi egale şi strălucesc veşnic. Voiam să spun că problema morţii e dezlegată de mult.

citat clasic din Ion Vlasiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La shopping

Des, la Mall îmi este drag
Să merg să iau fainoşag,
C-aici timpul uşor trece
Iarna-i cald... şi vara rece!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că şi cerurile ţărilor sunt diferite şi au hotare. Poate că fiecare cer are orizontul său, dincolo de care păsările au alte limbi.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Broken dream

Noaptea,
la ora trei
mă trezesc intempestiv
gâdilat
de "pasărea cu clonţ de rubin"
crezând,
naiv ce sunt,
c-o să zbor deasupra Styxului,
nuuuu! zice ‘naripata,
am venit să-ţi iau doar
ceea ce n-ai avut
vreodată,
femeia cu coapse miraculoase,
cea zâmbitoare
ca un clown prost plătit.
Adorm la loc
şi mă trezesc zăcând
în cearşafuri ude,
nuuuu!
nu sunt exploziile orgasmice
ca iluzii fără de sfârşit,
sunt urmele trecerii
în nefiinţă
a iubirii no limits,
publicitate,
"pentru o viaţă sănătoasă
consumaţi zilnic fructe şi legume",
buffff,
ce tristă-i trezirea!

poezie de Ion Ţoanţă din Singurătatea culegătorului de scoici (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veţi constata că dorinţa de sex a femeii este mai mare toamna. Asta înseamnă că majoritatea copiilor se vor naşte vara, tocmai pentru a le da o mai mare şansă de supravieţuire datorită temperaturilor mai calde şi hranei din belşug.

Allan Pease în De ce bărbaţii se uită Ia meci şi femeile se uită în oglindă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

m-am cuibărit ca pitpalacul sub pleoapa dimineţii
visul nocturn să-l duc la bun sfârşit
ramuri de doină îmi mângâie pomeţii
timpul ce mi-a rămas este pentru iubit.

vreau să îmi crească aripi de cocori
toamna să zbor către ţările calde
să nu-i simt iernii glaciarii fiori
valuri smaraldine penele să-mi scalde.

hoinară ca vântul lumea să o străbat
cântul privighetorii să unească perechi
să fac salturi pe sârmă ca un acrobat
împletind cu raze amintirile vechi.

în fantezia mea nimic nu s-a schimbat
vara poeziei mă creşte cu tradiţii străvechi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleacă vara...

Zbenguie vara încinsă,
Din tălpi scapără scântei,
De tristeţe e cuprinsă
Că se duce vremea ei.

Lanurile-ngălbenite
Îşi arată roadele,
Livezile pârguite
Aprind lampadarele.

Vântu-aduce adiere
Hoinărind în deal la vie,
Strugurele-a prins putere,
Plină-i vena sângerie.

Florile din grădiniţă
Cu răbdare suferă,
Cad uşor în neputinţă
Şi petale-şi scutură.

Pe-o floare de busuioc
Ce-ar vrea să se scuture
S-a oprit o clipă-n loc
Minune de fluture.

Puf uşor de păpădie
Din înaltul cerului
A căzut fără să ştie
Chiar în gura leului.

Seara umbre negre-adună
Deschizând zăvorul porţii,
Veghează sub clar de lună
Singură regina nopţii.

Vine toamna răvăşită
Dinspre ruginite zări,
Pleacă vara ostenită
Pe-ale timpului cărări.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!