Cea din urmă horă...

Hai să dăm labă cu labă
Şi să alungăm în grabă
Pe acel ce n-are treabă
Decât să ne care-n gheabă
Casa noastră bob cu boabă...

Casa noastră-i o podoabă,
Ea nu găzduie o ţoabă,
Nu se vinde la tarabă,
Nu vrem să ajungă roabă,
Nici ca cioabă... sau cocioabă...

Casa noastră-i trisilabă,
E a Daciei carabă!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (24 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc de "Hai să dăm mână cu mână...." azi se cântă "Hai să dăm labă cu labă, să nu facem nici o treabă".

aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zicere...

Limba noastră-i poezie,
Vers ce schimbă-a lumii notă,
Rima ce o-mbracă-n ie,
Strofa de o mare cotă...

Limba noastră e mai veche
Decât spun multe istorii,
Are punct, n-are pereche,
Tăinuită prin memorii...

Limba noastră-i arta pură,
Şlefuită printre stele,
Ocrotită-n scriitură
Cu tăişul penei mele...

Limba noastră-a fost stâlcită,
Pusă-n jug de rase-avare,
Insa-a rezistat rănită
Şi rezistă-n continuare!...

Limba noastră-i cer albastru,
E stindardul nostru laic,
E şi hrană, e şi astru
Şi e sângele arhaic...

Limba noastră e D'acia,
Le dă sufletelor leacuri,
Chiar de-i zice România,
Ea va dăinui în veacuri!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (30 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră-i mai frumoasă

Iubirea noastră-i mai frumoasă,
ca orice dragoste sub cer.
Căci toate dragostele pier,
a noastră nici de iad nu-i pasă!
Iubirea noastră-i mai curată
ca orice fir de mărgărint.
Căci toate dragostele mint,
a noastră însă niciodată!

Iubirea noastră-i mai înaltă
ca orice templu din vreun plai.
Căci piatra cea de sus e-n rai,
iar pietrele de jos sub daltă.

Iubirea noastră-i mai duioasă
ca orice plîns de-ndrăgostit.
Căci nici un mire n-a plătit
un preţ mai scump pentru-o mireasă.

Iubirea noastră e mai vie
ca apa vie din Elim.
Căci orice clipă cînd iubim
e un fior din veşnicie.

Iubirea noastră-i mai măiastră
ca cerul ce clipeşte-oricui.
Dar stelele-s iubirea Lui
iar cerul gol, iubirea noastră.

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa copilăriei

Trec maşini,
nu se mai opresc,
peste casa noastră, mamă,
şi trec tramvaie deasupra,
la kilometrul zero, în Valea Vlăicii
şi este un huruit ca de căruţe grăbind spre târg,
de nu se mai aude glasul lăptăresei,
-Laptele doamnă!
-Auzi, lăptăreasa, mamă?!

Trec şi eu uneori,
pe acel pasaj blestemat,
peste casa noastră mamă,
peste patul meu de copil,
repede, să nu calc şi amintirile
şi tot ce se estompase
vine fulgerând,
cu pantograful tramvaiului.
Nici lătratul lui Ţuţu,
nu mai poate opri apocalipsa.

Şi uite mamă,
am vorbit cu profesorul Sorescu,
zâmbeşte şi el amintirilor.
Nici el nu a uitat, mamă,
nu uită nimic,
dar nu-şi mai aminteşte casa noastră.
Pe cerul casei roz,
sunt fulgere mamă.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familială

Casa noastră-i ca un templu,
Tata-i ca un zeu, exemplu,
Entitate protejată,
Mama-i cea sacrificată.

epigramă de Valerian Lică din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba noastră nu moare

Limba noastră-i încântare,
Limba noastră-i dulce tare
Ce-aţi lăsat în urma voastră
Bogăţia strămoşească.

Limba noastră-i mlădioasă
Dulce, dragă şi duioasă
Lacrima cea mai aleasă
A românului ce lasă.

Limba noastră-i tare sfântă
Limbă scumpă, îndrăgită,
Tu nicicând nu te vei pierde
Tu mereu eşti frunză verde.

Limba noastră cea română
Tu ai fost mereu stăpână
Între veacuri sau în vreme,
Tu eşti glasul meu ce geme.

poezie de Eugenia Calancea (31 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deosebiri. Vă amintiţi de Monica Levinski, Bill Clinton şi Casa Albă? Nicio legătură cu Cotrocenii...

Un prezident, o bruneţică
Şi un trabuc... Ce mai scandal!
Staţi liniştiţi. A noastră-i blondă...
În plus, salonul nu-i oval!

epigramă de Ion Bucheru din Spinii trandafirului (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un război cum n-a mai fost...

În casa noastră-i mare tărăboi:
Mămuca – tatii i-a găsit pricină
Că sora cea mai mică dintre noi,
Se-aseamănă leit... cu o vecină!

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa părintească

Că e la sat sau la oraş,
Bunicul patriot pretinde:
Să fie stăpânită de urmaş...
Casa părintească nu se vinde!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut om cu stare mare

Sunt frumoasă nu am carte
Tu tataie vino mai aproape
Cineva să-mi facă parte
Ochii-mi joacă pe sub pleoape

Nu am vilă am cocioabă
Caut om cu stare mare
N-am muncit şi n-am de treabă
De-i bătrân n-are cătare

N-am maşină am o roabă
O conduc că-mi este drag
Caut un bărbat de treabă
Nu vreau tânăr vreau moşneag

Să aibă măcar limuzină
Să îl duc eu la plimbare
De cu seară până se lumină
Am eu bani de-o lumânare

Sigur încerc să-mi fie drag
Il ajut să scoată banii de pe card
Am să l oblojesc de frig
Nu greşesc sigur nu mă ard

Când ajung mare doamnă
El bărbatul cel cu stare
Îi dau voie ca să doarmă
Când pe prispă când la soare

N-are voie-n casa mare
Se prea poate îmbolnăvi
Nu-l mai iau nici la plimbare
Cine ştie ce i s-o năzări

Am promis până la moarte
Dar văd că nu este rece
Iau averea doar jumăte
Şi-l ajut repede să plece

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul ştie mai multe în casa lui, decât înţeleptul în casa altuia.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba noastră

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

cântec, muzica de Alexandru Cristea, versuri de Alexei Mateevici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pomeni funia în casa spânzuratului şi nici cuvântul "bătrân" în casa omului în vârstă.

citat din Beatrice Vaisman (8 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În casa mea ...

În casa mea cu-arome de cetină de brad,
Sub şemineu-n care se zbat luciri de foc,
Pe-un pat făcut în grabă din flori de busuioc,
Lângă iubita-mi dulce, mă las încet să cad.

Îi mângâi părul galben, ca spicele de grâu.
Se-apleacă peste mine cu ochii scânteind.
Se-aude, ca prin ceaţă, doar focul pâlpâind
Şi cetera iubirii, ca susurul de râu.

O aripă divină întinde peste noi,
Pe inimile noastre, care-n mănunchi se zbat,
Pe pielea ta virgină, pe zâmbetul curat,
Veşmântul ei de purpuri, văzând că suntem goi.

Iubita mea frumoasă, cu mersul tău mlădiu,
Îţi las o sărutare în palmă amanet.
Din vorbe negrăite-ţi compun un nou sonet,
Adulmecând arome din trupul tău, când scriu.

Rămâi în casa noastră, mireasă să te fac
Şi lasă-n urmă viaţa ce-n ceaţă s-a pierdut.
Din inimi regăsite, din timpul ne-nceput,
Să ancorăm o punte-ntrupată pentr-un veac.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În luptă cu stricătorii de epigramă

Tu nu-i încurajezi pe-acei
Ce scriu ca să se afle-n treabă
Şi, când n-au mână de condei,
Mai toţi se folosesc de labă.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba noastră

Limba noastră-i deţinuta
Ce-a zăcut în puşcării
Cea care-a făcut pe muta
În kirkizele pustii.
Limba noastră-i rană vie
De la jugul cel străin,
Cea care a vrut să fie
Sângele un strop de vin.
Limba noastră e o doină,
Deseori în somn cântată,
Apa vie dintr-o moină
Peste faţă picurată.

Limba noastră-i grai de mamă
Mângâioasă, ce nu minte,
Povestindu-ne "O samă
(Din hrisoave) de cuvinte".
Limba noastră-i solz de peşte,
Pe post mândru de taraf,
Debitul de Nistru creşte
Când iar Moscova-i zaraf.
Din Luceafăr recital,
Cu imperial sigiliu,
Vers din care, de pe cal,
Sudui soarta cu Vergiliu.

Limba noastră-i vechiul hronic,
Mitul tainic de demult,
Sângerând brav şi ironic,
Graiul bunului de-ascult.
Limba noastră-i cu blesteme
Contra înrobirii crunte,
Biblic spune "Nu te teme"
Stai pe latineasca punte.
Limba noastră-i sacrosantă,
Limbă pentru rugăciuni,
E mieroasă şi culantă
Doar cu oaspeţii cei buni.

Renunţaţi la somnifere
De duşmani puse în vin,
Limba noastră-n veci nu piere
C-are aur şi destin.
Luaţi lumina re-nvierii
De la cei ce pe ascuns
Îi citeaţi în faptul serii
Şi urcaţi limba mai sus!
Limba noastră-i o comoară,
Focul sacru de pe deal,
S-o cântăm a mia oară
Sunet mistic de caval...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Alexei Mateevici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea unui copil

E multă tristeţe în ţară.
Sărăcia, departe v-a alungat.
A trecut un an şi-o vară
De când pe-acasă n-aţi dat.

Mi-e foame, mamă, şi mi-e frig.
Picioarele mi-au îngheţat.
În zadar mamă te strig,
Tu prea departe ai plecat.

Mă doare capul şi mi-e rău,
Şi plânge sora mea.
S-a-mbolnăvit de dorul tău,
Şi noaptea-n somn ea te striga.

Nici tata nu se mai întoarce,
Nici el nu ştim unde-a plecat.
În casă bunica noastră zace,
Pe drumuri, mamă, ne-aţi lăsat.

Suntem străini în sat la noi
Şi nimeni nu ne-ajută.
Printre străini sunteţi şi voi.
Doamne, ce viaţă pierdută!

Pâinea noastră-i cea mai bună
Chiar când n-o avem la masă.
Veniţi să fim iar împreună!
Mamă, întoarce-te acasă!

Ne este prea greu fără voi
Şi gânduri negre ne încearcă.
Înduraţi-vă, mamă, de noi!
Nu lăsaţi vremea să treacă!

În casa noastră-i cald şi bine
Când suntem cu toţi la masă.
Vă aşteptăm şi azi, şi mâine
Să faceţi cale întoarsă.

poezie de Dumitru Delcă (23 mai 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea noastră-i un blestem!
Şi... ce blestem!
Iubirea noastră-i dincolo de cer!
Şi... ce mai cer!
Iubirea noastra-i un izvor!
Şi se revarsă-n mare!
Iubirea noastră-i un mister!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieşea din voile lui, şi de aceea era linişte la casa lor şi toate le ieşeau bine şi cu spor.

începutul de la Spaima zmeilor de Ioan Slavici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfatul părintesc

Nu vindeţi casa, nici pământul!
Nu ştiţi cum vă duce vântul.
Casa vă adăposteşte
Şi pământul vă hrăneşte.

poezie de Dumitru Delcă
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!