Nu știu
Nu știu cine-a zis cândva,
la necaz sau pus pe sfadă,
că, în poezia mea,
eu fac prea multă bravadă.
Necinstindu-mi poezia,
a trecut la ofensivă,
mântuindu-și fantezia
într-o dulce invectivă.
Iar cuvântul cu pricina,
ce nu i-a plăcut deloc
a fost "smurd", bată-l-ar vina,
că mi-a adus nenoroc!
E cuvânt pretențios,
n-are loc în poezie,
că îl vreau licențios
în țeasta cu fantezie.
Că-i păcat de-al meu talent
dacă-l cheltui pe "banale",
mai bine fac "tratament"
vorbelor cam "triumfale".
De cuvinte "spurcăciuni"
să îmi țin departe muza
că se arde în tăciuni
dacă-mi trag pe "turtă" spuza.
Și mai bine fac un troc
cu "pretinsa-mi" fantezie
și să nu mai scriu deloc
nici măcar vreo poezie.
Eu invit acest "amic"
la o cafea și o bere
și-om vorbi despre "nimic"
sau ce viața ne va cere.
Dacă nu e mulțumit
după controversa noastră,
jur că "pana" mi-o trimit
dincolo de marea-albastră.
Într-o sticlă o să zac
așteptând vreo "fantezie"
când vreun marinar posac
s-o gândi la poezie
și va scrie, peste veac,
ce n-am mai putut eu scrie,
de pe-acum îi fac colac
de salvare și mânie!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre poezie
- poezii despre vorbire
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre talent
- poezii despre salvare
Citate similare
Poezia la sate
Sunt aici în Leta Mare,
Beu din apa Letei, dar
Orișicîtă încercare
Să fac versuri, e-n zadar;
Căci de cumva prind a scrie
Vreo mică poezie,
Caut so-ntrerup de loc,
Căci deloc nu am noroc...
Palid fiind de mînia,
Nu pot scrie poezia!
Cînd aș sta să scriu mai bine,
Și am idei de a lucra,
Ce năpastă-atunce vine
Un fecior ce-mi zice-așa:
"Domnișorule, poftește,
Ca să dăm la porci mălaiu!"
Merg și cînd re-ntors, firește,
Nu mai știu ce plănuiam
Palid fiind de mînia
Nu pot scrie poezia!
Cînd ușoară fantezia
Mi-arată un cer plăcut,
Și eu pînă de a scrie
Toate cîte am văzut:
Un vițel ce e prin curte,
Vine ca să-mi facă curte,
Și mi-o spune băunînd,
Cum că dînsul e flămînd.
Palid fiind de mînia
Nu pot scrie poezia!
Și cînd iar mă pun la masă,
Și a scrie începui:
Iată-o cloșcă vinen-n casă
Cu vreo douăzeci de pui,
Și-mi făcu zgomot foarte mare,
Apoi cînd voiesc să-i scot,
Cloșca chiar pe masă sare,
Varsă tinta mea de tot.
Palid fiind de mînia
Nu pot scrie poezia!
poezie de Iosif Vulcan (13 mai 1864)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre versuri, poezii despre sat, poezii despre porci, poezii despre noroc, poezii despre idei sau poezii despre apă
Poezia și iubirea
Dacă ce trăiesc este doar vis,
Te rog visează lângă mine acest vis.
Dacă iubirea mea este doar inchipuire,
Întra și tu în această inchipuire.
Dacă totul e doar fantezie,
Bucură-te de această fantezie.
Privește, zâmbește și printre rânduri poezia mi-o citește,
Apoi, de nu vrei, nu pe mine mă iubește,
Doar Visul, Închipuirea, Fantezia, Bucuria
Pe care le ascunde în poezie, Iubirea...
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre iubire, poezii despre zâmbet, poezii despre lectură, poezii despre bucurie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Din amintiri...
Scriu acum ceva pe foaie
Că să nu mă fac de oaie,
N-am mai scos o poezie
De când am murit, se știe.
Scriu orice îmi vine-n minte,
Mă joc cu orice cuvinte,
Afară e frumos tare,
Dar nu ies, mă fac de oaie.
N-am mai scos o poezie
De când vremea de beție
Mă luase într-un val
De-am ajuns și la spital.
Poezia nu e bună,
Parcă e scrisă pe lună,
Scriu odată la un an,
Dar va scriu, nu sunt mârlan.
poezie de Vlăduț Matei (19 aprilie 2013)
Adăugat de Vlăduț Matei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre medicină, poezii despre jocuri, poezii despre frumusețe sau poezii despre amintiri
E ușor a scrie versuri...
V-o spun, fără bășcălie:
E-un talent, și-asta pe bune,
Cine versuri poate scrie
Când nimic nu are-a spune!
De vreo lună și jumate,
Nici o strofă chiar n-am scris,
Rime am, și pix, de toate,
Ce nu am... nimic de zis,
Însă azi, veni de sus
Parcă o hemoragie
De catrene ce le-am pus
Într-o mică poezie;
Acum, de rimat, rima
Poezia mea vioaie,
Însă mama de-o citea
Nu scăpam fără bătaie,
Dar ce-am zis, că la derută
S-o tromit la un ziar,
Curios cam câți la sută
Mă vor înjura măcar,
Ori să-mi spună cel puțin
Să mă las, nene, de scris,
Plini de draci și de venin
Că-n poem nimic n-am zis;
Iată dar c-am fost șocat,
Versurile mele-apoase,
Criticii le-au comentat,
Parcă se înviorase:
Ce metafore, culoare,
Ce imagini paralele,
Ce condei, ce-ndemânare,
(Și-asta pusă-n ghilimele)
Ce aprecieri, ce stimă,
Viața-mi devenise roză,
Una mi-a cerut, sublimă,
Să-i trimit chiar și o poză,
Fi'ndcă, fără modestie,
E-un talent, și-asta pe bune,
Cine poate versuri scrie
Când nimic nu are-a spune!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre prezent, poezii despre modestie sau poezii despre metafore
Picături de poezie
Picături de poezie
Dacă ai pune frunza
să facă poezie,
atunci frunza
cu ce oare ar scrie?
Nu știe nici ramul,
nici codrul nu știe
în freamăt și-n valmă,
cu ce oare frunza ar scrie
când iată, aproape-i de toamnă.
Dacă ai pune iarba
să facă poezie,
atunci iarba
cu ce oare ar scrie?
Nu spune cuvinte,
crește, se ofilește,
se frânge-n două,
cu ce oare iarba ar scrie
când uite, vara trece
și nu mai plouă.
Dacă ai pune steaua
să facă poezie,
atunci steaua
cu ce oare ar scrie
de acolo, din nemurirea ei?
Numai Dumnezeu știe
care-a facut-o ca pe noi din iubire
și din dor de poezie.
Dacă ai pune Fiul Lui
să facă poezie,
atunci Fiul de pe cruce
cum și-ar scrie poezia?
Nu știe nici Maica Preacurată Maria,
nu știe nici Pilat
cel pe mâini spălat,
nici Baraba cel vorbăreț,
nu știu nici oștenii romani
care fac de pază
și se-ncălzesc la foc.
Știu însă totul
cele doua cuie
bătute în palme,
dar ele nu pot scrie
din care și ani mai cad
picături de poezie.
Inviato dall'app Tiscali Mail.
poezie de Iurie Bojoncă (2021)
Adăugat de Iurie Bojoncă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre stele, poezii despre religie, poezii despre păduri, poezii despre ploaie sau poezii despre mâini
De ce?
De ce să scriu într-un roman ceva ce pot scrie într-o nuvelă?
De ce să scriu într-o nuvelă ceva ce pot scrie într-un eseu?
De ce să scriu într-un eseu ceva ce pot scrie într-o cugetare?
De ce să scriu într-o cugetare ceva ce destul de probabil s-a mai scris?
Mai bine scriu o poezie. Ideea s-o mai fi scris, dar îi dau o formă artistică, originală.
Dar de ce să scriu într-o poezie de n versuri ceva ce pot scrie într-un distih?
De ce să scriu un distih ceva ce pot scrie într-un poem de un vers?
De ce să scriu un poem într-un vers și să mi-l confunde unii cu o cugetare?
Mai bine scriu o epigramă, măcar "ne mai râdem".
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre epigrame sau poezii despre artă
Între file
Cu vorbe tandre și meșteșugite,
Aș vrea să fac acum o poezie,
S-o scriu frumos cu pana pe hârtie,
Ca-n vremurile acelea învechite.
De pe un raft să iau apoi o carte
Și s-o deschid domol, la întâmplare,
Simțind în mine-o dulce înfiorare
Când filele se dau ușor deoparte.
S-ascund apoi cu grijă poezia
Ca pe cea mai de preț bijuterie
Lucrată cu o mare măiestrie,
Nu cu unealta, ci cu fantezia.
Anii vor trece unul câte unul
Voi fi bătrân și dornic de odihnă
Și viața o voi părăsi în tihnă,
Căci îmi voi fi-ncheiat pe-aici surghiunul.
Și poate că într-o zi mai plicticoasă
Îți va fi dor să mai citești o carte
Și gândul tău departe să te poarte
Către o lume mult mai luminoasă.
Și-atunci, lipită bine între foi,
O să găsești ascunsă poezia
Și o să simți în suflet bucuria
Citind ce-am scris demult despre noi doi.
poezie de Octavian Cocoș (14 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre odihnă, poezii despre lumină sau poezii despre hârtie
Ce-aș vrea...
Aș vrea să scriu o poezie chiar dacă muza mi-e plecată,
o dau așa... pe fantezie... și-o fac să fie deocheată.
Cine-o citi să-și facă cruce și tare să se minuneze,
o poezie la răscruce cu versuri care să mimeze.
Cu ce să-ncep? Ce e mai bine? Se-nvolbură idei în țeastă,
iar plăsmuirea se-ntreține scriind cuvinte șnur pe tastă.
Puțin piper îi pun și sare să simtă omul când o gustă
că sunt în viață clipe-amare și fantezii ca de mangustă.
Nu deslușesc idei să pice sau armonii să mă apese,
doar vagi impresii ce se zice că stau ca oaspeții la mese.
Le dau frâu liber să se-așeze, loc potrivit să își găsească,
doar noutăți să promoveze și-n consonanță să rostească.
Sunt gânduri de prietenie, de omenie, voie bună
și fără stereotipie le-așez în vers să meargă strună.
Sunt greu de prins gânduri pribege când nu li s-a-mplinit sorocul,
cu prisosință ai ce-alege să-ți legi de harul lor norocul.
Mă copleșește insistența, ne-ngemănăm arcuș pe coardă,
și jur că-i voi păstra cadența dând foc viorilor să ardă!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre promisiuni, poezii despre prietenie, poezii despre libertate sau poezii despre legi
Când scriu poezie
când scriu poezie parcă rup
bucăți de carne din mine
fiecare vers e ca o mușcătură adâncă
a unui animal sălbatic
aproape că țâșnește sângele
într-un carnagiu îngrozitor
al țesuturilor care mă țin în viață
din când în când
mă opresc și aștept
ca la semafor
să văd cum se mai simte Poezia
dacă trebuie să-i fac respirație
gură la gură sau dacă
pot s-o păstrez
în continuare
ca metresă
cât m-or mai ține
balamalele
poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre sânge, poezii despre semafor, poezii despre gură sau poezii despre animale
Titlul meu fără cuvinte
Iubirea mea, dacă nu voi mai scrie,
Avându-te, măcar o poezie?
Căci tot ce-am scris în versuri, în trecut,
A fost pentru că nu te-am cunoscut.
Iubirea mea, și cine va să știe
Că zilnic ne vom fi o poezie,
Al cărei titlu numai tu-l vei pune,
Al cărei conținut când ți-l voi spune...
Secret, fără cuvinte, pe mutește?
Poetul nu mai scrie când iubește.
Poetul scrie doar când n-are cine
Să-i pună titlu. Eu te am pe tine.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete
Artă
Am făcut o artă din tot ce am făcut.
Am aprins lumină unde n-am știut.
M-a iubit plăcerea, și atunci mi-a plăcut
Să fac poezie din tot ce am avut
Am dansat în noapt cu un univers
M-a dansat erotic, într-un mod pervers
Am pictat un strigăt, noaptea mi la șters
Mi-a spus să fac din strigăt cel mai frumos vers.
Am pus în poezie gând și inima ruptă
Versurile plâng la poezia sfântă.
Marea se agită la vocea mea flamandă
De strigăt de durere și de inimă frântă.
poezie de Ionela Hondreac (17 martie 2017)
Adăugat de Ionela Hondreac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre voce, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plăcere sau poezii despre plâns
Noul ghid pentru poezie
1
Dacă un om înțelege o poezie,
va avea necazuri.
2
Dacă un om trăiește cu o poezie,
va muri singur.
3
Dacă un om trăiește cu două poezii,
o va înșela pe una.
4
Dacă un om concepe o poezie,
va avea un copil mai puțin.
5
Dacă un om concepe două poezii
va avea doi copii mai puțin.
6
Dacă un om poartă coroană pe cap când scrie,
acest lucru va fi aflat de toată lumea.
7
Dacă un om nu poartă coroană pe cap când scrie,
nu va dezamăgi pe nimeni, ci numai pe sine.
8
Dacă un om este supărat pe o poezie,
va fi disprețuit de oameni.
9
Dacă un om continuă să fie supărat pe acea poezie,
va fi disprețuit de femei.
10
Dacă un om acuză public poezia,
în pantofii lui va curge urină.
11
Dacă un om renunță la poezie pentru putere,
va avea și mai multă putere.
12
Dacă un om își laudă poeziile,
va fi iubit de toți proștii.
13
Dacă un om își laudă poeziile și iubește proștii,
va înceta pentru totdeauna să scrie.
14
Dacă un om tânjește să fie preamărit pentru poeziile lui,
va ajunge șacal în lumina lunii.
15
Dacă un om scrie o poezie și laudă poezia unui prieten,
va avea o amantă frumoasă.
16
Dacă un om scrie o poezie și laudă excesiv poezia unui prieten,
va pierde amanta.
17
Dacă un om își însușește poezia altuia,
i se va dubla mărimea inimii.
18
Dacă un om își lasă poezia în pielea goală,
se va teme de moarte.
19
Dacă un om se teme de moarte,
va fi salvat de poeziile lui.
20
Dacă un om nu se teme de moarte,
el va putea sau nu fi salvat de poeziile lui.
21
Dacă un om termină de scris o poezie,
se va scălda în siajul vid al patimei sale
și va fi sărutat de coli albe de hârtie.
poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre amantă sau poezii despre încălțăminte
Verbul meu e târziu
Ți-aș scrie ceva
despre nevinovăție și cunoaștere,
despre remușcare și desnădejde,
despre tristețea mea...
Ți-aș scrie ceva
despre frivolitate și melancolie,
despre Platon, Socrate și Diogene,
despre înduioșare și poezie,
despre inima mea.
Ți-aș scrie ceva
despre eleganța paradoxului,
despre zilele-mi negre și nopțile-mi albe,
despre Buna Vestire, despre patima mea,
despre iubirile mele sfârșite, roz-albe!
Ți-aș scrie ceva unduios și sublim,
despre căderea în cer, despre trupu-ți șerpiu,
despre poezia ta, Simm,
dar sufletui meu s-a-npotmolit
în cuvântul... târziu!
Știu, Simm, știi bine că știu:
verbul meu e târziu,
prea târziu!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre paradox, poezii despre nevinovăție, poezii despre negru sau poezii despre melancolie
Este mai presus de orice îndoială că a scrie poezie este o artă. Dar tot neîndoielnic este și că a traduce poezie este o artă, care cere uneori mai mult talent și mai multă inspirație decât i-au trebuit autorului când a scris poezia.
aforism de George Budoi din Traduceri și traducători: aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (10 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre poezie, aforisme despre traducere, aforisme despre talent sau aforisme despre artă
Vreau să scriu o poezie
Vreau să scriu o poezie
Pe o frunză de copac.
Despre acest miez de toamnă
Cât de mult Îmi este drag.
Vreau să scriu o poezie
Pe un strop de ploaie rece.
Despre timp, care fără milă
Așa de repede trece!
Vreau să scriu o poezie
Pe palmele tale moi.
Care mă mângâie cu gingășie
Când suntem în doi!
Vreau să scriu o poezie
Pe o rază de soare.
Care din ce în ce de dupa nori,
Mai rar răsare.
Vreau să scriu o poezie.
Pe ceru-ncărcat de stele,
Să aducă bucurie
De ziua măicuței mele.
poezie de Vladimir Potlog (9 octombrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre frunze, poezii despre copaci sau poezii despre Soare
Ascensiuni
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci abstracte mă cațăr cu funii
rucsacul este greu plin cu fantezie
în cale se aștern sălbatice petunii.
comunic cu aștrii prin telechinezie
cerul îi conferă putere rugăciunii
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci sentimentale mă cațăr cu funii.
trăiesc frematarea de vreme târzie
dezolarile le las în seama lunii
slove de luceferi mă ning cu frenezie
îmi acopăr tâmplele cu laurii cununii.
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci abstracte mă cațăr cu funii.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre petunii, poezii despre nuntă, poezii despre munți sau poezii despre informații
Îmi cer iertare de prea multă poezie...
Am constatat cu-ngrijorare că versul meu nu vă e drag
V-am plictisit și rău mă doare, că doar câțiva mai sunt în prag...
Și ca urmare, iau măsura ce se impune, nu mai scriu
Decât la lună-o poezie și poate chiar și mai târziu...
Tristețera mea nu e benignă, știu că v-ați săturat de ea
Dar ea e-n mine și știți bine că n-am să mă despart așa
De-odată, niciodată, căci este-n soarta mea și știți
Toți cei acei ce de-ani de zile, în orice clipă mă citiți...
De fapt, firesc chiar mi se pare, că scriu prea mult și nu-i normal
Să vin cu versurile-n ploaie și să v-acopăr cu-al lor val.
Eu scriu fiindcă așa mi-e bine și mă retrag unde doar eu
Mă sfătuiesc în poezie, la margine de Empireu.
Am universul meu sihastru, unde n-aud și nici nu văd.
Acolo cerul e albastru și niciun nor nu întrevăd...
În versuri sunt cea mai frumoasă și nu am vârstă, nici nu mor
Doar, uneori mă răscolește de tine, toamna mea, un dor...
Îmi cer iertare pentru toate poemele ce vi le-am scris
Și sper să îmi respect cuvântul și să mai scriu cât am promis...
Că ce-i prea mult nu este bine, devine agasant, vetust
Iar eu nu vreau ca dezolanța de la cei dragi, nicicând s-o gust...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vârstă sau poezii despre respect
Ce să fac dacă-mi placi
Ce să fac dacă-mi placi?
Spune tu dacă-i vina mea!
Vreau să te ocolesc, să nu te mai iubesc,
Dar ce să fac dacă-mi placi?
Cum să fac să te uit?
Poate doar să îmi schimb inima...
Dar degeaba mi-o schimb fiindcă faci tot ce faci,
Și când te văd iar îmi placi.
Mi-e necaz și mi-e rușine
Când te văd cine ești
Că îți râzi mereu de mine
Și îmi spui că nu mă iubești.
Dar ce să fac dacă-mi placi?
Spune tu dacă-i vina mea!
Vreau să te ocolesc, să nu te mai iubesc,
Dar ce să fac dacă-mi placi?
Mi-e necaz și mi-e rușine
Când te văd cine ești
Că îți râzi mereu de mine
Și îmi spui că nu mă iubești.
Dar ce să fac dacă-mi placi?
Spune tu dacă-i vina mea!
Vreau să te ocolesc, să nu te mai iubesc,
Dar ce să fac dacă-mi placi?
Ce să fac să te uit?
Poate doar să îmi schimb inima.
Dar degeaba mi-o schimb fiindcă faci tot ce faci,
Și când te văd iar îmi placi.
Mi-e necaz și mi-e rușine
Când te văd cine ești
Că îți râzi mereu de mine
Și îmi spui că nu mă iubești.
cântec interpretat de Nicolae Nițescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare sau poezii despre rușine
Fantezie de toamnă
noaptea mea se stinge în romantici zori
lumina dragostei mă mângâie pe față
la fereastra toamnei mai freamătă flori
crizanteme albe murmură a viață.
știu să despletesc cu sufletul lumina
raze să se joace în tâmplele cărunte
muza să mă inspire complexa, divina
ea știe foarte bine însingurări să-nfrunte.
pasiunea pentru slove a crescut la stele
se scurge prin sânge pură frenezie
cerul se reinventează în gândurile mele
viața mea este completă cu mândra poezie.
pe tărmul fericirii construiesc castele
căci Dumnezeu m-a înzestrat cu multă fantezie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre romantism sau poezii despre păr cărunt
Rondelul poetului sărac...
Deși Domnul ți-a dat harul
De a scrie poezie,
Șanse-ai una la o mie
De nu ți-e plin buzunarul.
Va rămâne doar amarul
Din celesta-ți fantezie
Deși Domnul ti-a dat harul
De a scrie poezie...
Zâmbind cu ipocrizie
Critici vor veni cu carul
Și vor da-n tine cu parul
Vorbelor care sfâșie
Deși Domnul ți-a dat harul.
De a scrie poezie...
rondel de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie sau poezii despre fățărnicie