Nu m-a rugat
Mă întrebi mereu
Cine sunt și de unde vin?
Niciodată nu m-ai întrebat,
Unde mă duc...
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vocile păsărilor din Hiroshima
- "Unde, unde-s?"
- "Cine?"
- "Unde, unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Oamenii..."
- "Nu știu. Uite fulgi de cenușă...
Au burat toți..."
- "Unde, unde?"
- "Nu știu. Să ne facem cuibul."
- "Unde,
unde,
unde,
unde,
unde?..."
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neîntâlnire
Nu ne-am întâlnit cu tine
La inaugurarea monumentului lui Brodski,
Unde se împărțeau cireșe în cornete din ziare...
Erau acolo versuri și șampanie pe jumătate caldă,
Multe rochii, costume și pălării.
Cum puteam să te zăresc printre ele?
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu unde ești?
Tu unde ești în nopțile cu lună?
Pe unde zboară gândul tău mereu rebel?
Am învățat să simt emoțiile-altfel,
Dar niciodată nu vor... împreună.
Tu unde ești în zilele de vară?
Pe unde ochii tăi privesc înlăcrimați?
Eu nu mai știu dacă sunt aștrii vinovați
Sau genele udate-s o povară.
Tu unde ești când zorii se revarsă?
Pe unde pașii tăi adesea rătăcesc?
Eu am uitat să-ți spun că încă te iubesc,
Și am pe-obraz o lacrimă neștearsă.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un burete
O poți scutura cu mâinile,
Singurătatea, moale precum vata,
Lipicioasă, precum palmele
după ce ai mâncat geantâk,
preferata lăcomie tătărască.
Uneori, singurătatea
Devine tare
Precum peretele
Casei noi
De pe strada Lesgaft,
Unde, cine știe,
S-ar putea să locuim împreună.
Singurătatea ia forma
Unei cești,
Din care beau cafea.
Mi-ai dăruit-o
În seara mea de domnișoară.
Absoarbe singurătatea
Ca un burete
Al nimănui.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngenunchez învingătoare
De-atâta iertare,
Am ajuns a fi înțeleasă...
De-atâta căutare,
M-ai găsit, Iubire...
De-atâtea viscole,
Mi-ai auzit alegerea...
De-atâtea căderi,
M-ai întrebat unde sunt...
De-atâtea lupte,
Mi-ai dăruit sensul...
De-atâtea morți,
M-ai văzut o copiliță...
De-atâtea victorii,
Îți cad în genunchi...
De-atâta viitor,
Mă cutremuri azi...
De-atâta dor,
Îmi permiți să te aștept mereu...
De-atâtea lacrimi,
Devenim grădina tuturor...
De-atâta Rugă,
Mă cuprinzi cu grijă de NOI...
poezie de Diana Zlătan-Ciugureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La balcic
unde sunt turcii?
unde sunt tătarii?
unde s-au înhumat cafenelele?
unde bat iaurtul bulgarii?
unde e regina maria
debarcaderul, grădina botanică, inima
ferecată-ntr-o amforă?
unde
e tonitza și acuarelele? dar
cine sunt eu să împung
cu vârful creionului-minaret, ascuțit
de o briză puțin cețoșată,
clipele
viețile dumnealor
stelele?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o cafea
ți-ai luat picăturile
întrebi sorbind din cafea
încheie-mi ziua asta la spate
nu ajung la fermoar
da le-am luat spun absent
de ce pui ziua asta noroasă pe tine
măcar ia pantofii aceștia din petale roșii
ai uitat azi e ultima ta zi
a mea întreb și un rău urcă prin tălpi
până la inimă strângând-o
ai întrebat în ziua când m-ai surprins
turnându-ți picăturile în cafea
ai întrebat surâzând,, cât mai am?"
șase luni am răspuns
azi sunt șase luni
șase luni de când le iei singur
neîntrebat netulburat fericit
au trecut repede zâmbesc
și unde vei pleca acum
poți să îmi spui mi-ai promis
nu voi pleca mă voi întoarce
acolo unde mă aștepți deja
un vis bătu prin preajmă schilodit
scheunând dintr-o singură aripă
poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
Chiar și când ferestrele sunt închise
Uneori ploaia îți intră în ochi.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoze
Au pus în ferestre
plasă roșie împotriva țânțarilor.
De-acum totdeauna va fi apus.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Îmi zice mitocană.
Susține că în mine nu mai e nimic,
Adăugând, totuși, că sunt frumoasă.
Nu-i plac versurile mele,
Dar se dezgheață atunci când casc,
Sau mă rujez.
El mă iubește.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Milă de mine
Ciudați erau ochii
Bucătăresei
De la cantina unei edituri anume,
Unde am mers la prânz.
"Tare slăbuță ești a zis
Ia acest cotlet"
Atunci cântăream 44 kg.
Și toți îmi spuneau: ce fragilă ești,
Exact ca o fetiță.
Pe-atunci aveam douăzeci de ani
Și mă obișnuisem să entuziasmez lumea.
Dar în ochii acelei bucătărese
Am văzut adevărata grijă maternă
Aplecată deasupra unui copil bolnav.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi nereușită
De ziua săruturilor
Am hotărât să sărut
Prima persoană întâlnită.
S-a întâmplat să fie soțul meu.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
O voce dulce mi-a spus:
« Te-ai întrebat, adeseori
Cine sunt eu, cine ești tu?!
Eu sunt soarele ce lucește vesel,
Eu sunt spiritul ce întreține viața,
Eu sunt curcubeul-arc peste zări,
Eu sunt Tu, Tu ești EU,
Eu și Tu suntem Noi.
Eu sunt adierea vântului,
Și strălucirea stelei, eu sunt...
Sunt șoapta izvorului sub clar de lună.
Eu sunt iubirea Mamei Pământ,
Și dragostea Tatălui ceresc, eu sunt...
Eu sunt Tu, Tu ești Eu...
Eu și Tu suntem Noi.
Sunt ploaia ce hrănește Pământul,
Și focul ce-aprinde inima rece...
Focul dragostei, eu sunt.
Dragul meu copil,
De-atâtea ori te-ai întrebat...
De ce? când? și cum?
Ți-au rămas întrebări făr'de răspuns,
Și întrebări nepuse încă...
Nu-ți fie frică să întrebi:
" Nimeni nu se naște învățat
Și, cât trăiește, omu'învață!"
Pentru că învățători și elevi vom fi mereu.
Eu sunt Tu, Tu ești Eu...
Eu și Tu suntem Noi.
Încarcă-ți inima cu bucurie și iubire...
Șoimul viteaz se-nalță-n tării
Fără a se întreba, de ce și cum...
Când visele sunt mai multe decât stele în cer.
Eu sunt Tu, Tu ești Eu,
Eu și Tu suntem Noi...
Pentru totdeauna. Și toate astea sunt parte...
Din planul miraculos al lui Dumnezeu!"
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.În zori
Mă înspăimântă
Nepriceperea ta la zbor.
Ce vom face atunci
În zori?
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă - dulce nostalgie
N-am uitat privirea blândă, cu care tu m-ai primit
Când ajuns acas' la tine, eram tare obosit.
M-ai luat, mamă, de mână și pe pat m-ai așezat
Cu căldura-îmbrățișării, pe frunte m-ai sărutat.
Te-ai așezat lângă mine, m-ai întrebat cum mă simt,
Eu ți-am spus că-mi este bine, savurând al tău alint.
Mi-am adus atunci aminte, de copilăria mea,
Când iubirea ta de mamă, niciodată nu-mi lipsea.
Doamne, cât era de bine, când la masă ne chemai.
Ne puneai mâncare-n blide, să mâncăm ne îndemnai.
Unde ești copilărie? Unde ești măicuța mea?
Tot umblând prin țări străine, greu mă apasă vremea.
Acum, când mă-întorc în sat, găsesc casa părăsită,
Curtea numai are gard, ograda e neîngrijită.
Mi-e dor de tine mamă! Mi-e dor de copilărie.
Dorul către voi mă cheamă, fără voi, viața-i pustie.
Port în buzunar la piept, mica ta fotografie,
Semn că încă te aștept, MAMĂ - DULCE NOSTALGIE.
poezie de Dumitru Delcă (10 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
De unde vine dragostea
Te-am întrebat, iubito,
De unde vine dragostea,
Și tu nu mi-ai răspuns
Și eu m-am uita în ochii tăi
Triști și de lacrimi uzi.
Am întrebat un bătrân cu părul cărunt
Și el a zis că nu știe,
Că dragostea lui a murit de mult.
Am întrebat un copil cu ochii albaștrii
Și el spus că nu știe,
Că este prea mic.
Atuci am întrebat cerul și pământul,
Sufletul și gândul.
Ei tot nu mi-au răspuns.
Și numai mama mi-a spus
Că dragostea vine din inima ta
Și de la Dumnezeu de sus.
poezie de Vladimir Potlog (14 februarie 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu
ne-am întrebat dacă ne iubim
niciodată nu am zis nu
m-ai mințit (?!) te-am mințit (?!)
cine știe adevărul
nu-l spune dacă îl știe
acum vom profita de panourile
de plexiglas obligatorii
și
vom zâmbi unul la altul
voi scrie pe o coală a4
te iubesc cu furculița un
să
în sos colorat vom lipi
foaia pe pa
nou
e felul de a servi cot
letul a
dus cu tot cu gâza care bâzâie
mereu o să stăm în cușca
de plexiglas (?!) și o să ne mințim
că ne iubim prin mesaje scrise
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramă spre zero
Ca să știi unde mă duc,
Iar întrebi frunza de nuc;
Și să vezi unde ajung:
Tragi ca boul iar în jug!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (27 iulie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnița: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cursurile de mistica: I. Teologie mistica II. Mistica germana" de Nichifor Crainic este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Kanafer
Kanafer liliacul tătărăsc
Deja înflorește.
Oare el judecă și înțelege,
Că ți-am spus un neadevăr?
Tu ești bun și tânăr,
Dar eu trebuie să te mint
Și în ochii tăi să joc rolul
Celei fără griji.
Isteria și depresia le înghesui în mezanin,
Unde zac deja amărâciunile și dezamăgirile mele.
Trecerea în această săptămână,
Împreună cu cojile de fructe le-am aruncat departe.
Da, e adevărat, se poate trăi
Fără trecut.
Dar kanafer liliacul tătărăsc
Deja înflorește
Și înțelege.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!