Nu sunt obişnuit să nu spun nimic cu certitudine, după una sau două observaţii.

citat din Andreas Vesalius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anxietate postdeprimitivistă (!)

Mi-a fost frică de iubire
Până m-am obişnuit cu ea;
Mi-a fost frică de mine
Până m-am obişnuit;
Mi-a fost frică de moarte
Până s-a obişnuit cu mine...
De fapt, eu sunt obişnuit
Numai cu frica.
Iubirea, moartea şi cu mine,
Îmi sunt străin între străine!
Dacă există,
Îţi acordă o singură întâlnire,
După care nu s-a mai întors nimeni
Să spună cum e,
Dacă sunt.
Căci, dacă nu sunt,
Iubirea şi moartea sunt fără de mine
Cum este Moş Crăciun
Fără Naşterea lui Hristos:
Un om.
De nimic nu trebuie să-ţi fie mai frică
Decât de faptul că eşti om.
Nimic să nu te încurajeze mai mult
Decât că nu eşti, poate, Dumnezeu.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Andreas Vesalius, Padua, 1538)

El taie într-o materie încremenită,
ecoul inutil al unei iubiri de demult,
pline de ardoare, printre rădăcini. El taie
asemenea cuiva care are un sentiment de milă
pentru un animal bolnav,
pentru frunza care cade
cum cade-o stea, inocentă.
( Într-o oglindă îndepărtată
se reflectă, încă,
un nud perfect ).
El taie o durere care mai persistă
după tăiere, pătrunde metalul,
mâna – dincolo de acea încăpere, solul,
pietrele, dincolo de această lume, sferele
pe cât de improbabile, pe atât de pure.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu poate interzice unei femei să fie iubită de doi bărbaţi sau unui bărbat să fie iubit de două femei.

citat din Andreas Capellanus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura certitudine este că nu am nicio certitudine. Nici această afirmaţie nu este o certitudine. Am vreo certitudine?

George Budoi în Aporii (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucureştenii au de ales între o certitudine, şi acea certitudine sunt eu.

perlă de Gabriela Vrânceanu-Firea
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certitudine

Nu mai faci azi nicio scofală,
Să te omori prea mult la şcoală,
Că după cum e mersul pieţii,
Înveţi mai mult la... şcoala vieţii.

epigramă de Virgil Petcu din Eterna epigramă (2006)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeul bătrân

zeul bătrîn uneori mă uită
mă uită, îmi spun
îmi spun că mă uită
dar cupei mercurului spartă
pe-o vastă câmpie de piatră
ce pot să-i spun
ce pot să-i spun

zeule, tu care m-ai obişnuit
să fiu urechea ta ascultătoare
şi mâna-n somn scriind la antipod
îmi fumegă bolnavă sfera
nebun sunt înaintea ta
cu o secundă

mă uiţi, îmi spun
îmi spun că mă uiţi
presimt după tristeţea norilor
tristeţea ta îngrozitoare
m-auzi ce spun
m-auzi ce spun

zeule, neîntoarsă clepsidră
vrei sufletul altfel să ni-l schimbăm
ţi-e fruntea neîngăduit de rece
osu' cristale de gheaţă-l acoperă
dacă vrei, eu pot fi
pot fi dacă vrei
pe marmura sfâşietor de albă
numai laba goală-a piciorului tău

poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescuit

"Sunt doi"
- zise nisipul
"Cară năvodul
Năvodul are două perechi de picioare
acelea sunt picioarele lor"
- şopteşte apa
"Ei aruncă năvodul"
- spun stelele
ca şi cum ar vorbi între ele.
Peştii nu spun nimic
Bărcile ca nişte câini inteligenţi
se poarte în linişte.

poezie clasică de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certitudine

Dragostea, pe-acest pământ,
Mereu mi-a dat bătăi de cap
Sigur sunt, nici în mormânt
De focul mândrelor... nu scap.

epigramă de Ion Romanescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcat, oamenii s-au obişnuit să se dea după ăia care nu dau nimic!

aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să te aud chiar acum spunând cu o certitudine de netăgăduit că tu eşti Viaţă Eternă, căci adevărat, adevărat îţi spun, cea pe care o afirmi prin prostituţia cunoaşterii de după moarte, sunt doar cuvinte deşarte... Sună foarte mântuitor, nu? În timpul vieţii merg ca orbul după "Dumnezeul meu gândul" care mă duce din păcat/suferinţă în păcat şi după moarte în sfârşit, am scăpat să mai fiu un creştin/cretin şi sunt mântuit prin viaţa eternă. Iaca ciuciu! Nu există nici un Dumnezeu după moarte dacă nu îl regăseşti Recunoscându-te chiar Acum, chiar Aici, pricepi Asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt nimic

Nu sunt nimic...
Dar dac-aş fi ceva
N-aş fi vreun genial neînţeles
Vreun guru adulat, semeţ, ales
De-ar fi s-aleg, aleg să fiu comun,
Obişnuit, servit carne de tun!

Nu sunt nimic...
Dar dac-aş fi ceva
N-aş fi poetul publicat în viaţă
Cel mult postum s-ar arăta pe faţă
Ce-am scris şi-a fost ascuns, în manuscris...
Rămâne să decideţi, sunt proscris?

Nu sunt nimic...
Dar dac-aş fi ceva
Aş vrea să fiu o frunză-ntr-un copac
Să cresc, să-mbătrânesc şi să împac
Fireasca lege: moarte după viaţă,
Să mă-ntâlnesc cu Cerul, faţă-n faţă!

Iar dacă n-oi avea vreun loc în vreo prefaţă
Să mă fixaţi atent într-o postfaţă...

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 septembrie 2020 (18 septembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul obişnuit

mănâncă parizer pe capota
maşinii ford prăfuită cu nisip
saharian adus pe vasele luxoase
taie felii subţiri felia groasă
de două degete murdare
cu ulei de motor şi muşcă
după ce-l apasă în borcanul
plin ochi cu muştar iute
rupe pâinea omul banal
priveşte scaieţii plimbaţi de vânt

trage un gât de bere neagră
râgâie omul obişnuit şi se uită
la fotografia femeii dezbrăcate
îi lăcrimează ochii de la firele
de nisip primite în faţă

taie felii de parizer cu briceagul
chinezesc după toate probabilităţile

omul obişnuit fumează marijuana
să calmeze iuţeala muştarului
termină sticla de bere neagră
şi se trânteşte pe nisip la umbra
bătrânului său ford hodorogit

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Preston Burke: Nu pot face asta. Nu mă pot concentra cu tine aici.
Dr. Cristina Yang: Ştii că în filme sunt două categorii de personaje: eroul, şi omul obişnuit, care simte pericolul, şi o ia la fugă în direcţia opusă?
Dr. Preston Burke: Da.
Dr. Cristina Yang: Încearcă să fii omul obişnuit.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu te face mai viu ca aceea pentru care eşti gata să mori.

citat din Andreas Tenzer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele ce nu apune

La inceput n-a fost nimic,
O bezna nedescrisa
La inceput n-a fost nimic,
Poate doar suferinta.

Si totusi din nimic a aparut o stea
Soarele etern ce nu apunea
Eu il rugam tot timpul
El nu ma asculta
Si ma simteam nebun,
Orbit de umbra sa.

Si poate mai tarziu
Cand tu ma vei vedea
Voi avea puterea de a te saruta.

poezie de Andreas Dorobanţu
Adăugat de Andreas Dorobanţu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa de certitudine a simţurilor noastre face lipsit de certitudine tot ce produc ele.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu răstorn lumea nimănui

uită-te în ochii mei
vezi
nu e nimic din ce cauţi
nicio certitudine
nimic clar
nu pare că dincolo de ei ar fi vreun adult responsabil
dar nici un copil care gângureşte
uită-te adânc şi ai să vezi
până dincolo de începutul lumii
genunea
focul
şi raiul şi iadul
dar nimic din ce cauţi
niciun fluture nătâng răsucind curcubee
doar o mare picurând cuvinte
pe o veşnică plajă nouă
două urme de nicăieri

felul meu ciudat de a iubi
fără să întorc lumea

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă

[ziua a treia]

să-mi intre bine în cap.
niciodată nu suntem acolo când avem cea mai mare nevoie unii de alţii
şi asta ne face oameni.
şi asta ne face să spunem că dumnezeu ne-a creat după chipul şi asemănarea sa.

în rest nimic nou sub acest soare regurgitat.
cele mai frumoase zile sunt cele în care decupez îngeri noi aduşi din polonia.
apoi le modific aripile şi le dau o umbră discretă.
sau zilele în care sunt pompierul sam la un examen de definitivat.
educatorul întreabă ce face un pompier copiii de la grupa albinuţe răspund în cor salvează pisici.
eu mă minunez cât de greu e furtunul şi lancea inspectorii cred că sunt adevărat pompier.

altfel nimic nou de spus.
ai avut vreodată o durere care te-a ţinut zile întregi săptămâni şi te-ai obişnuit cu ea într-atât încât ai crezut c-o vei duce pe picioare tot restul vieţii iar într-o zi te-ai trezit că nu mai simţi nimic?
cam aşa e cu oamenii. ei sunt o durere cu care te-ai obişnuit într-atât încât crezi c-o vei duce pe picioare tot restul vieţii. şi într-o zi te trezeşti mai singur ca o piramidă mayaşă în jungla din guatemala.

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea-n trupul nostru este singura "închisoare" în care simţim că existăm cu adevărat! Libertatea în afara trupului nostru poate fi o iluzie sau doar o speranţă, rar o certitudine, certitudine numai pentru cei ce sunt mai mult decât simpli oameni pe pământ.

Viorel Muha (noiembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!