Afumarea din stingere

Când vine afumat acasă,
El n-a aprins, ci-a stins un foc,
Golind cu sete, la o masă,
Lichidul dintr-un poloboc!

epigramă de Alexandra Dogaru
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am luat caşcaval afumat, peşte afumat, piept de pui afumat, până mi-a zis nevasta: "Omule, da' nu te mai du afumat la piaţă!"

aforism de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul şi ciocanul

Prea des venind acasă "cui",
Nu mai funcţionează planul
De-a spune sincer dumnealui
Că a băut doar cu... ciocanul!

epigramă de Alexandra Dogaru
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bravul pompier (de ziua pompierului)

Din zori nu ştie nici de masă,
În foc s-avântă-n multe locuri,
Iar afumat de vine-acasă,
Aprinsă-l ia şi soaţa-n focuri.

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alcoolist te face să te întrebi: oare bea cu sete sau bea cu foc?

aforism de Alexandra Mihalache din Între expresie şi adevăr (Cugetări şi definiţii aforistice), Întunericul adevărului (2016)
Adăugat de Alexandra Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite, uică, UE nu e!...

Era, pe când ne făuream
Deşarte visuri, UE;
Când ne trezirăm, UE... neam!
Azi o vedem şi nu e...

epigramă de Alexandra Dogaru (11 martie 2017)
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

In Vis

Ma uit cu sete la apus
Un rosu aprins, albastru stins
Si ma cuprinde acelasi vis
De care ti-am mai spus

Un vis frumos, un vis in vis
In care cerul sta cuprins
Aprins si prins in mii de stele
Cu luna sfesnic printre ele

Un vis in care tu m-ai prins
Impins de cei ce m-au respins
Un vis in care doar tu esti
Desprinsa parca din povesti

poezie de Cristat Cosmin Antonio (31 iulie 2016)
Adăugat de Cristat Cosmin Antonio
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-l uitaţi

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă,
Ca şi cum ar fi viu între noi,
Ca şi cum s-ar fi întors acasă.
De fapt el s-a întors dintre noi întâiul,
Numai că s-a întors puţin mai ostenit
Şi pe un pat nevăzut şi-a aşezat căpătâiul
Lângă veniţii acasă din mit.
El şi-a făcut lucrul lui şi acum
Poate că îi e sete, o sete arzând
Ora până la noi, ca un fum.
Deci lăsaţi pentru el să cadă viu pe pământ.
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Strigaţi-l din când în când pe nume,
Ca şi cum ar fi viu printre noi
... Şi atunci el va surâde în lume."

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoltă

Hadam, un rrom, cu Eva – rroama,
Pe Domnul însuşi îl acuză:
"Mânca-ţi-aş, când mi-ai dat o frunză
M-ai obligat să iau şi poama!"

epigramă de Alexandra Dogaru
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea de pe urmă

Acum, să-mi ascultaţi povaţa,
Când mă îndrept către apus:
Superbă comedie-i viaţa,
Dar nu cumva s-o luaţi în râs!

epigramă de Alexandra Dogaru
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

România 2000 (nu doar 100)

Sărbătorind istoria română,
Când ne dorim "Trăiască naţiunea!",
Aş vrea şi guvernanţi de primă mână,
Să-mi crească inima... nu tensiunea!

epigramă de Alexandra Dogaru din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăiaţi Ordonanţa!

Ion, pe vremuri ordonanţă,
Cu bun simţ şi bun renume,
De când cu noua circumstanţă
Nu mai scoate capu-n lume!

epigramă de Alexandra Dogaru (11 martie 2017)
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi să treci

De-ar fi să treci pe lângă mine
Şi vremea s-ar opri în loc...
Aş frânge razele senine,
În dimineţile cu foc!

Şi le-aş sădi la mine-n curte
Ca să răsară, mai aprins,
Un soare ce-n lumină pune
Amurgul stins al unui vis.

Şi astfel noaptea care vine,
O voi preface a fi zi...
De-ar fi să treci pe lângă mine
O clipă ochii mi-ar zâmbi!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chintesenţa neamului

Fac parte dintr-un popor
Din stejar şi din topor.
De la Decebal încoace
Se tot face şi desface,
Şi de ce s-a apucat
Nu-i sau e neterminat.
La masă vin a băut,
N-a mâncat cât a tăcut,
Si-a vândut printr-un sărut
La poartă ce n-a putut
De la masă pân" la poartă:
Două puncte de pe hartă,
Ce-i lipsesc necontenit
Coloanei fără sfârşit
Pe care s-a răstignit
Neamul meu ne isprăvit.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (6 februarie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confuzie conjugală

Totdeauna când mă-ntorc
Acasă şi-s turmentat,
Soaţa-mi spune că-s un porc,
Că miros a "afumat".

epigramă de Gavril Neciu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi jucară şi jucară, până despre ziuă. Când, deodată, încetând muzica de a mai cânta, ieşi ca din pământ o masă încărcată cu de toate bunătăţile, şi ce este pe lume, şi ce nu este. Se puseră cu toţii la masă şi mâncară şi se chefuiră cât le poftiră inima. Argatul de la grădinărie şedea în colţul lui unde se aşezase şi privea, lăsându-i gura apă. La masă le slujea nişte arapi, îmbrăcaţi în nişte haine foarte scump împodobite. După ce se sculară de la masă, prinseră a se întoarce acasă. Se întoarseră iarăşi pe unde au fost venit. Băiatul se ţinea după dânsele, ca dracul după călugăr. Când fură a trece prin grădina cu frunzele de argint, ce-i dete argatului prin gând, că numai rupse o rămurică dintr-un copaci. Un freamăt puternic se făcu atunci în toată pădurea, ca de o furtună ce vine întărâtată asupra copacilor; şi totuşi nici o frunză măcar nu se mişca din loc, ba nici măcar nu se clătină ca de o adiere de vânt barim.

Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

112

becurile s-au stins peste noapte. alexandra a devenit o fiinţă invizibilă. învelită într-un cearşaf alb ca un produs sterilizat, se rostogoleşte în valurile mării.
are şi ea o armă neagră, mică pe care nu o foloseşte niciodată.
dar în seara aceasta, lipsa de lumină o sperie şi trage în aer un foc de avertizare.
se aruncă în valuri şi înoată. inima ei mică bate nebuneşte.
luna pe cer este încă albă. un neon pâlpâind. alexandra se simte în stare să ucidă. i-au spus că dincolo nu este viaţă şi soarele arde puternic. jumătate din creierul ei, însă, îi spune că nu o să păţească nimic.
alexandra simte ca acolo îi va întâlni pe ceilalţi copii. vii si nevătămaţi. cândva se jucase cu ei pe plajă. cel mai frumos desen dintr-o carte: copii alergând prin valurile marii, pe nisipul ud.
alexandra simte frica dar nu are ce să facă.
acum luna pe cer este neagră, dar alexandra o vede strălucitoare ca pe o jucărie proaspăt scoasă din fabrică.
#alexandra

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnifer retard

E, minciuna, drog parşiv,
Iar efectul, evident:
Consumată abuziv,
Te adoarme-n Parlament!

epigramă de Alexandra Dogaru (11 februarie 2017)
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trasul... pe nasul răspunderii

Căpuşele-n belea:
"Şi tu,... tot DDT?"
"Eu nu consum orice -
Iau numai... DNA!"

epigramă de Alexandra Dogaru (3 octombrie 2016)
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt Bibicul, nene Ghiţă?!

Un procuror deschise RTV-ul
Şi amuzat îl urmărea (!) pe Ghiţă,
Iar când, în fine, înţelege şpilul,
Cu un ochi râde şi c-un ochi... sughiţă!

epigramă de Alexandra Dogaru
Adăugat de Alexandra Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Organismelor" modificate genetic

Înarmaţi cu plasă,
Stau pescari pe mal,
Aşteptnd să iasă
Noul cod... penal!

epigramă de Alexandra Dogaru din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!