Acum se evită folosirea cuvântului "rasă" în dezbaterile publice, însă rasismul este pretutindeni.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul unui politician este să manipuleze dezbaterile publice. Cred că există politicieni care au, totuşi, scopuri mai înalte. Însă, cu toţii sunt corupţi.

citat din Dean Koontz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul poate fi privit şi studiat, în aceeaşi măsură, ca un sistem de gândire polisemantic. Astfel, rasismul, naţionalismul, fascismul, nazismul şi comunismul – au folosit ştiinţa, influenţând treptat modul în care eugenismul a fost definit până în anii 1950.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treizeci de spiţe se unesc în butucul roţilor, însă golul din centru îngăduie folosirea. Argila este modelată în formă de oală, dar golul din interior face posibilă folosirea. Pereţii sunt străbătuţi de uşi şi ferestre, golul lor îngăduie folosirea casei. Tot astfel fiinţa constituie natura lucrurilor, dar Nefiinţa permite folosirea lor.

Lao Tse în Tao Te King, 11
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţăturile lui Machiavelli ar fi de trecut cu greu testul de guvernare parlamentară, pentru că dezbaterile publice cer cel puţin profesia de bună-credinţă.

citat din Lord Acton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti bun la ceea ce faci şi faci muncă de calitate eşti apreciat. Nu am lucrat în mediul academic românesc, însă ştiu că cel mai bun sau cea mai bună nu este în funcţia academică pe care o merită.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că istoricii români, cu puţine excepţii, ştiu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultăţile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultăţile unde se studiază eugenismul. Situaţia nu stă neapărat mai bine în Franţa, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educaţiei, ci şi cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul este o interpretare ştiinţifică a procesului de degenerare şi regenerare biologică a individului şi societăţii.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind ceilalţi a fost dureroasă pentru mulţi tineri din România care au plecat în ţările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, aşa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experienţa de a te fi născut şi crescut în România a fost şi a putut fi folosită şi într-un mod pozitiv.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigur că unele sisteme educaţionale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecţia se face pe baza aplicaţiei proprii. Nu sunt prea mulţi studenţi din România care vin să studieze Istoria la Oxford.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul nu este doar legat de experienţă nazistă. El a existat în toate ţările lumii în secolul al XX-lea şi continuă să existe în practicile curente ale medicinii preventive, consiliere genetică, şi anumite technologii ale reproducţiei umane. Este important să ştim aceste lucruri mai ales acum când se discută atât de des despre inginerie genetică şi aplicarea ei la categorii largi ale populaţiei.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice şi în masă, aşa cum s-a întâmplat în America, Germania, ţările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecţiuni psihice, şi în închisori.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

România interbelică îşi construia românul perfect.

Marius Turda în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se voia demonstrarea apartenenţei individului la anumite "rase", începând din perioada primului război mondial. Se credea că fiecare "rasă" are un anumit grup de sânge. De exemplu, popoarele de origine asiatică au mai mult sânge de grupa B, în vreme ce la popoarele de origine nord-europeană predomină grupa A. Chiar dacă din punct de vedere al fizicului şi caracteristicilor antropologice unii oameni par să aparţină aceluiaşi grup, analiza sângelui poate să demonstreze că ei de fapt au origini rasiale diferite, credeau cercetătorii vremii.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul evită excesul, evită grandoarea, evită aroganţa.

citat din Lao Tse
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În multe privinţe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai ştiu de Gusti sau de Galopenţia. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanţu, Ovidiu Comşia, Necrasov, şi alte sute de profesori şi cercetători din universităţile şi centrele de cercetare din perioada respectivă.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil să înţelegi o cultură şi politicile unui stat precum România în perioada 1918-1948 dacă îi citeşti doar pe Cioran, Eliade, Ionescu şi Noica.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta unui neam depinde şi de hrana, şi de orânduirea politică de care are parte. Cerealele au dat popoarele de artişti. Rachiul a dus la pierzanie seminţiile indiene. Pentru mine, Rusia este o autocraţie care se sprijină pe alcool. Tutunul le-a venit de hac turcilor, olandezilor şi-i pândeşte şi pe nemţi. Niciunul dintre oamenii noştri de stat, îndeobşte mai grijulii cu ei înşişi decât cu chestiunile publice – asta dacă nu socotim vanităţile, amantele şi averile lor ca pe nişte chestiuni publice –, nu ştie încotro se îndreaptă Franţa prin abuzul de tutun, prin folosirea zahărului, a cartofilor care iau locul grâului, a rachiului ş. a. m. d.

Balzac în Patologia vieţii sociale (1839)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost surprins de folosirea abuzivă a cuvântului evoluţie. Eu nu evoluez, eu sunt. Nu există, în artă, nici trecut, nici viitor. Arta care nu este în prezent, nu va fi nici în viitor.

Pablo Picasso în discuţie cu Marius de Zayas (1923)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârşitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor şi experţilor, dar şi o transformare socială şi culturală complexă, un discurs, un set de idei şi practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a şi modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ţinem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează şi administrează organismul naţional era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă şi în Germania nazistă.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria nu este o pagină goală. Nu putem şterge cu buretele ce s-a întâmplat în trecut. Trebuie să încercăm să înţelegem ce s-a întâmplat şi de ce, şi, totodată, să învăţăm ceva din aceste experienţe trecute.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!