Criticii academici susţin că regia modernă distruge opera. Dar eu nu cred totuşi că "Traviata" poate fi distrusă de un regizor. Imposibil. Pentru că muzica este atât de puternică încât nu ai cum să o distrugi. Muzica triumfă peste orice inepţie a orgoliului regizoral. În teatru, piesele sunt mult mai vulnerabile. Până şi Shakespeare şi Cehov pot părea plicticoşi şi neinteresanţi când sunt în mâinile unui regizor mediocru.

Andrei Şerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În teatru, condiţiile mi le creez eu însumi. Eu îmi aleg piesa, eu decid distribuţia, dar asta nu se întâmplă niciodată la operă. Dacă eu nu accept, i se oferă proiectul altui regizor. Când lucrez în operă, trebuie să nu supăr publicul, să-i ofer plăcere estetică. Cântăreţii se adaptează mai mult sau mai puţin regiei ştiind că vocea este tot ce contează. Şi regia se poate ocupa de efectele vizuale, fără să-i implice pe ei decât în mică măsură. Pentru unii, cu cât mai mult îi las în pace, cu atât mai bine. În teatru, însă, lucrurile sunt complet diferite. Mesajul unui spectacol e transmis prin actori şi dacă jocul lor e prost, nimic nu funcţionează. Decorurile, luminile, proiecţiile, în operă sunt ca nişte cârje, ca nişte proptele adăugate muzicii. Dar muzica singură produce continuitatea. În teatru, continuitatea e mai greu de obţinut pentru că actorilor le lipseşte muzica.

Andrei Şerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când muzica şi personajele sunt perfect sincronizate, opera este în stare să dezvolte o forţă emoţională pe care filmele şi piesele de teatru nu o pot atinge.

citat din Bruce Beresford
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că valoarea unui actor sau a unui regizor este dată de calitatea şi de claritatea poveştilor pe care le spune. Dacă oricare dintre ei (actor/regizor) se postează în faţa ei din dorinţa de a-şi arăta muşchii, e ca şi cum aş vrea să mă uit la un film şi cineva s-ar pune între mine şi ecranul televizorului.

citat din Andrei Huţuleac
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să iei orice bucată, orice fel de piesă şi să o faci ca şi cum este pentru prima oară, cu prospeţime, este de fapt ceea ce trebuie să facă orice meşteşugar sau cum vreţi să-l numiţi pe regizor.

citat din Andrei Şerban
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mai citeşte critică de teatru azi? Iar oamenii vin la teatru nu pentru că le spun criticii, ci pentru că le-au spus vecinii, colegii sau că îi chiar interesează. Românii sunt foarte interesaţi de teatru, umplu sălile, asta e foarte frumos. Problema mea cu spectatorii este calitatea "mâncării" care le este oferită.

Andrei Şerban în interviu (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

regizor

Regizorul este un fel de locţiitor al lui Dumnezeu în creaţie.

definiţie de Andrei Şerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un regizor mare este în stare să te convingă că ceea ce îţi cere este justificat şi că numai aşa se poate face spectacolul pe care el îl pune în scenă. Nu ai niciodată sentimentul că faci ceva împotriva voinţei tale, împotriva personajului. Pentru că un mare regizor nu poate să întoarcă o piesă pe dos şi nişte personaje pe dos, să le facă să fie altfel decât ele. Un mare regizor nu poate să meargă împotriva textului, în general.

Victor Rebengiuc în Almanah ”Convorbiri literare”
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântăreţii au obiceiul să se mişte în ritm cu muzica. Când trupul imită pleonastic ceea ce vocea cântă e o catastrofă. Tenorul cântă cu mâna pe piept "te iubesc", dar nu-i cântă direct sopranei, cum ar trebui, ci la rampă, privind semeţ spre balcon sau, când e nesigur pe el, se uită fix la dirijor. Clişeele sunt greu de eliminat în operă. Totul e artificial la culme şi de-a dreptul caraghios. Manierismele şi clişeele abundă şi în teatru, dar totuşi actorii, în special cei tineri, au mult mai mult ambiţia să joace mai aproape de viaţă.

Andrei Şerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cică meseria de regizor e cea mai apropiată de meseria lui Dumnezeu, pentru că un regizor trebuie să creeze o lume şi să o prezinte spectatorilor, iar dacă spectatorii cred în lumea pe care tu o propui în 90 de minute sau mai mult, intră în lumea ta. Sau nu.

citat din Bobby Păunescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt actor când mi-e dor de teatru şi regizor când mi-e silă de el. Nu sunt un meseriaş, fac teatru pentru că mă doare şi nu pot scapa de boala asta afurisită. Actorul din mine ar dori să fie liber, regizorul din mine mă fixează în carcera propriilor mele speranţe. Ca om şi ca artist eu lucrez cu lutul îndoielii. Ce satisfacţii crezi că poate să-ţi aducă această trudă?

citat din Mihai Mălaimare
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex. Tatos e un regizor ideal din punctul meu de vedere. El are o mare calitate: e un om extrem de serios şi sobru. Adică e un om de caracter — lucru rar în lumea artelor care trec numărul şase. În plus el se anunţă ca un talent de primă mână în regia românească. Cred în el mai mult decât cred în mine.

citat celebru din Ion Băieşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, cel din depărtări

Uneori, am nevoie de liniştea ta,
Liniştea pe care mi-o inspiri tu,
Cel din depărtări, de mult prea departe,
Mai ales când plâng târziile toamne
Pe umerii-mi încovoiaţi de zboruri frânte
Şi tânguie noaptea a singurătate.
Uneori, cred că doar gândul la tine
Mă face să merg mai departe
Pentru că ţi-am dăruit parte din visele mele,
Parte din anii mei,
Pentru că te-am împodobit
Cu cele mai frumoase cuvinte de dragoste
În arămindă trecere.
Poate că nici nu eşti aşa cum mi te-am imaginat,
Poate că nici nu ai vrea să auzi de mine
Vreodată,
Doar că eu continui să cred în tine,
Omul depărtărilor
Şi totuşi atât de aproape,
Încât, atunci când respir
Îţi simt tremurul buzelor
Şi mâinile căutând azurul zilelor senine,
Îţi simt greutatea tăcerilor
În orele furtunoase
Şi mă doare dacă tu suferi.
Cea mai frumoasă muzică
E muzica sufletului tău
Şi visez, visez,
Un drept ce nu mi l-a luat încă
Nimeni!
Uneori, lacrimile vin nechemate,
Multe, ca într-o ploaie despletită
Şi mă dor absenţele tale,
Şi mă ard iluziile mele,
Dar mai tare simt că m-ar durea
Să nu mai visez măcar o zi la tine,
Să nu îţi mai pot auzi muzica înalturilor,
Tu, cel din depărtări
Şi totuşi atât de aproape.

poezie de Florina Sanda Cojocaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că toţi marii regizori au fost mai întâi actori, şi spun asta nu pentru că eu aş fi un mare regizor. Nu trebuie să se întâmple ceva deosebit, ceva la nivel de karma, ca să-ţi doreşti să faci şi profesia de regizor. Pur şi simplu, simţi la un moment dat că ai nevoie de mai mult, că vrei să găseşti şi alte punţi de comunicare cu lumea înconjurătoare.

Iarina Demian în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru orice spectacol mediocru ne ridicăm şi aplaudăm. Ne dăm culţi... Despre asta este vorba. Despre golul imens care este golul conştiinţei, golul lipsei de educaţie spirituală. Pentru asta fac teatru.

citat din Andrei Şerban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ian: Te-ai culca cu un regizor pentru un rol?
Angela: Ei bine, depinde de rol... şi depinde şi de regizor şi de cât de mult am băut.
Ian: Nu e un răspuns prea încurajator.
Angela: Nu mi-a plăcut întrebarea.

replici din filmul artistic Visul Cassandrei, scenariu de Woody Allen (18 iunie 2007)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am surprins uneori că reiau în teatru obiceiuri proaste din operă. Am tendinţa să subliniez în exces anumite idei, simbolurile sunt îngroşate. Asta îmi vine din operă, unde spectatorii cu bani mulţi vor să stea pasivi şi să li se explice în mod vizual muzica. În teatru această vulgarizare e profund deranjantă, de parcă în sală ar fi un public de surdo-muţi sau de parţial handicapaţi. Şi atunci îmi amintesc de ce spunea Stanislavski, şi anume că cea mai bună regie e una invizibilă.

Andrei Şerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui regizor ultranovator

N-ai să inventezi în veci,
Nici cu pile, nici cu bani,
Ce s-a inventat de greci
Acum patru mii de ani.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La începutul repetiţiilor în teatru, mulţi actori mormăie la prima lectură textul. Abia încep să-l descifreze, nici nu ştiu să-l citească bine. La operă, opusul. Toţi soliştii ştiu pe dinafară muzica şi textul, poate au mai cântat rolul şi în alte locuri. Când deja, la 10 dimineaţa, tenorul urlă ca taurul aria din "Trubadurul" pe mine mă intimidează. Nu ştiu ce aş mai putea să-i spun. El este perfect. E gata de premieră. Eu nu mai am ce să-i mai spun. Durata repetiţiilor în operă e de obicei mai scurtă decât în teatru, nu am timp nici să elimin clişeele de actorie că deja trebuie să înceapă repetiţiile cu orchestra. În teatru, regizorul este alături de actori până la premieră.

Andrei Şerban în articol (1 februarie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica românească e complexă, foarte întunecată încă, în faşă. E o compoziţie din muzica arabă, slavă şi ungară... Aceste influenţe străine sunt prea vădite, ca să fie negate. În Muntenia muzica e mai mult turcească, în Moldova mai mult rusească, în Ardeal mai mult ungurească.

George Enescu în George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti, vol. 2
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai muzica

Numai muzica e perfectă, îmi spunea
un prieten, şi moartea aş adăuga eu,
numai muzica şi moartea sunt perfecte.
sunt două femei fără cusururi
au părul buclat şi talia fină, au
gleznele subţiri şi mâinile mici, ştiu
să facă conversaţie şi să cânte la
clavecin, avere n-au, asta e adevărat.

Numai muzica e perfectă, îmi dpunea
un prieten, eu am adăugat şi moartea
în această paradigmă, uitaţi-vă la ea,
seara în special, când tocurile înalte
i se aud bătând în adâncul sufletului,
acest gang fărp sfârşit, fără lumină,
fără răspunsuri, fără iertare...

Numai muzica şi moartea.

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!