Nu mă pot odihni - bucuria mare este la fel de neliniştitoare ca şi marea tristeţe.

citat din Fanny Burney
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi e ruşine să mărturisesc că nu am nimic de mărturisit.

citat din Fanny Burney
Adăugat de Ioana Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fanny: Cred că toţi sunt exagerat de răsfăţaţi. Domnişoara Margaret îşi petrece tot timpul căţărată în copaci sau pe sub mobilă, iar de la Marianne abia dacă am auzit un cuvânt politicos.
Edward Ferrars: Fanny, draga mea, tocmai şi-au pierdut tatăl. Vieţile lor nu vor mai fi niciodată la fel.

replici din filmul artistic Raţiune şi simţire, scenariu de Emma Thompson, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai marea...

Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniştit
Şi vrăjit, pe ţărmul zilei
Să priveşti spre răsărit.

Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!

Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Şi s-asculţi, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!

Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esenţa sa
Şi tu însuţi să fii mare,
De iubire, undeva...

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marianne: Fanny vrea să ştie unde este cheia de la dulapul cu argintărie.
Elinor Dashwood: Cred că e la Betty. Dar la ce îi trebuie argintăria lui Fanny?
Marianne: Nu-mi pot imagina decât că poate vrea să numere piesele. Dar ce faci tu?
Elinor Dashwood: Pregătesc cadourile pentru servitori. Ai văzut-o pe Margaret pe undeva? Şi-a făcut un obicei din a se ascunde în cele mai ciudate locuri.
Marianne: Ce fată norocoasă. Măcar ea poate să scape de Fanny, ceea ce e oricum mai mult decât noi toţi suntem în stare.
Elinor Dashwood: Poartă-te cât mai frumos cu ea. De o săptămână nu i-ai spus nici măcar un cuvânt.
Marianne: Ba da. I-am spus "da" şi "nu".

replici din filmul artistic Raţiune şi simţire, scenariu de Emma Thompson, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea

Cel care se sprijină de mare – dincolo de port,
Cel care senin iubeşte valul dus de vânt,
Nu va cunoaşte niciodată când va fi mort
Răcoarea şi freamătul unui mormânt.

El într-o gropşoară-şi va afla-împăcarea
Întreaga eternitate-încăpătoare,
Iar pământul se va odihni pe pieptul care
Cândva a izbutit să istovească marea.

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traversăm aceeaşi tristeţe fără să înţelegem de ce inimile noastre nu mai pot gusta bucuria întâlnirii.

aforism de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chestiunile psihologice, cele enigmatice, au asupra mea un fel de putere neliniştitoare, îmi stârnesc arzătoarea dorinţă de-a afla legăturile ascunse, iar oamenii ciudaţi pot, prin simpla lor prezenţă, să dezlănţuie în mine pasiunea voinţei de a cunoaşte.

Stefan Zweig în Amoc. Obsedatul (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu simte durerea altuia, nimeni nu înţelege bucuria altuia. Oamenii îşi imaginează ca pot fi alături de cei dragi în momentele de tristeţe şi bucurie. În realitate, fiecare îşi poartă singur şi durerea şi bucuria.

citat celebru din Franz Schubert
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria este mai mare când găseşti un grăunte de aur când calci pe o mare de nisip, decât dacă ai călca pe o mare de grăunţi de aur. La fel stau lucrurile şi cu aforismele.

aforism de George Budoi din Aforisme despre aforisme (2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să se bucure unii la bucuria ta, când ei pot mai bine să nu se supere la marea ta supărare?

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunele maniere adesea aduc oamenii unde nici banii sau educaţia nu o pot face.

citat din Fanny J. Choppin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul (copil) cu efect întârziat

in memoriam DUMITRU ŢIGANIUC

Cu cheile la gât copilăria
prin amintire mai aleargă
după tristeţe însăşi bucuria
îmi face viaţa iar întreagă

Prin amintire mai aleargă
bucăţi din visul de-altădată
când doar speranţa e întreagă
în rest şi umbra e schimbată

Bucăţi din visul de-altădată
după tristeţe însăşi bucuria

să pot vedea în ochi de fată
cu cheile la gât copilăria

Prin amintire mai aleargă
să facă ziua şi mai neagră

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 aprilie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea nu pierde nimic

MAREA este întinsă.
Marea îmbrătişează ţărmul din Chesapeake, sub soarele apusului,
şi ultima stea, dimineaţa, deasupra culcuşurilor de stridii,
şi bărcile întârziate-n larg ale oamenilor singuri.
Cinci case albe pe-o fâşie îngustă de pământ... cinci zaruri în căutarea şansei.

Nu demult... marea era întinsă...
Iar astăzi marea nu a pierdut nimic... ea păstrează totul.

Sunt înnebunit după mare.
Fac cântece despre mare, plâng toate plânsetele mării,
am uitat atât de multe cântece-ale mării şi-atât de multe plânsete-ale mării.

Sunt înnebunit după mare.
La fel, cei cinci oameni cu care-am împărţit, odată, un peşte fript
într-un cort din prelată pe timpul unei furtuni de nisip.

Marea ştie mai multe despre ei decât ar putea şti vreodată ei înşişi.
Ei ştiu doar cum îmbrăţişează marea şi că nu-ţi mai dă drumul niciodată.

Marea este întinsă.
Marea trebuie să ştie mult mai multe lucruri decât oricare din noi.

poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fenomenul morţii provoacă cea mai mare tristeţe. Şi nu este revelator pentru diferenţa dintre melancolie şi tristeţe faptul că niciodată o înmormântare nu poate fi numită melancolică?

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeificarea unui gând

E nesigură această planetă pe care suntem
Şi-ntreg sistemul solar.
Starea de om e profund neîmplinită
şi la fel de nesigură şi neliniştitoare.

Ce greşeală ar fi să trăim
puţinul nostru trai,
fiecare numai cu propria sa memorie!
Ceea ce e nesigur nu poate avea
o prea mare aducere aminte de sine.

Să ne gândim, vă zic,
şi cu amintirile zeilor.
Să ne amintim,
vă zic liniştea.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capul meu

Capul meu
este foarte mare
mai mare decât jumătatea
neluminată a lunii
cap de tâmpit
şi încâlcit
e vina mea
şi a lipsei de lumină
ar trebui să-l tai
pentru câtva timp
(mai zice soacra că suntem nebuni)
măcar până la primăvară
ca să mă pot odihni
crede-mă
scap de povară
nu-l mai pot duce
mă plâng
ca Iisus
pe cruce
atârnă rău
o vede orişicine
şi mi-e ruşine
şi-ţi jur mamă
îţi jur că-l tai
cu toporul
că nimic nu e mai uşor de spus
ca adevărul.

poezie celebră de Toma Caragiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O picătură de tristeţe

O picătură de tristeţe
Paharul vieţii se tot umple
Coboară toamna pe fâneţe
Să poată iarna să se-ntâmple

Şi valurile izbesc zidul
Iar marea presimţind uscatul
Coboară valurile frigul
De-alungul ţării şi de-a latul

O picătură de tristeţe
Prin poienişuri şi răsuri
Cu amintiri de vechi sâneţe
Şi cai în trap purtând trăsuri.

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-o tristeţe

E-o tristeţe în gânduri
E-o tristeţe de toamnă
E-o tristeţe în lacrimi
Când din inimi răstoarnă.
E-o tristeţe-n apusuri
Când în nopţi nu sunt vise
E-o tristeţe în soare
Când culoarea dispare.
E-o tristeţe în vreme
Când fugim fără noimă
E-o tristeţe în viaţă
Frica neavând formă
Şi închei cu tristeţe
Într-o zi cu mult soare
Neuitându-ne-n urmă
Unde dragostea moare.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea şi peştii

Marea este furtunoasă,
Dar în ea peştii-s acasă;
Marea e înşelătoare,
Dar în ea prinzi peşte mare.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa cea repede

S-a pus la îndoială piatra
ca vorbire.

Au zis de fluture că este
o respirare, –

de cartof, de porumb şi de prună,
strigăt de nefiind, –

la fel de porc, de capră şi de lună,
fel de mestecând.

Ei n-au ştiut nici să citească
leul în alergare,
că literă preeste şi zeiască.

N-au descifrat câmpia mare,
marea cea mare,
viaţa prea singura
ce ni s-a dat...

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de rose_angels
Comentează! | Votează! | Copiază!