Alex: Aţi venit pe jos la Paris?
Brâncuşi: Pe jos era mai ieftin... Timp aveam berechet, că eram tânăr... Când ai cizme de piele, cu talpă de talpă, nu-ţi mai trebuie tren... Dormeam prin poieni, pe marginea drumului...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (vesel): Haide bă, Costache! Ai cizme împărăteşti! Din piele, cu talpă de talpă! Mişcă-te! (Către Alex şi Natalia). Ce vă holbaţi, mă, aşa? N-aţi mai văzut oameni care pleacă? (Pauză.) Ajutaţi-mă! Natalie, pune fată ceva merinde-n traistă! Nişte brânză, o bucată de slănină, două cepe, un mălai rece... Ehei! Până acasă-i cale lungă...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (nostalgic): Iar statul nostru românesc m-a îmbrăcat gratis... Eram frumos, ca un ofiţer! Uniformă de postav gros, cu bumbi de alamă, pantaloni cu vipuşcă verde... Şi cizme... (Visător). Cizme adevărate, măi copii... Cizme de piele... Ce ştiţi voi?... Cizmele sunt un vis, pentru un om care a copilărit desculţ...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Ascultă, Alex... Cântă măria sa Măria, doamna muzicii neamului nostru... Vocea acestei muieri îţi umple sufletul...
Alex (naiv): Aţi iubit-o mult, nu-i aşa?
Brâncuşi: Nici mult, nici puţin... Exact atât cât trebuie să se iubească doi artişti...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul unui iubit (Psalmul 7)

1. Iubito, ştiu: acum îmi cade părul, de viaţă destrăbălată, şi trebuie să dorm pe piatră. Mă văd toţi bând rachiul cel mai ieftin şi mergând gol în vânt.
2. Dar a fost un timp, Iubito, când eram curat.
3. Aveam o femeie, mai tare decât mine, precum iarba e mai tare decât taurul: mereu se îndreaptă în sus.
4. Ea vedea că sunt rău, dar mă iubea.
5. Nu mă întreba încotro merge drumul, care era drumul ei, şi poate că mergea în jos. Când îmi dădea trupul ei, spunea: asta e tot. Şi se făcea trupul meu.
6. Acum nu mai e nicăieri, a dispărut ca norul după ploaie, am lăsat-o şi s-a dus în jos, căci acesta era drumul ei.
7. Dar nopţile, câteodată, când mă vedeţi că beau, văd chipul ei, palid în vânt, puternic şi întors spre mine, şi în vânt mă aplec.

poezie de Bertolt Brecht, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: La Paris aţi devenit student?
Brâncuşi: Am luat-o treptat... Mai întâi am fost aspirant, adică bodegar! Trecusem iar la spălat pahare... Dar acum spălam pahare franţuzeşti... Ată viaţă... Je lavais des verres francais... (Râde). Am cunoscut mulţi românaşi deştepţi la Paris... Muzicianul Enescu... Poetul Pillat, pictorul Nicu Dărăscu... Apoi băieţii aceea făcători de păsări mecanice: Vlaicu, Vuia, Coandă... Tare s-au bucurat când le-am spus că şi eu fac păsăruici, şi încă măiestre...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (încruntat): Alex! Ce tot bolboroseşti tu acolo?
Alex: J'ai dit que vous etez magnifique...
Brâncuşi: Nu pricep! Vorbeşte, mă omule, româneşte...
Alex: Sunteţi magnific...
Brâncuşi: Poftim?
Natalia: Sunteţi minunat...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Eram tânăr. Făceam busturi foarte simpatice. Deveneam din zi în zi tot mai clasic.

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natalia: Nu vă era frică, singur?
Brâncuşi: Frică îmi era. Că mişunau pe-acolo numai femei focoase... (Râde.) Dar nu eram singur! Duhul acela bun se ţinea scai de mine. Mă păzea şi mă ajuta...(Pauză.) Terminasem ultimul gologan. Foamea îmi rodea stomacul.... Stăteam întins pe marginea drumului şi visam un mălai dospit la cuptor... Şi când mă uit, alături în iarbă, văd o pâine mare, nemţească, de cartofi! Proaspătă! Cum să nu crezi în minuni? (Râde). Apoi m-am trezit în faţa unui lac mare, elveţian...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: Cum aţi ajuns student la Academia de arte?
Brâncuşi: Greu! La înscriere era puhoi de lume, ca la moaştele sfintei Paraschiva... Iar franţujii îmi cereau fel şi fel de hârtii. Aici m-a ajutat ministrul Grigore Ghica! (Tare.) Alex! Te rog să-l treci şi pe Ghica în catastiful tău...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremea când umblai pe jos

Pe vremea când umblai pe jos,
(D-atâta mers n-aveai pingele)
La muieruşti făceai bezele
Pân' le cădea textila jos,
Căci erai tânăr şi frumos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Pe vremea când umblai pe jos,
Înghesuiai după tejghele
Ospătăriţe subţirele
Şi te-nfruptai chiar copios
Din vin şi... fructul lor cărnos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Pe vremea când umblai pe jos,
La blugi purtai numai bretele,
Pe-un colţ de bar scriai rondele;
Erai uşchit, erai pontos,
Un zurbagiu cu... braţ vânjos,
Pe vremea când umblai pe jos.

Azi, pe-al tău Pegas eşti un boss,
Dar... nu mai rătăceşti prin stele
Cu nebunatice rebele
Iubirii să-i aduci prinos
Ca tânărul... cel voluptos,
Din vremea când umplai pe jos.

Ca-n vremea când umblai pe jos,
Întârzii şi-azi prin cafenele
Privind cu jind la madmoazele
Cu ochi de jad, spirit focos
Şi trup mlădiu; dar... ce folos!
Pe-un colţ de bar, pe serveţele,
Tu, încă, le mai scrii rondele,
Ca-n vremea când umblai pe jos.

parodie de Elena Victoria Glodean, după Rodica Botan (29 martie 2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tentaţie. Te răscolesc amarnice ispite, iar cinstea, ca nisipul, sub talpă ţi se surpă.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi ţigăneşti
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste cu pantofi pictaţi

pantofii de mireasă se pictează
pe talpă
cu cuvintele: fericire
sau cu cuvintele: bucurie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: ce-o vrea să fie!

pantofii de călătorie se pictează
pe talpă
cu cuvintele: drum bun
sau cu cuvintele: cea mai frumoasă călătorie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: anulată pentru altădată.

pantofii de serviciu se pictează
pe talpă
cu cuvintele: datorie
sau cu cuvintele: job să fie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: hai sictir!

nu mai ştiam ce pantofi doream
să-mi cumpăr
am hotărât să umblu
desculţă
o vreme

până când într-o zi
am fost oprită şi întrebată
dacă nu vreau să-mi citească în talpă
contra cost
ca într-o cană de cafea consumată

mult prea mirată
de propunerea de plată
mi-am privit tălpile
nu mai erau roz
nu mai erau fine
aveau cicatrici
nu arătau bine

m-am dus la magazinul de pantofi
şi mi-am cumpărat
pantofi roz
foarte moi şi fără toc
am avut noroc
nu era nimic
pe talpă pictat
pictorul de pantofi era plecat
la mare
pentru un curs
de perfecţionare

poezie de Codruţa Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (evită răspunsul): Arta ei e sublimă... Vine când o chemi, apoi se duce... (Oftează. Muzica trece în surdină.) Arta mea trebuie să stea mereu în picioare...
Alex: (notează):... mereu în picioare...
Brâncuşi: Când o aud, mă apucă un dor de ţară... De amărâţii mei de olteni... De apa tânguitoare a Jaleşului...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

În bezna tunelului

Demult, am urcat într-un tren, fără vagoane,...
Era pentru prima data când urcam într-un tren
M-am urcat în primul tren din gara vieţii mele
Ciudat, nimeni nu ştia ce destinaţie are, nici eu
Mergea încet la început, şinele erau de vină,

Tot timpul, am stat cu ochii pe geam,
Am văzut tot ce se putea vedea...
Sate, comune, oraşe, spitale, şcoli, biserici...
Am văzut mai multe biserici decât şcoli şi spitale,
Şi multe umbre cu chipuri de oameni,

Am văzut mai multe oraşe decât sate,
De fapt am văzut sate cu pretenţii de oraş
Ce bine că luasem trenul, nu erau autostrăzi
De ce? Nu vrem, nu avem nevoie, nu ne trebuie,
Mai bine cu trenul, cine să mai fure?

Am vrut să sar din tren, să o iau pe jos înaintea lui,
Am vrut să împrumut nişte aripi, să zbor!
Încotro să mai zbori în zilele de azi?
Nici orizontul nu se mai vede de atâta nepăsare
M-am răzgândit, era prea multă rugină..., pe aripi

După un timp, trenul a intrat într-un tunel,
Oare urma să iasă curând din el?
Mi-a fost teamă, de când am urcat în tren,
Nu ştiam, cât de lung e tunelul în care intrasem,
Nu se vedea nicio lumină, la capătul lui

Era un tunel în care intrai, dar nu ştiai când ieşi
Şi dacă în tunel s-ar fi produs o catastrofă?
Unde am fi mers să ne vindecăm rănile?
Spitale nu avem, la biserică nu mergi să te vindeci
Să mergi toată viaţa prin tunel? E dezolant!

Mergeam prin tunel de o viaţă şi tot întuneric era,
N-am cunoscut pe nimeni în trenul acesta
Oare care era staţia terminus şi când avea să fie?
Mai bine aş fi tras semnalul de alarmă!
Nu poţi să-nvingi destinul, nu poţi să-l deraiezi

Trecuse atâta timp, de când urcasem în tren,
Era înfiorător de întuneric, şi trenul, tot mai mergea
Aş fi putut să sar din acest tren, al întunericului,
Mi-era teamă să nu-mi fracturez sufletul
Pierdusem atâta timp mergând prin tunel,

Când am urcat în tren eram tânăr, acum...
Parcă a trecut o veşnicie, este frustrant,
Să te urci într-un tren fără destinaţie,
Să nu cunoşti pe nimeni de care să-ţi aminteşti,
Şi să rămâi toată viaţa... în bezna tunelului...

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: La Târgu Jiu au tras cu tractorul de Coloana Infinitului...
Brâncuşi: Zvonuri. Nu cred! N-au cum să o răstoarne! Postamentul Coloanei este întreaga Oltenie...
Mihai: O vor da jos! Vă spun eu! Pentru ei Coloana nu înseamnă nimic! Artă pentru artă. Un moft mic burghez... O vor da la topit...
Brâncuşi: Minţi, domnule avocat! Vrei să amărăşti zilele unui om bătrân... Coloana este nemuritoare...
Mihai: Nu e suficient de înaltă!
Brâncuşi: Gorjul nu va avea niciodată ceva mai înalt!

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena: Pe urmă aţi venit voi, creştinii! Voi aţi inventat înmulţirea prin polenizare, dragostea florilor, puritatea primordială! Aţi umplut cerul cu îngeri diafani, frumoşi, dar lipsiţi de organe genitale...

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Mulţumesc, dragii mei... Alex! Mai pune o strachină pe masă...
Alex: Dar suntem cinci! Pentru cine, maestre?
Brâncuşi: Aşa e bine. Să fie şi o strachină goală... Cine ştie... Poate pentru duhul meu călăuzitor, care e mereu în preajmă... Poate pentru un alt pribeag flămând, care va să vină...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Din lutul Gorjului am fost eu întrupat... Hobiţa mi-a dat seva vieţii. Să ţineţi minte ce vă spun acum! Statuia lui Brâncuşi s-a turnat la Bucureşti şi s-a şlefuit la Paris! Dar modelul ei s-a cioplit la Craiova...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam grijă în fiecare seară să-mi pun în ghete nişte cartoane, care-mi ţineau în loc de talpă. Seara le schimbam, şi aşa în fiecare zi aveam pingele noi. Am dus cea mai neagră mizerie pe care şi-o poate închipui cineva.

citat celebru din Constantin Tănase
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Alex, dacă vrei să ajungi artist mare, nu zăbovi la umbra marilor maeştri! Caută-ţi drumul tău! Dă-i dracului de maeştri! Învaţă de la ei ce trebuie şi mergi mai departe! Sunt stejari găunoşi!

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!