Ireal
gura stramba de atata ura
urechile surde de atata tacere
ochii secati de lacrimile ce au curs
sufletul mort si inima franta
nimeni nu poate descrie
setimentul dezamagirii.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Trenul pierdut
o sticla goala,
dand pe dinafara,
de unde atata ura?
de unde sange pe mainile mele?
de unde atata sare
pe ochii tai albastri?
un ceas,
un minut,
cat a trecut
de cand trenul am pierdut?
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doare
E atata toamna in pom
S-atata durere in om,
Cafeaua mea adormita
Doare in toamna trezita
E atata iubire tarzie
S-atata rugina in vie,
Toamna pe sens interzis
Doare in tot ce ti-am zis!
E atata frunza pe drum
S-atata tristete acum,
Iubito cu ochii de frig
Ma doare, cum sa iti zic?
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cei al meu
ochii in gura mea,
suflet cuprins de brate,
lacrimi sterse cu parul meu,
alunec pe trupul tau gol,
aluneci cu visul meu in jos,
fugind de lume...
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea mea, scaparea ta
Îmi vad ochii si plang
imi vad buzele si rad
imi va trupul si tremur
e mort de mult,
infectat cu ura.
iti vad ochii si cred,
iti vad buzele si simt,
iti vad trupul si tremur
e viu de acum,
si plin de caldura.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
E atata pace...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
deși mă-nconjoară furtuna
și norii sunt tot mai grei,
Te privesc... și flori de tei
îmi ningi printre pleoape...
ești tot mai aproape...
sunt valuri ce frâng tot ce-ntâlnesc
și-n spume ar vrea să mă frângă...
dar Tu, din înaltul ceresc
ai venit si îmi spui locuiesc
în inima ta, ca nicicând,
să n-o las să plângă!
și știu că se poate...
cu Tine pășesc
pe întinderea de ape,
deși vin talazuri iar vântul, prăpăd,
ar vrea ca nimic să nu scape,
dar Tu mă ții de mână...
E atâta pace... în sufletul meu...
căci ochii mei privesc spre Tine....
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu atata bucurie
Cantand cu atata bucurie
Spre Tine ochii ne-ndreptam
Slavit Isus Numele-ti fie
Caci Tu ne dai in vesnicie
Lumina-ti sa te onoram
Caci numai Tu ne-ai mai ramas
Si sprijin Doamne si ajutor
Ne esti stanca si popas
De aceea astazi al meu glas
Te cheama scump Mantuitor
Lumina Ta si azi ne strange
In jurul Evangheliei Isus
Suntem spalati prin sfantu-ti sange
Si-a Ta iubire ne invinge
La Tine iata ne-a adus
Privim cu atata bucurie
Spre Tine doar iubitul meu
A Ta viata sa ne fie
Caci noi Isus in vesnicie
Te vrem ca Mire-- Dumnezeu
Lumina sfinteniei Tale
O vrem dar sa ne lumineze
Caci Tu ne esti stanca si cale
Si noi la umbra aripilor Tale
Vrem ca mana-ti sa ne aseze
Catcau 19 sept. 2021
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simte ca să poti vedea
pierde-te in patimile noastre,
pacatuieste cu trupul si mintea,
lasa-ti inima sa bata fara aparare,
lasa-ti sufletul sa simta caldura
nu-l proteja de intemperii
da-i frau dezmierdarii
si nu uita de lume.
bucura-te de orice tablou al vietii,
increde-te, sa ma incred
ridica ochii!
ce vezi? nimic!
ridica ochii si simte!
ce vezi? tot!
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoportret
maini reci
minti parasite de ganduri,
glasuri fara cantec,
zambete fortate,
inima primita si sufletul vandut...
mori de cald si de sete
si nici o fantana nu te racoreste!
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si totusi
Undeva
Cineva te asteapta
Cu lacrimi in ochi
Sunt ochii
Care te priveau
Cu atata fericire
In noapte
Cineva plange
In lipsa ta, de dor
Un dor,
Nebun de o dragoste
Curata
O inima,
Plina de clipe minuunate
Simte parfumul sufletului tau
Coborand parca
Ca o adiere de vant
Plin de mirosul parfumului florilor de liliac
Stele,
Din cer privesc
Cat esti de frumoasa
Pescarusii
Te insotesc
Pe malul marii
Iar marea
Iti aduce in noapte
Cerul cu stele mult mai aproape
Luna,
Iti impleteste
Stele, in cununa!
Un suflet
E cuprins de iubire
Si de atata fericire
Chip angelic,
Suflet bun si minunat
Ce esti
Esti
Roua diminetilor senine
Din viata mea
Iubire,
Minunate clipe
Ale fericirii
Universul
E de neatins
Fara tine
poezie de Florea Nicolae din Ganduri (2 august 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chenar de floare
dragoste
nici nu stiu daca sa incep
s-analizez pe buzele uitate
atata dragoste,
atata bucurie
si regret.
te uit
doar sa mi te amintesc din nou,
cata furtuna zace-n tine
si cum porni-va-n anul nou
la colt de calendar,
de cartier ciudat,
am dat ora-nainte si inapoi
am dat
tot timpul care intre
noi doi s-a inchegat.
melancolie, cer fara dedesubt,
sunt acum eu cel nou
sau invechitul sunt?
din dragoste de ura,
din lasa perspectiva,
va las iubire draga
sa va poarte-n
deriva.
poezie de Florin Deroxas
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Echilibru
E atata frumusete... si atata disperare,
Si durere la tot pasul... si atata fericire
O balanta ce se-nclina intre veghe si uitare,
Cand de-o parte, cand de alta, intre ura si iubire.
A fi om e bucurie si durere, impreuna.
Vrei sa dai din plinul vietii celor dragi, si risipesti.
Nu-ti ramane pentru tine nicio singura farama
Si ajungi la intrebarea: "Ce inseamna sa iubesti?
Cui ii trebuie iubire intr-o lume de cosmar,
Cand la loc de cinste-i ura, si invidia, si raul?"
Daca treci de clipa asta si gandesti astfel, mai rar,
Toate trec, dispare frica si departe fuge haul.
Si te-ndrepti inspre lumina, catre Bunul Dumnezeu,
Ierti si uiti, si rabzi de toate, cu speranta si-asteptare.
Intr-o zi, atunci, departe, vei primi si darul tau
El exista, sa fii sigur! Doar asteapta cu rabdare.
poezie de Iulia Comaniciu (noiembrie 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
Cuvantul moare in tacere
Se sbate injunghiat de vis
si vrea bacsis si vrea durere,
si-ntinde pumnul drept, deschis
Atata aur pe icoane
prea in zadar s-a spalacit,
caci gaozarii cu plocoane
abia acum au conacit
Si-si geme-n sine universul
betia stearpa de hasis
Ma doare surd,
ma taie versul
cum simti nevoia sa te pisi.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Textul original este scris în limba română.Ploaie pe Venus
ușor, i se prelinge lacrima pe obraz
un obraz palid care nu cunoaște culoarea,
ajunge până la gura, o gură strânsă într-un mod bizar,
de unde vorbele dure ies fără jenă și prea multă reținere.
acest tablou îți întunecă privirea
și îți amortește gândirea
nu o poți ajuta
pe fata cu ochii cenușii
să își revină
ea nu poate fi salvată.
în curând culorile ei
vor dispărea,
ploaia ce curge peste ea
va avea grijă de asta.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Față fără ochi
simt nisipul,
iti aud gandurile,
soaptele ma bucura,
al tau trup sufera
simt adierea zorilor,
iti aud linistea,
ne adancim in intuneric,
vorbesti prin mine
chipul tau e sarat,
presupuni ca plangi
inima mea bate
si nu vrea a se opri
cunosc toate faptele,
pe banca,
porumbeii se aduna
aripile lor ar trebui
sa fie albe ca neaua
suferim in tacere,
ai mei ochi sunt uscati,
iar mainile reci -
dragostea mea te arde.
nu poti intelege,
fericirea care-mi
face trupul a vibra...
sunt imagini mereu visate.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imperiu pe inima mea
plini de dor, inrositi,
sunt ai mei ochi
secata de rusine,
indurerata de despartire,
fata mea te uraste.
fara priviri in oglinda,
dezamagirea imi inchide sufletul
usa e inchisa
nu te mai astept acasa
nu te mai astept la noi
nu mai exista noi
ai ucis inocenta
ti-ai ridicat nenorocitul
de imperiu pe inima mea
mi-ai furat tot
toate cu un scop si pentru un ideal
canta acum
urla acum
loveste-ma acum,
iarta-ma si iubeste-ma
ramas bun.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
floarea mea roz-aprins
floare mea roz aprins ia ochii privitorului.
il face sa vibreze, sa danseze,
sa zboare, sa simta viata cum crede el de cuviinta ca merita simtita.
si zboara, danseaza,
viseaza...
floare mea roz-rosu-aprins,
il face sa devina brusc trist.
acum floarea mea e plina de lacrimile lui sarate.
cat as fi vrut sa fie dulci,
dar acum pot sa ii spun in fata fara regrete.
floarea mea e artificiala,
si am primit-o de la un strain.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
caderea in pacat
o data si pentru totdeauna,
o muscatura iti va ucide inima,
invatat sa te abtii de la dorinte,
patimile trebue tratate, si nu oprite.
intr-o camera goala,
cu patru geamuri,
intr-un colt albastru,
iti sta sufletul inghetat.
usa se inchide,
esti din nou singur si fara cuvinte,
iti ramane amintirea ce ti-am lasat-o atunci cand am plecat.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perfecțiunea constă în simplitatea de a privi, partea cea mai frumoasă apare după ce închizi ochii, atunci când imaginația se joacă cu sentimentele și gândurile tale.
Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu beu
Eu beu
Putin...Putin cate putin
Pan` cand capu meu
Pe umeri nu mai pot sa`l tzin
Si am sa beau
Atata pan` cand o sa aflu cine poate sa`mi spuie
Cat sa beau sa`mi fie numai bine.
Cand dau incet sa ma indrept
Genunchii cad pe langa piept
Eu n`am stiut ca daca esti bat
Te faci deodata acrobat
Sa shada toti cum eu am shes
Sa vada toti ce eu invat
Sa`si unga toti cum eu mi`am uns
Cu grija gatu`ndeajuns.
Ma tin de tot ce sta in bar
Dar cel mai tare de pahar
Eu inca nimeresc sa torn
Cu toate ca aproape dorm
Da daca nu dorm inseamna ca is treaz
Si afara inca e azi.
Eu pot sa ma tin si intr`un chicior
Cu mana daca`s pe ulcior.
Da eu mai beu
Beau putin, putin cate putin
Pan` cand capu meu
Pe umeri nu mai pot sa`l tin
Si am sa beu
Atata pan` cand o sa aflu cine poate sa`mi spuie
Cat sa beu sa`mi fie numai bine.
Ce interesant se uita toti la mine
Cum eu ma invat
Cu mana dreapta sa ma indrept
Spre buzunaru de la piept.
E drept ca daca beau mai des
Mai des ma trage sa fumez
Fumez si iara dupa ce fumez
Incep sa beau mai des.
Eu nu stiu unde mai incape
Atata vodka si lichior
Si nu stiu toti de ce se uita
De parca as bea de banii lor.
Da eu ma fac, nu fac ninica
Si nici nu stiu ca ei ma stiu
Si eu cand am sa fiu ca dansii
Eu tot ca dansii am sa fiu.
Da amu mai beau
Beau putin, putin cate putin
Pan` cand capu meu
Pe umeri nu mai pot sa`l tin
Si am sa beu
Atata pan` cand o sa aflu cine poate sa`mi spuie
Cat sa beu sa`mi fie numai bine.
Eu nu stiu bine pentru altii
Ce inseamna...da eu stiu
Cand beau ce vreau, manac ce vreau
Ma culc cu cine vreau, si`s viu
Si daca`mi spune cineva cum ar putea sa fie mai bine
Ma las de toate, ma duc acolo, ma intorc inapoi, ma iau si pe mine
Da eu mai stau acolo unde imi chica ca sa shad
Unde ma uit si nu vad nik, da pe mine toti ma vad
Cum beau putin d`ales si mai ales di cela de care am vrut
Si daca am uitat sa ma uit ce beu incep de la inceput...
Da eu maï beuuuu....
poezie de Pavel Stratan
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot un om...
Atata timp te-am ridicat,
Pana acolo unde nu-ti era locul..
Atata timp am asteptat
Sa pot sa-ti zic ce simt cu adevarat..
Dar parca totul a fost un joc..
Acum cand jocul s-a terminat
Am reusit sa te cunosc cu-adevarat...
Ti-am vazut fata fara masca,
Am vazut adevaratul "TU"
Caci tu cel ce erai in mine, erai altfel decat "TU"
Acum am senzatia ca totul s-a schimbat,
Ca tu esti altfel,
Insa tu ai fost mereu asa,
Eu sunt cea care a vazut in sfarsit realitatea...
Dupa toate astea, a mai ramas ceva?
E prea tarziu sau poate prea devreme ca sa pot accepta,
Adevarul si pe tine...
Insa asa cum esti tu... esti o parte din mine...
Asa ca... mai bine un gol in mine decat un suflet plin de iluzii desarte
Sunt toate doar povesti... ce s-au lasat prea mult asteptate....
Esti tot un om ca si mine..
Altceva nu esti si nici nu vei mai fi
In ochii mei esti tot un om, un copil, un adult...
Se aud ganduri pe care tot incerc sa le ascult...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!