Psalmul poetului

Să-ţi urc Golgota poezie
să bat pironul unui epitet
dar până când fir-ar să fie
îmi mai permiţi să fiu poet

Mai bat pironul unui epitet
metafora-şi deschide rana
din trupul ultim de sonet
îmi culeg sângele cu cana

Metafora-şi deschide rana
dar până când fir-ar să fie
nu-mi uit condiţia umana
şi-ţi urc Golgota poezie

Să bat pironul unui epitet
în stâlpul infamiei că-s poet

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul şi covrigul

Cred în tine poezie
din nimic zău m-ai creat
şi de-atunci fir-ar să fie
nici poet nu-s nici bărbat

Din nimic zău m-ai creat
cred în versul tău de aur
chiar dacă m-arunci din pat
patul tău cel plin de lauri

Cred în mersul tău de aur
o de când fir-ar să fie
am încălecat pe-un taur
cred şi-n mine poezie

Din nimic tu m-ai creat
şi poet dar şi bărbat

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 februarie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet: epitet nobiliar, însuşit abuziv de unele substantive cu dizabilităţi serafice.

aforism de Costel Zăgan din Definiţii eretice (30 iunie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Limba Română

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată
Voiaj prin ţara mea
Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne
cu majuscule
Fiecare cu locul său
Trecem peste introducere din cauză de timp
9 şi 30
Stupca
Balada lui Ciprian Porumbescu
se-aude
până la
Pietrele Doamnei
Ora 11
Gura Humorului
Muzeul Obiceiurilor Populare
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
11 şi 41 de minute
Mănăstirea Voroneţ
Albastrul de Limba Română
de-o veşnicie se amână
Preludiu la Pietrele Doamnei
Ceru-i foarte departe
urc câte-un vers
Ocazional
norii mai recită
câte-o ploicică
Brazii sprijină
cerul abrupt
Iarba sare din epitet în epitet
Pe şosea fantoma unui pui de urs
Berea URSUS
respectă toate semnele de punctuaţie
pardon
circulaţie
Recit la păstrăvărie
Tăcere-n doi
şi
Vânătoarea de ninsori
Fetele se distrează pe seama poetului
Poetul zâmbeşte
după versuri
Moldoviţa şi Suceviţa
printre picături de ploaie şi emoţie
Înalţ umbrela unui hipersonet
Albastru de Voroneţ
albastru de limba română
singur dintre poeţi
cu stele pe mână

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (19 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Limba Română

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată
Voiaj prin ţara mea
Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne
cu majuscule
Fiecare cu locul său
Trecem peste introducere din cauză de timp
9 şi 30
Stupca
Balada lui Ciprian Porumbescu
se-aude
până la
Pietrele Doamnei
Ora 11
Gura Humorului
Muzeul Obiceiurilor Populare
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
11 şi 41 de minute
Mănăstirea Voroneţ
Albastrul de Limba Română
de-o veşnicie se amână
Preludiu la Pietrele Doamnei
Ceru-i foarte departe
urc câte-un vers
Ocazional
norii mai recită
câte-o ploicică
Brazii sprijină
cerul abrupt
Iarba sare din epitet în epitet
Pe şosea fantoma unui pui de urs
Berea URSUS
respectă toate semnele de punctuaţie
pardon
circulaţie
Recit la păstrăvărie
Tăcere-n doi
şi
Vânătoarea de ninsori
Fetele se distrează pe seama poetului
Poetul zâmbeşte
după versuri
Moldoviţa şi Suceviţa
printre picături de ploaie şi emoţie
Înalţ umbrela unui hipersonet
Albastru de Voroneţ
albastru de limba română
singur dintre poeţi
cu stele pe mână

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (21 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exerciţiu de blestem

Să nu mai ard produc cenuşă
să nu te bat la cap că nu e uşă

Să nu scot gheara nu-s pisică
să dau din coate când mi-e frică

S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte

Şi iarba-i iarbă nu hârtie
să o cosesc fir-ar să fie

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatul lui Procust

Vrei să scrii o poezie
bine cheamă-ţi avocatul
dar să-i spui fir-ar să fie
doar cât îţi permite patul

Uite ăsta-i avocatul
poţi să scrii tot ce te doare
însă versurile de-a latul
să le pui sau în picioare

Poţi să scrii tot ce te doare
întinde-te fir-ar să fie
ca zăpezile la soare
dup-un dram de poezie

Apoi ia-ţi cu tine veacul
şi te du urgent la dracu'

rondel de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă din imprudenţă

Prinzându-mă
asupra
faptului

Repetate
metafore
infracţionale

Singurătatea
m-a aruncat
preventiv

În celula
unui
poem

Între timp

Melancolia
mi-a luat
primele

Declaraţii
de
iubire

Aşa că

Din subsolul
acestor
pagini

În deplinătatea
facultăţilor
mele
stlistice

Îmi semnez

Condamnarea
pe
viaţă

La poezie

Doamne
(ch)iar sunt mort

Fir-ar să fie

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul

Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân’la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti…

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt, Doamne, visătorii!

poezie celebră de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urcuş pe Golgota

mi-am pierdut inocenţa în carul cu fân
când urcam Golgota într-al lumii convoi
ce mult aş fi vrut copil să rămân
să nu îmbătrânesc pe drumuri de noroi.

ce mult aş fi vrut să miros a roză
ca pielea de copil neprihănită
să nu simt niciodată starea de nevroză
cu privirea de stâncă lipită.

urc precum Sisif o piatră pe munte
dar mereu se prăvale cu mine
sudori de gânduri alunecă pe frunte
nutrind cu toată forţa o schimbare în bine.

urc pe Golgota crucea grea în spinare
în vârf e Dumnezeu să îmi dea alinare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet neînţeles

Aveai o poezie peste poate,
Codificată până la refuz
Şi zău că am rămas ţuţ şi confuz
Descoperind… cuvinte-ncrucişate!

epigramă de Liviu Zanfirescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evadare prin poezie

Domnule şi zici că-i poezie
şi versul chiar e-adevărat
păi să-mi arăţi fir-ar să fie
rănile de unde-ai evadat

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (6 aprilie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fir-ar să fie

Hărţuit sunt Doamne şi de poezie

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (15 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra cu rugăciuni

Doamne Doamne eşti acasă
ai spus să bat şi vei deschide
deşertul lumii mă apasă
deşertul Doamne din cuvinte

Ai spus să bat că vei deschide
pustiul Doamne-i peste tot
şi morţii vai nu-s în morminte
e prea pustiu să mai suport

Pustiul Doamne-i peste tot
deşertul lumii mă apasă
şi din genunchi te-nalţi socot
că Doamne totuşi eşti acasă

Ai spus să bat şi vei deschide
dar ceru-i vai tot din cuvinte

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat cuie

Bat cuie... cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet şi răni pe mâini
Şi uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,

Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai şubred -
Cu mersu-mpleticit şi-ncovoiat,

Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Şi-ndur scrâşnind acutele dureri,
Oricum, am cam uitat să fiu femeie,
Trudind peste puţinele-mi puteri.

Bat cuie, dar cu gândul sunt departe,
Trăind poveşti din timpuri de demult,
Şi mă ascund în filele de carte -
De după ele, sufletu-mi ascult,

Bat cuie-n basme, le agăţ în grindă
Şi cad, mă scurg de vlagă în pământ,
Boabe fierbinţi încep să se desprindă
Şi-mi curg peste genunchii tremurând,

Bat cuie-n cer-să leg de veşnicie
Tărâmul nesfârşitei suferinţi,
Bat cuie în tăceri şi-n nebunie
Şi-i răstignesc în versul meu pe sfinţi...

poezie de Emilia Amariei din Confluenţe literare (24 noiembrie 2016)
Adăugat de Emilia Amariei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio prietene

lui Lucian Alecsa

Nu mai e loc de poezie
nu mai e loc nici de poeţi
toate se duc fir-ar să fie
rămân doar umbre pe pereţi

Nu mai e loc nici de poeţi
se duce lumea vai la vale
rămâne noaptea în ereţi
nu întâlneşti nimic în cale

Se duce lumea vai la vale
toate se duc fir-ar să fie
ţi-ai pus şi tu a morţii zale
nu mai e loc de poezie

Nu mai e loc nici de poeţi
cântaţi ceva dacă puteţi

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 februarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat clopote, frate

Bat clopote de muncă,
Bat clopote de foc.
Bat clopote de nuntă,
Bat clopote de mort.
Bat clopote de apă
Când cad prea multe ploi.
Bat clopote când crapă
Pământul de sub noi.
Tot mai intens se aude
Dangăt de clopote-n sate.
Oameni cu idei absurde
Seamănă în lume moarte.
Bat clopote, frate,
La vreme de război.
Bat clopote, frate!
E vreme de război.

poezie de Dumitru Delcă (17 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incident

Rău m-am încurcat fir-ar să fie
printre fustele tale poezie

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (31 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaură neagră poezia

Cu moartea pre moarte scriind
mă livrez fir-ar să fie
abisului din cuvânt
sexului numit poezie

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ofiţer ce ar vrea să fie poet

În militărie,
Ai tot avansat,
Dar în poezie,
Ai să mori soldat!

epigramă de Ioan I. Cristescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă poetică

În fiecare zi
urc
câte-un
vers
din
Golgota

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (24 ianuarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!