Îndejuns

Pentru mine-i prea destul, prea îndejuns
Că păşesc pe-acelaşi pământ pe care calcă el,
Prea îndeajuns că noaptea deasupra noastră
Acoperiş ni-i spuza aceloraşi stele, sus pe cer.

Nu visez să leg vântul de pripon,
Nici să pun broboadă mărilor saline,
E îndeajuns că-i simt iubirea
Cum curge ca un cântec peste mine.

poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată îndeajuns

nu suntem niciodată prea copii
ca să putem iubi
nici prea în vârstă ca să nu avem întotdeauna
ceva nou de învăţat
nu suntem niciodată îndeajuns de curaţi
ca să îi judecăm pe ceilalţi
şi nici prea mizerabili încât să nu îi putem ierta
nu suntem niciodată prea săraci
pentru a ne îmbogăţi cu un zâmbet
nici prea bogaţi pentru ca veşnicia să nu ne tenteze
nu suntem niciodată îndeajuns de credincioşi
pentru a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii sufletului
şi nici prea atei pentru a ne susţine convingerile false
nu suntem niciodată îndeajuns de tari
ca să putem învinge moartea
şi nici prea slabi de înger pentru a putea fi fericiţi
nu suntem niciodată îndeajuns de falşi
ca să putem mima răceala unei pietre
şi niciodată îndeajuns de sinceri
să fim transparenţi!

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul potrivit

De pe scena verii, iată,
Pleacă luna lui Gustar.
Îmi ramâne-n gând regretul
Nici prea dulce, nici amar.

Din stele ultima ploaie
Cade, ca un vechi hotar
De la mine pân' la tine,
Nici prea dulce, nici amar.

Seva pomilor coboară
Plânsu-n rădăcină iar,
Lăsând peste ram frunzişul,
Nici prea dulce, nici amar.

Cu miros de crizanteme
Şi cu brumă-n mânecar
Un alt anotimp va cerne
Nici prea dulce, nici amar.

Şi-n spectacolul ei, viaţa
O s-aprindă-n inimi jar,
Încălzind în noi firescul
Nici prea dulce, nici amar.

Doar iubirea ta să fie
Veşnic rolul principal
Lăsându-mi pe buze gustul
Nici prea dulce, nici amar.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea...

Prea-ntuneric, prea lumină,
Prea curată, prea sordidă,
Prea domoală, prea rapidă,
Prea codalbă, prea... hermină!

Prea înaltă şi prea scundă,
Prea tăcută, prea vocală,
Mult prea fină, prea imundă,
Prea proverb şi prea... zicală.

Prea dulce şi prea amară,
Prea calmă şi prea nervoasă,
Prea de râs şi prea şucară,
Prea tristă şi prea... haioasă!

Prea stinsă şi prea aprinsă,
Prea confuză, prea lucidă,
Prea sumbră şi prea distinsă,
Prea plouată, prea... aridă!

Prea şuie şi prea frumoasă,
Prea pe dungă, prea pe lat,
Prea departe, prea acasă,
Prea Arghezi, prea... Pillat!

Mândro, doru-mi să te poarte,
Prea curând sau prea târziu,
Când prea prea, când foarte foarte,
Când prin Rai, când prin... Pustiu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea sus...

N-am cum sa mi intorc privirea.
Imi tii mintea-n lanturi de zambet,
zambetul tau...
Usor amarui cu dulce mireasma si gust de ramai...
Raman, raman stingherita de zgomotul gandurilor,
ma arde, ma arde dorinta,
vapaie fugara mi alerga prin corp.
Lasa-ma... lasa-ma sa cad,
sunt prea sus, prea sus..
pentru cat pot eu sa simt.
E plin de capcane ce ma tin conectata, plin de senzatii ce-mi imbalsa-ma mintea... iubirea ta fabrica punti si povesti...
Sunt oare eu... o minune, cum spui ca ma vezi?
Ajuta-ma, sunt prea sus.... nu stiu sa simt atat... atat de mult...!

poezie de Gianina Foldvari
Adăugat de Gianina Foldvari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisurile de dragoste ale bunicii

Nu sunt stele-n noaptea asta,
Doar cele ale memoriei.
Şi este destul de mult loc pentru memorie
În colanul desfăcut al acestei ploi molcome.

Există chiar destul loc
Pentru scrisorile bunicii mele dinspre mamă,
Elizabeth,
Care au stat înghesuite multă vreme
Într-un colţ sub acoperiş,
Acum cafenii şi moi,
Şi gata să se topească precum zăpada.

Peste măreţia unui asemenea spaţiu
Paşii trebuie să calce uşor.
Toate atârnă de un fir de păr.
Toate tremură, ramuri de mesteacăn în braţele aerului.

Şi eu mă întreb:

"Sunt degetele tale îndeajuns de lungi pentru a interpreta
Vechile note muzicale care-acum nu-s decât nişte ecouri:
E tăcerea îndeajuns de profundă
Pentru a purta muzica spre izvorul ei
Şi-apoi înapoi la tine iarăşi
Ca şi cum ar fi pentru ea?"

Însă mi-aş conduce bunica de mână
Prin ceea ce ea nu ar înţelege;
Şi-astfel aş călători. Iar ploaia continuă pe acoperiş
Cu un sunet asemănător unui abia auzit râs compătimitor.

poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biografie

Sunt şi întotdeauna am fost un conservator,
iar asta-n lumea de azi se pare că-i prea îndeajuns
pentru a începe un război, chiar în interiorul propriei ţări.

Visele mele sunt foarte simple...
Visez să am parte de un somn profund când viaţa mea se va sfârşi
pentru a mă trezi apoi în lumea cealaltă.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de septembrie

Poate ai fost nedorit, contagios
nu erai. Nu ai fost nici uitat
sau neglijat la timpul cuvenit.

Cum se estimase, ai murit. Evenimentele au evoluat,
suficiente lor însele, către final.
Prea mult Zyklon şi prea multă piele, teroare
patentată, prea mult plâns devenit obişnuinţă.

(Am făcut,
e adevărat,
o elegie pentru mine).

Septembrie se îngraşă în vinuri. Ninge cu petale
de trandafir de pe ziduri. Fumul
unor focuri inocente pluteşte în derivă spre ochii mei.

Aceasta este deja destul. Aceasta este deja prea mult.

poezie de Geoffrey Hill, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mă visez cu tine

Încă mă visez prin crânguri
Alergând după un vânt,
Simt sub paşi pietre în rânduri
Cum înţeapă din pământ.

Încă te visez strângându-mi
Mâna care fremătând
Tremură, prea mult plăcându-i
Să-ţi strâng clipele din gând.

Încă dorm cu dor de tine,
Mă trezesc cu ochii tăi,
Dimineţile sunt pline
Doar de mine prin odăi.

Încă sorb cafea amară,
Zahăr nu-i mai pun de mult
De când ai plecat în seară,
Timpul scurs îl tot frământ.

Încă mă visez cu tine,
Voi visa până-o să mor
Cum străbaţi bietele-mi rime,
Cum mi-e dor, cum te ador.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am spus...

"Tu bei prea mult," eu l-am certat
Pe un beţiv. El mi-a răspuns:
"Că beau prea mult e-adevărat,
Dar niciodată... îndeajuns!"

epigramă de Gotthold Ephraim Lessing din Râsul lumii la români (2010), traducere de Otto Starck
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definitie

Prea frumos
Pentru a nu fi cucerit,
Prea tânăr
Pentru a nu fi stăpânit,
Prea bogat
Pentru a-şi aparţine;

Prea înţelept
Pentru a lupta,
Prea curajos
Pentru a nu fi rănit
Prea sceptic
Pentru a nu fi înfrânt;

Prea înfrânt
Pentru a nu fi liber,
Prea liber
Pentru a nu fi umilit,
Prea umilit
Pentru a muri.

poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai

Vântul adie printre crengile de liliac,
Frunzele tinere râd în soare, parfum plăcut,
Petale cad alene pe-aleile livezii –
Dar pentru mine-această primăvară a trecut.

Sub merii fremătând în rai de flori
Păşesc pe-un drum de iarnă plin de scai,
Pentru că iubirea care surâdea-n april
E-o minciună pentru mine-n luna mai.

poezie de Sara Teasdale, 1884-1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt suspendat între cer şi pământ, prea greoi ca să mă înalţ spre stele şi prea eteric ca să scormonesc în noroi.

Giovanni Papini în Un om sfârşit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sara: Trebuie să-ţi fac un examen medical în seara asta. Permite-mi să-mi cer scuze dinainte pentru imensa doză de ironie la care vom participa amândoi.
Lincoln: E-n ordine. Îţi faci doar treaba.
Sara: Mda, numai că n-am dat la medicină ca să informez statul că eşti îndeajuns de sănătos ca să fii executat.

replici din filmul serial Prison Break
Adăugat de Alexandra Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua mea e mare, ori ceru-i prea mic?!

Între mii de stele ce lucesc pe cer,
Să fie şi steaua-mi, încă eu mai sper!
Plină de uimire... nu-i posibil, zic!
Steaua mea e mare, ori ceru-i prea mic?!
Fac o socoteală, adun stea cu stea
Şi îmi iese lipsă tocmai steaua mea?!
Noaptea următoare, cât stele sclipesc,
Vin nerăbdătoare să le socotesc.
Nor răzlet şi-ntinde peste cer urzeala
Şi hain, îmi strică mie socoteala.
Vântul se zborşeşte ca un om candriu.
Stele-s sub pulpana-i de la anteriu.
Parte din vedere cum mi-a obturat,
Stau şi adun stele pe metru pătrat.
Restul se-nţelege, la cub le ridic...
Steaua mea-i acolo; sigur ceru-i mic!

poezie de Mihaela Banu (29 iulie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângi, ţară iubită, pentru copilul nenăscut care este moştenitorul temerilor noastre. Să nu iubească pamântul prea mult. Să nu râdă prea bucuros când simte apa şiroindu-i printre degete, nici să nu stea prea tăcut când soarele ce apune înroşeşte savana. Să nu fie prea emoţionat cand aude păsările cântând, nici să nu îndrăgească prea mult un munte sau o vale. Pentru că teama îl va lipsi de toate dacă dă prea mult.

Alan Paton în Cry, the beloved country! (1985)
Adăugat de Rosca Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fărâma de timp

Prea plinul din mine mă-ndeamnă acut
Să-mpart înzecit bucurii şi lumină,
Vă cer insistent o fărâmă de timp
Şi-un zâmbet de care speranţa-mi se-anină.

Prea mare e graba ce sapă în noi,
Prea mică răbdarea de a ne-nţelege,
Prea lesne cădem în gheţar de uitări,
Prea mare e ura ce fructu-şi culege.

Prea aspru e drumul pe care ideea
Aleargă să-ajungă la tine, la voi,
Prea grea este calea pe care răspunsul
Se zbate să-ajungă-napoi.

Prea harnici clădim ziduri reci între noi,
Prea iute-mpletim din spini seci o cunună,
Prea iute o punem pe-o frunte lovită
Când simplu ar fi să-i întindem o mână.

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezent

Prea îmi era gând inima,
Prea timp picioarele
Şi prea durere trupul
Şi visam
Cu prea mare viteză
Idei îndoite egal
Mirosind prea verde
A glas de nor.

Aş fi vrut
Să-mi ridic statuie
Dar prea înaltă
Mi-ar fi fost atunci
Treapta
Şi prea împietrită
Amintirea;

Sunt prea eu,
Prea acum,
Prea concretă.

poezie de Felicia Mariana Oprea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea bună prea blândă

eşti prea bună prea blândă cu mine –
cum fac
să am una din cărţile tale de poezii minunate
pentru iubit nesperat bătrâni şi copii
în care
aşa ai spus că mă scrii? – tu eşti o p
rea mare
poetă, să nu mă uiţi preafrumoaso!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră n-o să ştie

Orb de aş fi tot aş vedea
Cu ochii sufletului care,
De mine te-ar apropia,
Să-ţi simt iubirea în suflare.

Mut de aş fi, ţi-aş recita,
Doar din atingeri peste piele,
Tu le-ai primi şi ai ofta,
Cuprinsă de braţele mele.

Chiar dacă nu aş auzi,
Îmi eşti mereu alin de şoapte,
Să mi le faci cadou când vii,
Ca să-mi devii o stea în noapte.

Oricum nu mai speram nimic,
Atunci când mi-ai ieşit în cale,
Eram un trup prea chinuit
Ce aştepta visele tale.

Aşa că lasă-mă să-ţi fiu
Sărutul tandru pe vecie,
Ce dacă pare prea târziu?
Iubirea noastră n-o să ştie.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ma uit la cer

Mă uit la cer şi la pământ:
Frumos e cerul şi pământul,
Dar port în suflet un mormânt,
Şi-ntr-însul, mort, avîntul.

Ah! doarmă dus acel mormînt
Cu imne pline de misteruri...
Prea bun am fost pentru pământ,
Prea rău sunt încă pentru ceruri.

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!