Poftim!...

Mi-am întrebat iubita-n zori
De vrea cu mine însurare,
Răspunsul ei mi-a dat furori,
A fost, de fapt: - Altă-ntrebare!

epigramă de Vasile Zamolxeanu (4 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întrebat

Mi-am întrebat inima fireşte
Dacă te vrea şi te iubeşte
Şi mi-a răspuns neîncurcată
Bineînţeles, te vrea îndată!
Mi-a mai răspuns şi mintea-n pace
Că e moral şi n-am ce face
Şi sufletul nestăpânit
Cu eleganţă mi-a zâmbit...
Cu trupul, cu el nu e greu
El face numai ce zic eu
Aşa că nimeni nu cârteşte
Totul din mine te iubeşte!

poezie de Vasile Zamolxeanu (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul meu

Odată, cineva m-a întrebat
în viaţă ce am lucrat.
Răspunsul repede l-am dat:
Am fost,
un fel de Domnul Trandafir
şi-am ajutat orice copil
CHEIA CĂRŢII să găsească
şi-n viaţă să reuşească.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superstiţii

Mi-a zis un prieten că nu crede
în ele
în superstiţii
băiat deştept mi-am spus
ăsta ştie ce vrea de la viaţă,
l-am întrebat dacă e bogat
un om atât de pragmatic
ca el
aşa ar trebui să fie
bogat,
iar el mi-a spus că a fost sărac toată viaţa.
La dracu
mi-am zis
nici nu o să fii bogat
doar nu o să începi de acum să crezi
în superstiţii.

poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am aflat misterul

Priveam mărul încărcat
Cu rodul copt al verii.
Priveam cerul înstelat,
Târziu, în faptul serii.

Am întrebat mărul
De ce are mere.
Am întrebat cerul
De ce are stele.

Mărul iute mi-a răspuns
Că merele sunt mărgele.
Bunul Dumnezeu le-a pus
Să se mândrească cu ele.

Iar cerul, în loc de răspuns
Îndată s-a luminat.
Am înţeles. A fost de-ajuns
Răspunsul ce mi-a fost dat.

În măr se rumenesc mere,
Pe boltă se aprind stele.
Aşadar, mărul şi cerul
Mi-au dezvăluit misterul.

Mărul, colier cu mărgele
Numai bune de mâncat.
Cerul, policandru cu stele,
Lumânări de luminat

poezie de Dumitru Delcă (20 aprilie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul "Altă-ntrebare"

Te-am întrebat de ordonanţă,
Cum ţi-ai permis să o adopţi,
Nu-n plină zi, cu eleganţă,
Hoţeşte-n noapte, cum socoţi...
Tu mi-ai răspuns, privind spre zare
Infatuat: "Altă-ntrebare"!

Voiam a şti ce e cu pragul
Până la care poţi fura
Fără de a te-ncrimina
De un abuz, iar tu de dragul
De-a risipi orice rumoare,
Mi te-ai răstit: "Altă-ntrebare"!

Nu pricepeam pentru nimic
Cum publicii funcţionari
Nu vor răspunde peste ani
Şi nici acum, sub niciun chip:
Au drepturi de reglementare?
Rânjeşti perfid: "Altă-ntrebare"!

Cu ochii minţii, trist vedeam
În puşcării, nefericiţi
Şi-n parlament, alţi domni scrobiţi
Afinii celor cu dosare
Albite-acum de-a ta eroare...
Sfidai căscând: "Altă-ntrebare"!

........................................
Trecut-au ani, acel coşmar
Este acum doar o poveste
Şi al tău nume nu mai este,
A ars spontan într-un sertar
Şi mii de întrebări, la cursuri,
Învaţă a primi răspunsuri...

pamflet de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu mi-a dat...

Dumnezeu mi-a dat cuvântul,
mi-a dat lacrima şi gândul.
Mi-a dat zâmbetul copilăriei
şi puterea bărbăţiei.
Mi-a dat avântul tinereţii
şi liniştea bătrâneţii.
Mi-a dat visul înălţării
şi măreţia afirmării.
Mi-a dat aripi ca să zbor,
curajos, cutezător.
Cu zâmbetul m-a înzestrat
şi chipul mi-a luminat.
Pentru fapta-i nobilă, măreaţă,
smerit, acum, îi mulţumesc!
De la El am primit viaţă,
porunca Lui împlinesc.

poezie de Dumitru Delcă (3 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar eu te iubesc

Mi-am întrebat inima dacă te iubeşte
Şi mi-a spus că e obosită şi puţin speriată
Mintea mi-a răspuns că nu e moral
Sufletul a zâmbit
Experienţa - otravă
Trecutul – epavă
Viitorul - greu
Din mine, te iubesc doar eu.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (25 noiembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai dat, Doamne

Ca să fiu ce-am fost în viaţă,
mi-ai dat primăveri şi toamne.
Mi-ai dat zori în dimineaţă,
mi-ai dat flori, mi-ai dat şi poame.
Mi-ai dat cer senin şi nor,
aşa ai dat tuturor.
Mi-ai dat multe anotimpuri
dar mi-ai dat şi multe chipuri.
Mi-ai dat chip de om frumos,
dar şi chip de păcătos.
Mi-ai dat chip cu suflet bun,
dar şi chip să mă răzbun.
Ca să mă descurc în lume
mi-ai dat şi înţelepciune.
Pentru tot ce Tu mi-ai dat
la Tine m-am închinat.
Mereu ai fost bun cu mine,
dar mi-ai dat şi încercări.
Plecat îţi fac mulţumire
şi urc dincolo de zări.

poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţuri... la tine

Mi-am întrebat ochii de vor să te vadă
Aievea în faţă-mi păşind ca o nadă,
Neclipind au raâăspuns, în lacrimi de peşte,
Că vor să te aibă, sub pleoape, fireşte!

Frumos întrebat-am ca şoapta-ntre vele
De vor să te-audă urechile mele,
Ciulite în vervă-mi răspund pe măsură,
Că vor bucuria ce-ţi naşte din gură!

Chiar până şi nasul l-am pus la-ncercare
De vrea să îţi simtă parfumul în zare,
Şi ca drept dovadă inspirând cu talent,
Mereu mai aproape vrea al tău sentiment!

Mi-a zis chiar şi limba, puţin mai sfioasă,
Că fără veşminte eşti mult mai gustoasă,
Dar pielea se-aţâţă, mă duce de toartă,
Se cere atinsă cu-n aer de artă!

Mai dăinui în spaţiu şi timp pentru tine,
Că de altfel lumea m-ar face ruine,
Şi din înauntru un ghiont mă izbeşte,
Smintit întru' totul, când tot te iubeşte!

poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura mi-a dat un talent, însă viaţa, felul în care am trăit şi am gândit, în care mi-am cultivat darul mi-au dat mare încredere în mine.

citat din Marina Krilovici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, mai fă o minune!

Eu credeam că-s cel mai tare
Că eu sunt cel mai vestit...
Dar în faţa ta o doamne...
Mi-am dat seama că sunt mic.

Adunata-m lucruri multe,
Averi... multe am vrut să am.
Dar mi-am dat seama o doamne
Că de fapt... eu gol eram.

Mă-n'brăcam cu haine scumpe,
Cine mai era ca mine.
Dar mi-ai arătat o doamne...
Că de fapt eram un nimeni.

N-ascultam nici o povaţă
Rele multe am făcut.
Tu... o doamne... mi-ai dat viaţă
Ce am strâns tot am pierdut.

Cunoscuta-m vitejia,
Mândru tare am mai fost.
Dar pierduta-m bătălia,
Fără a crede în Hristos.

Am primit botezul doamne...
Ca să-mi fie de folos.
Prin puterea ta ce-a mare
Ai salvat un păcătos.

Eu... l-as tot în astă lume
Că de fapt... nu i-au nimic.
Doamne te rog... fă minune
Şi salvează- mă un pic.

Ia- mă în împărăţia... care
Sus în cer o stăpâneşti.
Ştiu doamne că ai răbdare
Eu aştept... vin când doreşti.

poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arghezi (2)

am întrebat o capră de ce este capră
iar ea de mirare
era cât pe ce să moară
şi a început să scoată fum din ea,
când încă mai era caldă
şi ca s-o liniştesc
a trebuit să mă întreb pe mine
de ce sunt, şi cine sunt, dar a început să iasă fum, fum din mine
şi se lăsase frig
şi n-am mai zărit răspunsul,
când deodată
nu ştiu cine
deodată s-a întrebat că de ce este cine,
de m-am scuturat
şi mi-am luat capra de funie
şi şchiopătând pe piscul Araratului,
care-mi rănise talpa dreaptă
am coborât cu capra la vale.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă

Mă iartă floare de cais
Că eu mi-am trădat propriul vis,
Mi-am dat zborul pe-o frunză-n vânt,
Am dat sărutul pe-un cuvânt!

Mă iartă, soare, c-am iubit
Ce-n viaţă nu mi-a fost sortit,
Mi-am vândut sufletul pe-un mit,
Eu l-am iubit, el m-a hulit!

Mă iartă, mamă, n-am ştiut
Să pierd şi totuşi, am pierdut;
Mi-am pus inima garanţie...
Sunt mai mult moartă decât vie!

Am vrut iubirea - un pocal
Plin doar cu apă de cristal,
Dar am primit un pahar plin
Numai cu lacrimi şi venin!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă...

Mă iartă, floare de cais,
Că eu mi-am trădat propriul vis,
Mi-am dat zborul pe-o frunză-n vânt,
Am dat sărutul pe-un cuvânt!

Mă iartă, soare, c-am iubit,
Ce-n viaţă, nu mi-a fost sortit,
Mi-am vândut sufletul pe-un mit,
Eu l-am iubit, el m-a hulit!

Mă iartă, mamă, n-am ştiut
Să pierd – şi totuşi, am pierdut;
Mi-am pus inima garanţie...
Sunt mai mult moartă decât vie!

Am vrut iubirea - un pocal
Plin doar cu apă de cristal,
Dar am primit un pahar plin
Numai cu lacrimi şi venin!

poezie de Leliana Rădulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare celulă umană este sfântă. Credinţa mea este că Dumnezeu, prin mine, ajută bolnavii pe care ajung să-i operez. Dumnezeu mi-a dat mâini, mi-a dat suflet, mi-a dat judecată şi eu trebuie să le utilizez pentru binele oamenilor.

Leon Dănăilă în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gimli: Mi-a fost dat să văd ultima dată ceea ce-a fost mai frumos pe lumea asta. De aici încolo nimic nu va mai fi frumos pentru mine în afară de ce mi-a dăruit ea.

replică din romanul Stăpânul inelelor: Frăţia inelului de J.R.R. Tolkien
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un moment dat am luat hotărârea să dezvolt producţia de biodiesel. Noroc că mi-a venit mintea la cap şi mi-am dat seama că este o greşeală, după câteva milioane de dolari cheltuiţi pe studii şi proiecte. A fost o greşeală.

citat din Dinu Patriciu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florica şi Vasile (după Vasile Tomazian)

- Te-ai întrebat ce o să zic
Că vii la ora asta beat?
- Nu, dar merg la crâşmă-un pic
Şi vin... gata întrebat.

epigramă de Vasile Iuşan din Academice, după Vasile Tomazian (2011)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Se vede că nu mi-a fost dat

decât schimbul inelelor, ploaia, oftatul...

Se vede că nu mi-a fost dat să cad în păcat

lângă trupul tău, mult sărutatul.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abatele Abbone: Iar în privinţa ereticilor am o regulă, şi se rezumă la răspunsul pe care l-a dat Arnaldo Amalrico, abatele din Citeaux, când a fost întrebat ce să facă cu cetăţenii din Béziers, oraş bântuit de erezie: omorâţi-i pe toţi; Dumnezeu o să-i recunoască pe-ai lui.

replici din romanul Numele trandafirului de Umberto Eco (1980)
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!