![Petre Prioteasa](http://www.citatepedia.ro/autori/f/petre_prioteasa.jpg)
Ești tu...
Te văd, dar nu te pot distinge,
te-aud, dar glasul ți se stinge,
te pipăi, nu te pot atinge,
te gust, amarul mă respinge,
miros, doar mirtul mă convinge.
Privesc, trecutul se dilată,
eram flăcău și erai fată,
cântam iubirea-ncununată,
nedreptățită câteodată,
nedespărțită niciodată.
Aud, dar glasul ți se pierde
când pasu-ți calcă iarbă verde,
speram iubirea n-o vom pierde
când ne spuneam în față verde
că-n fericire ne vom pierde.
Îți simt vibrația plăpândă
când inima-ți e tremurândă
și ochi străini ne stau la pândă,
din umbră vor ca să ne vândă
că-n noi purtăm, smeriți, osândă.
Că gusturile se dispută,
naivii între ei discută,
de sunt în clar sau în derută,
cum viața noastră e cernută,
dreptatea pentru noi pierdută.
Te văd cu multă claritate,
te-aud timpane destupate,
te simt cu pipăiri oftate,
te gust papile desfundate,
miros cu nări larg dilatate.
Ești tu ființa-mi destinată,
ești tu iubirea mea curată,
ești tu cea binecuvântată,
ești tu credință-n viața toată,
ești tu cea care-ai fost odată.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Citate similare
![Vivian Ryan Danielescu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/vivian_ryan_danielescu.jpg)
Fir necunoscut
Ieșind din verde fir ai apărut
Fată transparentă din zefir
Iarbă verde fir necunoscut
Ochii frunze verzi de trandafir
Apari zâmbitoare din frunză
Mergi pe iarba verde necosită
Pălăria ta e verde și confuză
Păsările-ți cântă ție ești iubită
Fir de iarbă trestie mlădie
De mijloc te as prinde odată
Îți sărut urechea cu o melodie
Iubirea mea-ți o dărui ție toată
Eu nu știu, ești adevărată fată
Sau ești verdele din vânt turbat
Iluzie ce în vis și gând se arată
Mă păcălește dar sunt bărbat
Am să te pândesc pe înserat
Îmbrăcat în verdele broscoi
Stau pitit la margine și însetat
Oare cine-i mai isteț din noi
De ești fata ce am visat mereu
Am să-ți cad chiar la picioare
Sufletul îți dăruiesc chiar eu
Te sărut și-ți cer acum iertare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Boboc de trandafir
Tu ești trandafirul verde
Unde gând curat se pierde,
Ești lacrimă îngerească
Și năframa mea cerească,
Ești rouă de pe coroane,
Vie apă din icoane,
Ești pulsul grădini-n pântec
Revărsând mireasmă-n cântec,
Respiri în petala vie
Culori și copilărie!
poezie de Aurel Petre (12 iulie 2020)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Tu ești primăvara mea
Tu ești primăvara mea,
Emoțiile mele înfloresc,
Când sunt cu tine iubirea mea.
Tot ce simt este firesc
Ești dulce ca o bezea,
Tu ești toată lumea mea!
Sunt îndrăgostită lulea
Fără tine nu aș mai putea
Ori de câte ori te văd inima-mi tresaltă
Simt o grămadă de fiori deodată.
Nu uita, scumpa mea iubire
Că tu ești totul pentru mine
Fără tine nu vreau să trăiesc
Și momentul de față să rămână amintire.
poezie de Petruș Ida-Andreea (1 februarie 2022)
Adăugat de Petruș Ida-Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Femeie
Sunt ca o fiară ce adulmecă o pradă
Îți simt prezența peste depărtări
Te am în mine, cu miros și sânge
Și când mi-e dor, vin peste mări și zări...
Ești răsărit de soare, lună plină
Ești levănțica prinsă-n perna moale
Ești vinul bun, cel degustat în șoapte
Și ești o mâță ce toarce domoale...
Sunt adierea ce te răcorește
Și sunt cuptor în care, pâine, crești
Sunt pentru tine patima și rostul
Sunt aerul și apa... îmi șoptești...
Ești abur de cafea, și praf de stele,
Și ești miros de sâni pe patul meu
Ești elixir de viață, joc de iele,
Ești foc adus de mine, Prometeu...
poezie de Petrică Conceatu (16 mai 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Ești cel mai mare dar
În stele, în noapte tu ești partea bună,
Mă bucur, cănd nu e furtună.
Ești ceva bun pentru sufletul meu,
Ești gândul în iarnă ce nu mă lasă la greu.
Ești liniștea ce-mi dă aripi în patima nebună,
Albastrul nesfârșit într-un amurg din strună.
Ești etenul răsărit, când viața m-a înfrânt
Și mă minunez de-am început să cânt.
Tu cu felul tău, eu vreau să-ți mulțumesc
Și nu te las să pleci, simt că din nou trăiesc.
Simt din nou bucuria și o simt din plin,
Că din ninsoare și vânt eu văd doar senin.
Văd așa cum ești, ca cel mai mare dar
Și vreau să nu fie viața în zadar.
poezie de Eugenia Calancea (4 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Extras dintr-un discurs al lui Malcom X
Când sunt abia născut, sunt negru
Când cresc adult, sunt negru
Când stau la soare, sunt negru
Când sunt speriat, sunt negru
Când sunt bolnav, sunt negru
Iar când mor, sunt negru.
Dar tu, prietenul meu alb,
Când te naști, ești roz
Când crești adult, ești alb
Când stai la soare, ești roșu
Când răcești, ești vânăt
Când te sperii, ești galben
Când ești bolnav, ești verde
Când mori, ești cenușiu
Iar tu-îmi spui mie coloratule?
poezie de Malcom X, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Loredana Nicoleta Vițelaru](http://www.citatepedia.ro/autori/f/loredana_nicoleta_vitelaru.jpg)
Ești doar făptură
tu ești un astru ce visu-mi stăpânești
iar eu o amazoană în nopțile pustii
tu ești același înger ce-mi spui că mă dorești
dar nu te-aud, nici nu te văd când vii.
tu ești misterul din rugăciuni ascunse
ce-am scris pe colț de lună cu argint
tu-mi ești sărutul ce-l simt mereu pe buze
și teama mi-o alungi când rătăcesc în gând.
tu ești făptura ce-am încropit din nouri
și chipul unui zeu ai îmbrăcat
îmi lași mereu veșmântul presărat cu doruri
să-l port când tot înaltul îl străbat.
te-ascunzi în șoapta ce tâmpla îmi sărută
și-ți simt zvâcnirea mâinii peste sân
îmi las bătaia inimii în tine țintuita
și prizonieră în iubire îți rămân.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Miriam Nadia Dăbău](http://www.citatepedia.ro/autori/f/miriam_nadia_dabau.jpg)
Ce ești?
Ești domn, ești sclav, dar și stăpân,
mă iartă dacă îți greșesc,
când gândurile se opresc
în calea vietii, când nu ești!
Nu te-nțeleg de ce îmi vrei,
iubirea când nu poți s-o dai
ești domn, ești sclav, dar și stăpân,
dar nu ești singur pe påmânt!
Când îți vorbes nu vrei s-asculți,
cuvintele mi le oprești
te știi de domn, dar ești și sclav
iubirii ce o porti și-o dai!
Când îmi săruți privirea
văd bolta cerului de sus,
un amalgam de stele mari
ce-mi mângâie iubirea!
Ești domn, ești sclav, dar și stăpân,
te vreau așa în viața mea
deși mi-e greu să înteleg
cât de serios mă porti în ea!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Doina Bonescu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/doina_bonescu.jpg)
Pădurea verde
poezie și culoare
zorii zilei îmi deschid
înspre dimineți cu soare..
soare cald în răsărit.
a trecut și o furtună
parcă ieri... sau mai demult
azi din raze-mi fac cunună
glasul mierlei îl ascult.
glasuri mii... frunza e crudă
se agită-un pițigoi
ghioceii ies din umbră
fără pijama.. și goi!
viorelele timide
își lasă privirea-n jos
toporașii cu albine
se privesc în ochi duios!
ce frumoasă ești pădure
la o margine de sat
ochii mei te creionează
azi pe-o pagină de chat.
ești tablou... ești simfonie
ești arpegiu... ești culoare..
nu...... tu ești natură vie
și nu ai asemănare!!!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Dorel Lazăr](http://www.citatepedia.ro/autori/f/dorel_lazar.jpg)
Fata din vis
Ești aici
să te ating?
Să te cuprind?
Ești aici și...
totuși sunt trist.
Te văd și nu ești
când te-ating
și nici nu-ți cuprind
cuprinsul trupului tău...
Ești aici? Nu ești.
Vreau să te simt și nu te simt.
Ești neființă sau lumină?
Frumoasă, ești aici,
ești în mine,
mă privești de necuprins
de neatins...
Ești fata din vis...
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Petre Prioteasa](http://www.citatepedia.ro/autori/f/petre_prioteasa.jpg)
S-a scuturat magnolia pe iarbă
S-a scuturat magnolia pe iarbă,
Petale sângerii pe verde crud,
Ca moș, albit, mă scarpin iar în barbă
Și-mi mângâi, blând, obrazu-n lacrimi ud.
Mirosul ei îmi stăruie-n descântec,
Te văd, te simt, dar unde ești, te chem,
Plutește vraja-n mine ca un cântec
Mi-erai cândva destin, folos, îndemn!
S-a risipit misterul dintr-odată,
Iar șoaptele s-au dus pe fir de vânt,
Tandreți și sărutări, flăcău și fată,
Îmi stăruie ca gândul prin cuvânt.
Privind în ochi îți urmăream tăcerea
care strivea tot ce era ca-n vis,
parc-a fost ieri când am trăit plăcerea
de a afla cum este-n Paradis.
Și viața s-a tot scurs ca apa lină,
Eu trist privesc pașii-ți pierduți de-acum,
S-a scuturat magnolia-n grădină,
Împrăștii spre zenit al ei parfum.
Pe când voiam să-ți dăruiesc o floare,
să-ți prind în păr gingașe armonii,
Tu te mândreai cu faimă-ți și grandoare,
Nu mai veni... că n-ai de ce să vii!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Droguri
Trăim în epoca drogurilor
Mai ieftine, mai scumpe,
Iubirea e un drog suprem,
Nu e dat oricui să iubească,
Nu e târziu niciodată,
Pierde doar cine nu poate iubi,
Dincolo de moarte, drogurile
Sunt interzise, Dumnezeu e foarte sever,
Bate pendula în trupul meu obosit,
Mă tot sâcâie un idiot măscărici,
Seamănă mult cu corbul lui Poe,
Eu râd de acel Nevermore,
Never say never, rezist.
Iubito, tu ești curată,
Ai un miros amețitor, misterios,
Lasă-mă să intru în lumea ta,
Ești o lume mirifică, elegant mă preumblu
În tine, mă-ntâmpină inima ta caldă,
Ea mă întreabă, cine ești?
Sunt cel pe care-l aștepți,
Renaștem ca doi siamezi inseparabili.
Cât te iubesc.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
Limba noastră nu moare
Limba noastră-i încântare,
Limba noastră-i dulce tare
Ce-ați lăsat în urma voastră
Bogăția strămoșească.
Limba noastră-i mlădioasă
Dulce, dragă și duioasă
Lacrima cea mai aleasă
A românului ce lasă.
Limba noastră-i tare sfântă
Limbă scumpă, îndrăgită,
Tu nicicând nu te vei pierde
Tu mereu ești frunză verde.
Limba noastră cea română
Tu ai fost mereu stăpână
Între veacuri sau în vreme,
Tu ești glasul meu ce geme.
poezie de Eugenia Calancea (31 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Ești
Ești un fulg din zarea cea curată,
Ești o liniște a nopții minunată,
Ești un vis al nemuririi ce-l atrag,
Ești un înger al iubirii, înger drag.
Ești zâmbetul în larg ce se destramă,
Un gând în permanență ce mă cheamă.
Ești o aripă de soare și de vânt,
Ești o lacrimă în floare pe pământ.
Ești zâmbetul ce cade pe-a mea față,
Ești boabele de rouă în prag de dimineață.
Ești un zâmbet, ești o aripă de vis,
Ești un cântec, un dor de necuprins.
Eăti o lacrimă din ochii mei vioi,
Ești un dor ce plânge pentru noi,
Ești o viață-nfloritoare ce-o ador,
Ești o pasăre ce o răpesc din zbor...
.........
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Loredana Nicoleta Vițelaru](http://www.citatepedia.ro/autori/f/loredana_nicoleta_vitelaru.jpg)
Esti doar făptura
tu ești un astru ce visu-mi stăpânești
iar eu o amazoană în nopțile pustii
tu ești același înger ce-mi spui că mă dorești
dar nu te-aud, nici nu te văd când vii.
tu ești misterul din rugăciuni ascunse
ce-am scris pe colț de lună cu argint
tu-mi ești sărutul ce-l simt mereu pe buze
și teama mi-o alungi când rătăcesc în gând.
tu ești făptura ce-am încropit din nouri
și chipul unui zeu ai îmbrăcat
îmi lași mereu veșmântul presărat cu doruri
să-l port când tot înaltul îl străbat.
te-ascunzi în șoapta ce tâmpla îmi sărută
și-ți simt zvâcnirea mâinii peste sân
îmi las bătaia inimii în tine țintuita
și prizonieră în iubire îți rămân.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Împlinire
Ți-aș spune cât de dragă-mi ești,
Că-n ochii tăi ființa mea se pierde,
Te-aș și-ntreba de ce roșești,
Când vorba-mi caută să te dezmierde?
Parcă nu pot, dar de-ndrăznesc
Cuvântu-mi vreau să-ți cadă omenește!
C-așa frumoasă te găsesc,
Cu sfiiciunea ce te oglindește!
Să pot, aș vrea, a-ți spune cum
Din ochi îți curge-a soarelui lumină,
Și cum splendoarea lor acum
Destinul meu aș vrea să îmi devină.
Ți-aș spune cum că glasul tău
Îmi pare-un cântec ce înduioșează.
Când te ascult îmi pare, zău
Un înger parcă cerul intonează.
Și vreau să pot și îndrăznesc,
Vorbindu-ți cald de dragoste și vervă,
De glasul tău cel îngeresc
Și ochii tăi de-o dragoste acerbă.
Și-aș vrea acum să-ți mulțumesc
Că ești ceea ce ești întru vederea-mi,
Faptură-n ce mă regăsesc
Un înger ce mi-a înțeles durerea-mi.
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (11 martie 2023)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Mihaela Banu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/mihaela_banu.jpg)
Pe unde ești?!
Pe unde ești când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde ești când ceru-i plin de stele,
Când ți-as zidi din ele-n cer castele?!
Pe unde ești în nopți cu lună plină,
Când mă îmbrățișai ca o glicină?!
Pe unde ești când rupt de oboseală,
Mi-aș pune capul lin în a ta poală?!
Pe unde ești când mor de dor și jale
Și leac mi-ar fi să-ți strâng coapsele tale?!
Pe unde ești când gândul mi-e la tine
Și-s bântuit de îndoieli haine?!
Pe unde ești când sufletul mi-e frânt
Și-alerg ca un nebun și mă frământ?!
Pe unde ești când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!
Pe unde ești, c-aș bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde ești când viața mea-i o luptă
Și timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Așa cum ești
Tu ești frumoasă-așa cum... ești!
Nu-mi vei clinti nicicând simțirea!
Până și zâne din povești
Ar fi geloase pe iubirea
Care mă mistuie, mă arde,
Dar să renasc tot ea m-ajută
Când ale tale brațe calde
M-ascund de viață de e cruntă...
Ești minunată-așa cum... ești!
Copil, femeie, soră, mamă...
Chiar și când te împotrivești
Iubirii din prea multă teamă...
Și nu mai căuta răspuns
La tot ce vreau, la tot ce simt!...
Privește-mă și e de-ajuns -
Iubita mea, ochii nu mint!
poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Any Drăgoianu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/any_dragoianu.jpg)
Ești așa cum te vreau
niciodată mai mult
niciodată mai puțin
ca o groapă zidită
în care îmi arunc toată frica
toată neînțelegerea
și apoi mă odihnesc
ca și cum duminica
din sufletul tău
nu are sfârșit
ești așa cum te vreau
niciodată mai mult
niciodată mai puțin
ca o pădure unde îmi pierd strigătul
din vizuină în vizuină
și apoi
când închid pleoapele
simt
da simt
copacii cum cresc
cuminți
în sufletul tău
ești așa cum te vreau
și te vreau
întunericul din sufletul meu
se pierde în văzduh
ca un abur schițat de un pictor bătrân
e cald
e liniște
în noua mea inimă
cât e ireal
cât e materie
nu știu
dar un EL rușinat
așteaptă cuvintele mele
să-l poarte pe drumul de sare
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
Stau lângă tine
Văd că stai lângă mine clipă de clipă,
Iar tot ce-i mai pur, în mine se-nfiripă
Ești lumina, visul, dorința și iubirea,
Ești căldura, nădejdea și chiar simțirea,
Ești liniștea, calmul, ești flacăra vieții,
Ești raza de soare, prinos a dimineții,
Ești valul, limanul ce-mi dă siguranță,
Ești sprijinul meu, ești vis și speranță,
Ești crezul ce-atestă arzătoare credință,
Ești freamătul viu ce-mi stârnește dorință,
Ești murmurul blând adus de departe,
Și totuși, în tot, ești doar vorbe deșarte,
Și cum timpul trece atunci când sunt cu tine,
De parcă mâine e azi și azi nu e mâine,
Voi reuși vreodată să pătrund în lumea de har,
Sau stau lângă tine și privesc în zadar.
poezie de Eugenia Calancea (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)