Clopoţelul de la uşă va tresări într-un clinchet prietenos şi maestrul va păşi calm şi impozant în vestibul şi nu se va arăta deloc surprins de prezenţa unor străinii în casa lui, aşteptându-l.

Viorel Ilişoi în Necunoscutul Mihai Codreanu (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bach

I-a spus maestrul său de studiu,
Când a sosit cam brusc acasă
Şi l-a surprins într-un Preludiu...
Că Fuga e mai sănătoasă.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Întâmplări şi aventuri retranscrise-n partituri (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopoţelul

Preşedintelui doljean
Secretara lui ghiduşă
Nu i-a pus perdea la geam,
Ci un clopoţel, la uşă!

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrul spiritual susţinea că obstacolul final în atingerea comuniunii cu Dumnezeu este însuşi cuvântul şi conceptul de "Dumnezeu". Acest lucru l-a înfuriat pe preotul din localitate, care a venit în grabă să discute această problemă cu Maestrul. "Doar cuvântul "Dumnezeu" ne poate conduce la Dumnezeu", a spus preotul. "Cu siguranţă", a spus calm Maestrul. "Şi atunci cum poate ceva să ajute şi în acelaşi să fie un obstacol?", Maestrul a răspuns: "Păi vezi tu; măgarul care te-a dus până la poartă nu este şi mijlocul cu ajutorul căruia tu să intri în casă.

citat din Anthony de Mello
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţivul, e clopoţelul de la uşă, când intră face gălăgie...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestrea adusă de nevastă – cum e clopoţelul de la uşă: te duci, te-ntorci, te loveşti cu fruntea de el.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui coleg, care cerea într-o epigramă, "Capul lui Moţoc"

N-am rămas surprins deloc
Cerând "Capul lui Moţoc";
E dorinţa orişicui
S-aibă... ce-i lipseşte lui.

epigramă de Dem Moţoc din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruxelles

Pesediştii au coşmar,
Şi-s cuprinşi de griji mai vechi,
Căci aud un clinchet clar,
De cătuşe în urechi...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o clipă îl privi cu albastrul ochilor ei. Ce avea el de gând oare? Nu-şi dădea seama! Nici psihiatria, nici psihologia n-o ajutau deloc în acele momente; pe el nu-l înţelegea deloc. Nu reuşea să-l înţeleagă. De parcă toate studiile ei nu-i erau de nici un folos în prezenţa lui. Şi de fapt, cum sau cu ce s-ar fi aşteptat ea s-o ajute?! Lucian, la volanul maşinii albastre, străbătu hotărât oraşul, spre centru. În curând, se putu zări o casă frumoasă, nici foarte mare, nici prea mică, înconjurată de un cordon format din poliţişti, jandarmi, gardieni. A cui casă putea fi aceea? Pentru Lia părea clar că doar a unuia dintre membrii echipajului, dar a ei, sigur nu! Atunci a cui? A... lui?! Liei i se făcu inima mică, mică de tot. De ce oare Lucian o aducea aici, foarte probabil, la el acasă?! Ce urmărea de fapt?! Timidă, îl privi o clipă. Înainte de a se apropia de casa respectivă şi de a trece de cordonul format de oamenii legii îi ceruse să oprească, pentru ca ea să coboare. Rostise totul şoptit, cu o urmă de teamă în glas. Teamă?! De ce?! Sau de cine?! De el?! Surprins, îşi întoarse capul spre ea.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul simfonic este o creţie instrumentală programatică cu o construcţie liberă ce-şi are rădăcinile în "uvertura cu program", gen în care Beethoven excelase de curând... Liszt va fi un demn urmaş al lui Beethoven în ceea ce priveşte caracterul descriptiv al unor poeme (sau al unor secţiuni din poeme), muzica sa ocolind realizarea unor imagini plastice şi tinzând să redea intensitatea sentimentului trezit de prezenţa lor. Faţă de simfonismul lui Berlioz – creatorul simfoniei romantice cu program – simfonismul lui Liszt va fi mai apropiat de cel beethovenian prin primatul dat de el expresivităţii lirice şi cu deosebire celei dramatice.

Ioana Ştefănescu în O istorie a muzicii universale (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrul Leonardo: Eva, aş vrea să ştii că te iubesc.
Eva: Ştiu eu? Şi ce înseamnă asta, te iubesc?
Maestrul Leonardo: Chiar nu ştii?
Eva: De unde, mă rog, să ştiu?
Maestrul Leonardo: Tu mă uimeşti de-a binelea.
Eva: Vai, ia priveşte ce hazliu s-a suit fazanul pe fazană!
Maestrul Leonardo: Iată anume aceasta şi este ceea despre ce-ţi spuneam eu.
Eva: Ce anume?
Maestrul Leonardo: Iubirea.

replici din piesa de teatru Căderea în păcat sau cunoaşterea binelui şi a răului, scenariu de Daniil Harms (1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia ar fi intenţionat să intre în rezerva ei. Simţindu-se însă urmărită de privirile celorlalţi, nu procedă astfel. Nehotărâtă, se opri totuşi în dreptul uşii cu iniţialele E. L. Cum Lucian nu blocase uşa, aceasta se deschise automat la apropierea ei. Neavând altă alternativă, Lia intră. Lucian tresări, surprins. Era cu spatele la ea şi fără cămaşă, cu bustul gol; probabil intenţiona să se schimbe de uniformă. Brusc, se întoarse să vadă cine-l deranjase. După o scurtă exclamaţie de uimire, ea-şi închise ochii şi se îndreptă spre uşă, pentru a părăsi degrabă încăperea, murmurând în şoaptă "Scuze..." Nu văzuse decât ca o părere că el n-ar avea cămaşa...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinii nu văd decât întâmplările şi aparenţele; oricine poate arăta bine pe dinafară, în timp ce pe dinăuntru, e numai febră şi înfricoşare.

aforism clasic de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrul Leonardo: Iar acum ia încearcă mărul acesta.
Eva: Vai, nu se poate! Din acest copac nu se cade să mâncăm fructe.
Maestrul Leonardo: Eva, ascultă ce-ţi spun! Eu de multă vreme am cunoscut toate tainele raiului. Şi ţie am să-ţi spun câte ceva.
Eva: Spune, te ascult.
Maestrul Leonardo: O să asculţi de mine?
Eva: Da, n-o să te supăr cu nimic.
Maestrul Leonardo: Şi nici n-ai să mă spui cuiva?
Eva: Nu cred... Crede-mă!
Maestrul Leonardo: Dar dacă totuşi se va afla?
Eva: Nu de la mine.
Maestrul Leonardo: Ei bine. Te cred. Ai trecut printr-o şcoală bună.

replici din piesa de teatru Căderea în păcat sau cunoaşterea binelui şi a răului, scenariu de Daniil Harms (1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea mea nu e dependentă de prezenţa sau absenţa unor persoane, dimpotrivă! Urăsc pe cine îmi fură singurătatea fără să-mi ofere în schimb prezenţa de care am nevoie.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinii ăştia!

Trec pe stradă doi mitici,

Şi văzând gunoiul mare,

Cugetă cu voce tare:

A trecut un neamţ p-aici...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl lui, Iulian Enka, i se păru un om blând, simpatic. De ce el îi spunea "blondule"?! Intrară în cameră, unde se afla nu doar Diana Enka, ci încă doi oameni, ceva mai în vârstă, dar nu foarte bătrâni. În urma Liei apăru Lucian. Păru surprins, dar bucuros de prezenţa celor doi. Privi spre blond; acesta nu-l avertizase că se mai afla cineva în casă. Dar zâmbi degajat şi se grăbi să-i salute pe cei doi. Aceştia îl îmbrăţişară cu căldură. Lia pricepu; erau bunicii lui. Era în casa comandantului misiunii, la masă cu familia acestuia. Se întrebă din nou în gând de ce o adusese el oare aici? Părea însă sigur că nu cu vreo intenţie necurată faţă de ea, deci Lia se mai linişti; n-avea motive de îngrijorare. Lucian îşi sărută cu drag bunicii. El plecă şi dispăru după o uşă; dincolo de ea se afla, presupunea Lia, bucătăria. Dar de ce-o lăsase singură, la masă, cu familia lui? Zâmbi încurcată spre acei oameni; pe domnul şi doamna Enka îi mai văzuse, doar o dată, la oficializare, dar i se părea ciudat să se afle la dânşii acasă, ba chiar la masă cu aceştia.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu ar arăta precum este fără prezenţa geniilor.

aforism de Harry Ross (noiembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghicitoare

Deşi îi mic, bâzâie tare,
Zboară şi are picioare,
Este un vampir setos
Şi înţeapă dureros,
Nu-i deloc prietenos.

Valeria Mahok (26 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

În casă era linişte şi în lume era calm

În casă era linişte şi în lume era calm.
Cititorul a devenit carte, iar noaptea de vară

Era însăşi esenţa conştientă a cărţii.
În casa era linişte şi în lume era calm.

Cuvintele au fost rostite ca şi cum cartea n-ar fi existat,
Exceptându-l pe cititorul care, aplecat asupra paginii,

Dorea acea aplecare, dorea nespus de mult să fie
Eruditul pentru care cartea era adevărată, pentru care

Noaptea de vară este la fel de perfectă ca gândirea.
În casa era linişte pentru că aşa trebuia să fie.

Liniştea era parte a înţelesului, parte a minţii:
Accesul perfecţiunii la pagină.

Şi în lume era calm. Adevărul într-o lume calmă,
În care nu există alt înţeles, el însuşi

Este calm, el însuşi este vară şi noapte, el însuşi
Este cititorul aplecat care citeşte acolo, târziu în noapte.

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare surpriză

Azi surprins am constatat,
Veorica că-i cuminte,
Căci în spiciul exprimat,
A zis... domnul Preşedinte...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!