Nicotina, bat-o vina!...
În ciuda lunii lui Gerar
Și-a înterzicerii în bar
Cu fumul de țigară,
Clienții stânjeniți nu par
Stau tot mai mult pe-afară!
poezie de Vasile Zamolxeanu (7 ianuarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Citate similare
Fumez o țigară
ticăloasă și fierbinte ce-mi ucide
viața foc cu foc
țigară cu țigară
este popasul intoxicării
pe care mi-l permit
impertinent cum am devenit
fumul îți sărută coapsa
peste cadavrul meu
scriu finalul cu ultima țigară
fumată pe ascuns
sunt un școlar fugit
care a dat de prima iubire
fumată la un picnic
cu erată pe pachetul mototolit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecologică antitabac
Socot că fumul de țigară,
Cuantificat în plan global,
Ajută oamenii să piară
Mai mult ca fumul de furnal!
epigramă de Mihai Cosma din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin fumul de țigară
Aș vrea ca să aleg dar nu știu ce imi place
Femeia ce-i in tine si imi aduce pace
Sau vorba scrisă-n carte ce-n versuri mă stârnește
A-mi aduna trecutul și-a trece peste creste
Aș vrea ca să aleg să-nnot cu tine goală
Sau să disec eseuri de vicii si morală
Prin fumul de țigară si aburi de cafea
Eu vreau pe amândouă să pot a le avea
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă...
Peste-a lumii veche țarnă,
Printre fumul gros din hoarnă,
Fulgi de nea din cer se poarnă...
tristih de Vasile Zamolxeanu (3 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moment narativ
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sub cerul constructiv
cascada de gânduri e-o altă Niagară
fiecare val e torent cu un sens emotiv.
prin coșmarele nopții sunt o fugară
mă agăț de lumină cu valoros motiv
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sub cerul constructiv.
raiul îl ctitoresc ca o umilă slugară
în sufletul meu cu freamăt creativ
uneori sunt port alteori sunt gară
îngeri se opresc în mine- moment narativ.
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sun cerul constructiv.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul lui Gerar
Gerar, o lună-nșelătoare,
Cândva, înzăpezea ținuturi;
Orice copac părea o floare,
Mirific, pudrată cu fluturi.
De Bobotează, a fost soare,
Ieșit din dalbe-așternuturi;
Gerar, o lună-nșelătoare,
Cândva, înzăpezea ținuturi.
Pe scena lumii schimbătoare,
Întristată de multiple lovituri,
Adormit-a pruncul iernii oare
Pe curcubeul dintre infinituri
Sau Gerar e-o lună-nșelătoare?
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă fierbinte...
Perdele-n cuvinte,
Valuri de gânduri,
Aduceri aminte,
Priviri printre rânduri...
Gesturi confuze,
Tăceri de rubin,
Peceți între buze,
Țigară și vin...
Iubire!... și chin...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petrece mult timp vorbind față în față cu clienții. Ai fi uimit să afli câte companii nu își ascultă clienții.
citat din Ross Perot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fumătorului
Cult - incult, minor - adult,
Tragi tot fumul din țigară!
Dacă-ți place-atât de mult,
Pentru ce-l mai dai afară?
epigramă de Elis Râpeanu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin fumul amintirii
Sting ultima țigară,
Uit fumul amintirii,
Și las în trista gară
Taifunul despărțirii.
Peronul fericirii,
E plin acum de ceață
Iar florile iubirii,
S-au prefăcut în gheață.
Doar trenul disperării
Mai șuieră pe-afară,
Și-n lacrima tăcerii,
Oftează o vioară.
La casa de bilete
E liniște de-o vreme
Și-n plâns de triolete
O inimă tot geme.
Deși cu nepăsarea
Fac târg, nu vrea și pace,
Și-mi lasă doar ninsoarea,
De dor... C-așa îi place.
Și iar aprind tigara,
Și-n jur totul mă doare,
Însă rămân în gara,
Cu zâmbete de soare.
Iar cel ce mi le-aduce
Pe-o ușă-ntredeschisă,
Are privirea dulce,
Și-n palmă, o narcisă...
poezie de Dorina Omota din Mai plâng o lacrimă și plec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secera lunii
taie răul din spitale
stafiile stau cu fețele
în bătaia umbrei
lanuri de cuie bat
step într-un ochi verde
de pădure căzut în lacul
morii plin cu lebede
de hârtie creponată
câinii latră ghem de spini
fetele tipar de ghimpi
stau țepe uscate
în tunul înalt din cetate
un acarian piaptănă un virus
cu secera lunii în carul plin
peștii sfârâie-n tipsie
bacteriile adunate la fumoar
au scos un fel de abecedar
totul a pornit de la tăietura
lunii seceră gâdilă la gât
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legați...
Sortiți cărărilor prin viață
Suntem bolnavi de bătrânețe,
Clipim alți ochi și-o dimineață,
Da-n ciuda scumpei tinerețe
Am vrea să mai trăim
... nevoia nu ne lasă,
Fiindcă ne sugem seva,
... ce-i din pământ de casă...
poezie de Vasile Zamolxeanu (5 septembrie 2005)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legați...
Sortiți cărărilor prin viață
Suntem bolnavi de bătrânețe,
Clipind alți ochi spre dimineață...
Da-n ciuda scumpei tinerețe,
Am vrea să mai trăim,
Nevoia nu ne lasă,
Fiindcă ne sugem seva
Țâșnită din pământ de casă!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 octombrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
împachetez dragostea
în fumul amăgirilor
o leg cu o fundă de deznădejde
aleg o țigară cu foi de viță veche
o aprind la amândouă capetele
și o fumăm în doi
pe plaja nisipurilor mișcătoare
ne pierdem agale sub sălciile
care plâng pe barca noastră
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un fir albastru fumul de țigară
în timp ce făceai dragoste cu mine
îți împleteam din părul tău blond
aripi de înger
amândoi ne doream să ne smulgem din noi
din lutul trupurilor noastre bătrâne
deși de multe ori zborul ne era scurt
din când în când reușeam să ne înălțăm
și acolo sus ne dezbrăcam de carne și sânge
ne desprindeam de grija zilei de mâine
de boli de nevoi
nici nu mai respiram
pășeam cumva în moarte ținându-ne de mână
două năluci străvezii abia pâlpâind
și totul ținea mai mult de o veșnicie
până când ne aprindeam țigările
iar fumul de țigară ca un fir albastru năuc
se furișa pe lângă noi
și se ridica tot mai înalt tot mai subțire
iar din noi în timp rămâneau
doar două mucuri de țigară
de multe ori mă visez că sunt
un mărfar uitat pierdut într-o gară pustie
unde nici măcar vântul nu vrea să mai adie
și unde timpul nu mai curge
e prins strivit de acele macazului
de pe calea ferată ce duce spre Calea Lactee
poezie de Petru Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât ne apropiem de izbucnirea răscoalei, cu atât țăranii stau mai mult în cârciumă, ca să facă în ciuda boierului.
perlă din examen
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
la revedere -
în fumul de țigară
cu lăcrămioare
haiku de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou...
Tablou de gânduri și de patimi,
Pictat în beznă cu savoare,
Prins pe perete uns de lacrimi
Ce doar tăcerea-i dă culoare...
Tablou pe pânza existenței
Cu rama de pamânt sculptată,
Privit în ciuda competenței
O frescă fără de stigmată...
Prin felurite sentimente
Legate strâns de un cavou,
Se trec atâtea-evenimente...
Și peste-atâtea impendimente...
Noi, ne alegem cu-n tablou...
poezie de Vasile Zamolxeanu (5 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
la o țigară
să te trezești în fiecare dimineață
doar cu perna în brațe
cu toate visele nevisate
să-ți faci singur cafeaua
și să-ți aprinzi o țigară
să tragi adânc fumul în piept
ca pe o îmbrățișare
uitând să mai respiri
apoi alta și alta
până se umple scrumiera
abia atunci poți mormăi
scrâșnind printre dinți
mama ei de viață!
George Ionită în Leaganul toamnei
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inevitabil
vorbea despre mine cu prietenii
mai arunca un zar
mai fuma o țigară
și le spunea că sunt obișnuită
o femeie care pierde mult timp la coafor
o mamă care își face griji
mai arunca un zar
mai fuma o țigară
apoi se ridica și privea stâncile din jur
asculta valurile
s-a gândit într-o zi să mă sune
mizând pe timbrul vocal ce-l va enerva cu siguranță
însă i-am plăcut mai mult din acea zi
și le-a spus prietenilor că sunt obișnuită
să iubesc
marea și pescărușii
că strâng în sacul de cânepă scoici rare
vorbea despre mine cu mine
îmi părea mai mult o oglindă
era ca și cum prin fumul de țigară
îmi vedea trupul gol
și prietenii spuneau că e nebun
că mai sunt femei
femei care știu să iubească
femei care își lasă umbra la mal
și înoată dincolo de geamandură
femei care nu obișnuiesc să poarte colac de salvare
dar el trecuse prin oglindă
zâmbind
vorbea despre mine cu mine
și ne-am schimbat sufletele
în noaptea cu lună plină
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.