Românul este religios, dar pe câtă vreme vede pe toată lumea că este religioasă. Rar excepţii la care religiozitatea să fie pornită din fundul inimii, de acolo de unde porneşte şi sentimentul personalităţii.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar unde atenţia nu este îndreptată asupra activităţii personale, şi unde lipseşte conştiinţa valorii sufletului individual, acolo este natural să stăpânească politica. De aceea românul este pasionat pentru politică. Pentru el politica este ca o baghetă magică prin care totul se poate transforma; fericirea neamului întreg, ca şi fericirea sa personală pot fi aduse prin politică. "Dacă aş avea eu guvern", "dacă aş face eu legea", cum s-ar mai îndrepta lucrurile!

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

În om este atâta realitate câtă este în el energie şi muncă.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

În om este atâta realitate câtă este în el energie de muncă.

Constantin Rădulescu-Motru în Personalismul energetic (1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când românul se desparte de grup şi se priveşte ca persoană aparte, atunci este totdeauna consumator; ca producător niciodată nu are acest curaj. Când este consumator, atunci el, bineînţeles, ca toată lumea vieţuitoare, este individualist; dar ca producător de bunuri, el aşteaptă totdeauna să vadă ce fac alţii pentru ca să înceapă şi dânsul. Cele mai energice sfaturi nu reuşesc să-i clatine rutina şi să-l îndrepte spre întreprinderi individuale.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

geniu (vezi şi genialitate)

Geniul este un om care vede ceva extraordinar acolo unde nimeni nu vede nimic, deşi toată lumea priveşte.

definiţie aforistică de George Budoi din Geniul şi Mediocritatea: aforisme şi epigrame (2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde nu este comunitate de cultură, nu este nici reciprocitate de răspundere.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este ţară cu oameni mai curajoşi ca ţara noastră românească. Românii sunt eroi, dar cu deosebire când sunt în grup. În front, la război; în ceată, la revoltă; în cârd, la vânătoare... curajul românului nu are pereche. Dar românul izolat este blând ca mielul. Când îi bate cineva din picior, el tace. Aşa a tăcut şi tace în faţa celei dintâi ciocoroade, dacă o vede îmbrăcată altfel ca el. "Capul plecat sabia nu-l taie". De aceea, la oricine arată sabia, el se pleacă. Când simte însă cotul tovarăşului, adică atunci când este în ceată, de îndată el se ridică: şi atunci fereşte, Doamne, pe oricine de dânsul, căci este repede la mânie.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo e altă lume

Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată şi inima mea...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citirea personală a credinciosului în timpul cât ţine slujba preotului care ar contribui la împuţinarea analfabeţilor şi ar arunca în sufletul credincioşilor deprinderea reflectării personale – rezultate care s-au obţinut aiurea – la noi este un obicei practicat numai de străini. Când cineva îl va propune are să fie acuzat că tulbură ordinea în biserică. În serviciul bisericii noastre trebuie să nu se dea deloc ocazie individualizării sufleteşti. Să asculte toată lumea la preot, adică să nu reflecteze personal nici unul!

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este în lumea politicienilor noştri o manie de a considera ţara ca un bun al lor propriu asupra căruia pot face tranzacţii.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este în lumea politicienilor noştri o manie de a considera ţara ca un bun al lor propriu asupra căruia pot face tranzacţii.

Constantin Rădulescu-Motru în Revizuiri şi adăugiri 1944, volumul II (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterul ciocoismului politic: frenezia puterii, lipsa de ideal şi dispreţul pentru mulţime; armele ciocoiului în viaţa politică sunt: intriga şi calomnia; el nu admite niciodată importanţa adversarului; el nu vorbeşte niciodată cu stimă de partidul advers; nu au sentimentul realităţii; el vorbeşte peste capul tuturor; dispreţuieşte pe toată lumea crezând că astfel se impune tuturor; şi când este descusut mai de aproape de intenţiile sale, asupra programului său de guvernământ, atunci firea sa mai întâi se revoltă iar la sfârşit răspunde: dar scopul este că voi să fiu la putere şi să-mi aleg energia; el duşmăneşte exclusiv pe cel care i-a luat locul, fiindcă acesta deţine puterea şi din această cauză face o politică personală în vederea reobţinerii funcţiei pierdute.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

O regulă de conduită: să nu ne încredem în cei ce suferă, să ne temem de oricine a zăcut multă vreme la pat. Dorinţa tainică a bolnavului este ca toată lumea să fie bolnavă, iar a celui care agonizează, ca toată lumea să fie în agonie.

Emil Cioran în Căderea în timp, Despre boală
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocoiul se împacă la fel de bine cu orice credinţă şi în orice mediu, numai cu condiţia să-i fie lăsat lui primul loc. El este omul care simte un fel de voluptate în exercitarea puterii, este încarnarea dorinţei de putere.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firea românului nu este leneşă: este însă iubitoare de ocupaţie variată.

Constantin Rădulescu-Motru în Revizuiri şi adăugiri 1944, volumul II (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul, statuie frumoasă, nu este şi o personalitate.

definiţie de Constantin Rădulescu-Motru în Personalismul energetic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românul e deştept, dar te împiedici la tot pasul de cretini; e viteaz, dar mereu ai de a face cu laşi; e sincer, dar rar întâlneşti atâta ipocrizie. De la Dumnezeu românul a fost dăruit, dar...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idealul în viaţa socială, întocmai ca şi conştiinţa clară în sufletul individului, are o lumină intermitentă, şi fixarea lui este totdeauna laborioasă. El constituie, în genere, sămânţa pentru cultura unei societăţi; dar cu condiţia ca terenul în care se sădeşte să fie prielnic. Pe un teren neprielnic, sămânţa idealului rămâne fără rod.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimismul este o chestie care nu se păstrează tot timpul, dar, în momentele mai puţin plăcute îţi aduci aminte cuvintele: bun, frumos, soare, bine şi pace. Cu toate astea, stai şi te gândeşti: am copilul sănătos, câtă vreme nu mă cheamă la şcoală să o iau de acolo că o doare în gât, câtă vreme nu am probleme uriaşe, ce rost are să mă apuc să mi le fac?

citat din Teo Trandafir
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde sentimentul religios şi virtuţile şi tradiţiile noastre strămoşeşti sunt luate în bătaie de joc de către oameni, cari au ambiţia să joace un rol însemnat în viaţa de stat şi în Societate – nu e de mirare că imoralitatea, bolşevismul religios, ateismul, internaţionalismul distructiv şi anarhia se lăţesc; iar Biserica şi slujitorii Sf. altar sunt desconsideraţi şi umiliţi

Policarp Moruşca în Biserica şi şcoala (1932)
Adăugat de emilia
Comentează! | Votează! | Copiază!