A venit o vreme când riscul de a rămâne pe veci afundat în noroi era mult mai dureros decât curajul necesar să înflorești în toată splendoarea.
citat din Anais Nin
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Și a venit ziua în care riscul de a rămâne strâns într-un boboc era mai dureros decât riscul pe care îl ia să înflorești.
citat clasic din Anais Nin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și a venit ziua în care riscul de a rămâne blocat într-un mugure este mult mai dureros decât riscul de a înflori.
citat clasic din Anais Nin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine o vreme când riscul de a rămâne închiși într-un boboc e mult mai mare decât acela de a înflori.
citat clasic din Anais Nin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Risc
Și-atunci a sosit ziua
când riscul
de-a rămâne închisă
în mugur
era mai dureros
decât acceptarea
riscului
de a înflori.
poezie de Anaïs Nin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ai grijă de nume, că acesta-ți va rămâne mai mult decât o mie de comori de aur. Viața cea bună are zile nenumărate; iar numele bun în veci rămâne.
Ben-Sirah în Cartea Înțelepciunii
Adăugat de Florin Mercaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Cu un instinct adânc, aleg un bărbat care îmi stimulează forța, care are pretenții enorme de la mine, care nu îmi pune la îndoială curajul și tăria, nu mă crede naivă ori inocentă, care are curajul să mă trateze ca pe o femeie.
citat din Anais Nin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța are doi fii: teama și curajul. Teama venită din realitatea lucrurilor, curajul venit atunci când ai dorința de a o schimba.
citat din Sfântul Augustin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ce rămâne ascunsă, care nu se exprimă, se transformă-ntr-un monstru care devorează inimi. Trebuie să-ți asumi riscul, lăsând-o să iasă, cu tot riscul de a sfârși prăbușindu-te.
Rocio Carmona în La gramática del amor
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fiu de-al Meu [A child of Mine]
Mi-a zis, îți dau pentru o vreme,
Un fiul de-al Meu, cum am voit.
Ca să-l iubești cât e în viață
Și să-l jelești când a murit.
Șase sau șapte ani de zile
Sau poate douăzeci și doi.
Poți, prin urmare, să-l crești bine
Pân' o să-l iau iar înapoi?
El te va face să te bucuri,
Iar de va sta numai puțin
Păstrează-l viu în amintire,
Ca să-ți aline al tău chin.
Și nu promit că va rămâne,
Căci totul piere, e firesc,
Dar pe pământ sunt lecții multe,
Iar Eu să-nvețe Îmi doresc.
Am căutat în lumea largă,
Un dascăl bun, adevărat,
Și din mulțimea fără număr,
Pe tine azi te-am selectat.
Deci poți să-i dai iubirea toată,
N-o gândești că-i în zadar,
Și n-o să mă urăști de moarte
Când o să vin să îl iau iar?
Aud că oamenii îmi strigă,
"O, Doamne, fă așa cum știi!"
Copilul tău te fericește,
Cu riscul că vei suferi.
Să îl tratezi cu gingășie,
Cât se mai poate, să-l iubești,
Pentru plăcerea ce ți-a dat-o,
Mereu în gând să-i mulțumești.
Dar dacă îngerii îl cheamă,
Mai repede decât ai vrea,
Să-nfrunți cu mult curaj tristețea
Și să accepți că e așa.
poezie de Albert Guest, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața se micșorează sau se lărgește direct proporțional cu curajul.
citat din Anais Nin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața se scurtează sau se lungește în funcție de curajul persoanei respective.
citat clasic din Anais Nin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu Sunt cel care am venit ca să îți dau cheia... dacă nu o vei folosi va rămâne doar o neînsemnată bucată de metal... ba mai mult decât atât, eu îți spun că ușa este deschisă, doar pare încuiată...
Frații și surorile mele...
Fiii și fiicele mele.. INTRAȚI!
Eu Sunt -este cel care va așteaptă cu brațele deschise și cu toată Dragostea, ACASĂ!
citat din Satyananda
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mascarada
Privește în ochii necazurilor surâzând,
Întinde mâna ta către celălalt și nu te teme.
Un prieten îți joacă farse de multă vreme,
Curajul să-ți testeze vrând astfel, din când în când.
Zboară, iar el te va urma cu-amenințări și zeflemeli,
Pitește-te, iar lovitura lui va fi mai cinică, mai rea.
Urează-i, în schimb, "bine-ai venit, amice" și vei vedea
Cum farsa piere masca va cădea ca jegul când îl speli.
poezie de Ella Wheeler Wilcox, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-am născut într-o lume gata făcută. Nu ne mai rămâne decât s-o distrugem. Se pare că vom reuși în mai puțin timp decât ne-ar fi necesar.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-ți poți dori mai mult decât un soț bine crescut și un amant înfocat?
Anais Nin în Incest
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine o vreme când din frumusețe nu mai rămâne decât obsesia acesteia.
aforism de Victor Martin din Țara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
S-a încheiat o etapă, acum o iau de la capăt. Și nu e ușor să o iei de la capăt când ai ajuns undeva în vârf și toată lumea îți spune: "Trebuie să te menții, acum să te vedem ce faci." Am luat-o de la capăt făcându-mi meseria, amintindu-le oamenilor ce sunt și, mai mult decât atât, având curajul să mă și arăt. Eu, ca femeie.
citat din Alessandra Stoicescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu are dreptul la prea mult, atâta vreme cât aproapele său nu are strictul necesar.
Eugene Sue în Paiața (1987)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice carte este în sineși un lucru mort; ea în veci de veci nu spune decât ce e scris într-însa; nimic mai mult.
citat clasic din Alexandru Odobescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesomnul meu și insomnia ta...
Această noapte care mă provoacă,
mai bine m-ar tăia, și-apoi m-ar bea
așa cum stau, în propria mea umbră,
căzut ca într-o ceașcă de cafea...
De-atâta timp, eu nu știu decât bezna.
Că sarea pe o rană a căzut
pe simțurile mele dimineața
în fiecare noapte din trecut.
Ridicol te iubesc, în tot nesomnul,
De parcă mă-nspăimant, ca-n zori de zi
dac-aș dormi, aș fi sortit să aflu
că-n veci de veci, n-am să te pot gasi...
Probabil noaptea vine de la tine,
de e atât de tristă și de grea,
cum stă în geamuri și contemplă-n hora
nesomnul meu și insomnia ta.
De dorul tău, de-atât amar de vreme,
chiar înainte să te fi născut,
veghez aici, cu toată noaptea-n brațe,
și fără somniferul cunoscut.
Nesomnul meu a și plecat spre locul
în care însăși se va-mpreuna,
în dans de jertfă, prin cetatea moartă,
pe caldarâm, cu insomnia ta.
Și totuși, tu nici nu mi te născuseși,
când eu, în așteptarea ta, pe-aici,
îmi exersam puterea insomniei
și toată turma de nesomnuri mici.
Și ai venit s-avem aceeași noapte,
ca să ne poată fi la fel de greu
și insomnia ta să se unească
sub felinare cu... nesomnul meu.
Și cad în ceașca de cafea cu zațul,
la umbra ochilor deschiși ai mei,
și haide, umbra fără de odihnă
în zorii zilei, vino să mă bei!
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!