În clipa însă când îi era sufletul mai stors de nădejde, a văzut în peretele odăiței o icoană cu Isus Hristos răstignit pe cruce. Și atunci toată întristarea i-a dispărut ca prin farmec. Nu mai era singur. Dumnezeu îi alina inima...
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dumnezeu e veșnic nou în sufletul bietului om. Deodată cu Dumnezeu se pierde și liniștea sufletului, și sufletul pe urmă se chinuiește și se zdrobește fără reazim în vâltorile vieții și bâjbâie în beznă, întocmai ca un copilaș care ar porni singur în lumea largă, în miez de noapte.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iată cum îl poate orbi păcatul pe om: în loc să pironească păcatul, el a pironit pe Cruce Iubirea. Răstignirea a fost limita cea mai de jos a căderii omului. Căderea lui Adam a fost mult mai de înțeles decât căderea omului atunci când L-a răstignit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Adam a mâncat și a căzut, iar fiii lui, peste veacuri, vor bate piroane în Fiul lui Dumnezeu. Când ostașii băteau piroane în mâinile și în picioarele lui Hristos, atunci ei puneau punct vieții pământești a lui Hristos. Piroanele plângeau cu lacrimi de sânge văzând cruzimea omului, răsplata omului față de Creatorul său.
citat din Ioan Selejan
Adăugat de andreea93
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu și-a dovedit dragostea Sa pe cruce. Când Hristos a fost răstignit, a sângerat și a murit, Dumnezeu i-a spus lumii: "Te iubesc."
citat din Billy Graham
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Osânda morții
Ca Isus Hristos Mesia
Nimenea nu a mai fost
Să ne ofere veșnicia
Dragostea și bucuria
Viața să ne aibe rost
Numai El ne-a dăruit
Mielul Sfânt de pe Calvar
Viața nouă în sfârșit
Ca sufletul mântuit
Să ne fie doar prin har
Nu prin Lege și poruncă
Ci-n credință și-ndurare
În Acel ce ne e stâncă
Și în dragostea-i adâncă
Căci ni-e Ușă de salvare
Hristos ne-a răscumpărat
Din blestemul crud al Legii
Și iertare El ne-a dat
Când pe cruce atârnat
Primi cuiul fărdelegii
Pentru noi Hristosul răstignit
A purtat osânda morții
Și-a fost aspru biciuit
Suferind în infinit
De viață s-avem sorții
El Isus Hristos Mesia
Legea Sfânt-a împlinit
S-avem astăzi veșnicia
Și de asemeni bucuria
Pe veci ce ne-a dăruit
Fiul Omului Isus
Ne-a dat viața și iubirea
Și ne-a dat un duh supus
Și la Tatăl ne-a adus
Dându-ne neprihănirea
Nu prin Lege ci prin har
Prin adânca-i îndurare
Ne-a făcut mărgăritar
Viața nouă nu-n zadar
S-o trăim prin îndurare
Evanghelia ne spune
Pentru Lege suntem morți
Despărțiți de astă lume
Căci duhul ni se supune
În ai vieții sfinte sorți
Ca robi ai neprihănirii
Pe Isus îl onorăm
Și-n extazele iubirii
De pe calea mântuirii
Toată cinstea noi i-o dăm
Tată Sfânt îți mulțumim
Pentru Fiul Tău Mesia
Numele noi ți-l cistim
Și în veci dar te slăvim
Căci Isus ni-e bucuria
20-01-2022 M.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Israel și Adevărul
Lui Israel i s-a pus
În față ca el s-aleagă
Un hoț mare și Isus
Care ființă-i e mai dragă
Atunci el plin de-ngâmfare
Hoțul iată l-a ales
Căci n-a vrut în ascultare
Să își țeasă a lui mers
Și cu hoțul a rămas
Pe Isus dându-l la moarte
Și-a înscris al vieții pas
Doar pe valuri tulburate
Cel mai scump dintre popoare
Mai ales mai minunat
Și-a țesut a lui pierzare
Pe Hristos l-a condamnat
El Israelul iubit
Cel mai înțelept popor
Pe Isus l-a răstignit
Însuși după placul lor
Preoții cei mai de seamă
Pe Hristos l-au condamnat
Și sentința lor umană
Prin Pilat au aplicat
Moartea crudă răstignirea
Adevărului curat
Celui care e iubirea
Și e sfânt nevinovat
Hristos dacă va trăi
Vor veni atunci romanii
Pe noi ne va nimici
Căci noi îi vom fi dușmanii
Iată dar că Israel
Pe Hristos l-a condamnat
El să scape numai el
Morții Isus a fost dat
Și prin moartea Lui Hristos
Au crezut că au salvarea
Dar văzură tot pe dos
Au primit doar condamnarea
Creatorul răstignit
A murit apoi pe cruce
Căci păcatul ne-a plătit
El lumina ce străluce
Singurul fără păcat
Fără umbră de greșală
La moartea-a fost condamnat
De ființa noastră goală
De lumină și dreptate
Însă plină doar de ură
Isus a fost dat la moarte
Însă doar după Scriptură
Pentru noi Domnu-a murit
Pentru toată omenirea
Căci păcatu-ntreg plătit
Trebuia și-ntreagă firea
Noi suntem cei vinovați
Noi întreagă omenirea
Și am fost doar morții dați
Pentru veci s-avem pieirea
Israel a căutat
Să scape de deportare
Să nu fie alungat
Izgonit în depărtare
Dar iată de ce-a fugit
Peste asta el a dat
Căci apoi s-a răzvlătit
Și romanii-au atacat
A rămas Ierusalimul
Mai pe urmă asediat
L-a înconjurat vrășmașul
Cu care el a luptat
Și-a căzut orașu-ntreg
Cum Hristos a prorocit
Și-atâția cum nu-nțelg
A fost iată nimicit
Două mii de ani aproape
Israel doar fără țară
A sorbit a lumii ape
Trecând prin foc și prin pară
Vine vremea când Hristos
Din nou îl va ridica
Ca poporul glorios
Cinste care îi va da
Căci Mesia așteptat
Va veni a doua oară
Israel fiind curat
Locuind în a lui țară
Domnul îl va curăța
Prin furtuni și valuri grele
De el grijă va avea
Ca luceafăr între stele
Atunci va fi bucuria
Ca o mană-n Israel
Căci Domn le va fi Mesia
Din Ber-Șeba la Betel
18-mai 2018 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A luat pedeapsa lumii
A murit Isus pe cruce
De ostașii Romei răstignit
El lumina ce străluce
Și viața ce-o aduce
Căci păcatul ne-a plătit
A fost dat Isus la moarte
Să plătească al nost" păcat
Vina noastră să o poarte
Cu toții să avem parte
Sus în cerul minunat
A purtat Isus ocara
Dat la moarte biciuit
Și-a luat pe veci povoara
Și pedeapsa mea amara
Pe Golgota răstignit
Pentru mine pentru tine
Morții Domnul s-a lăsat
Fiul Sfânt din slăvi senine
Și-a dat viața pentru mine
Eu să fiu nevinovat
El păcatul ne-a plătit
A luat pedeapsa lumii
Când pe Golgot-a pășit
Și pe cruce a murit
Ca fiul deșărtăciunii
Fără pată fără vină
Isus viața Lui și-a dat
Căci era din veci Lumină
Însă dat i-a fost să vină
Omul pentru a fi răscumpărat
Isus este Adevărul
E Viața și cărarea
Oamenilor le e țelul
Rămânând El singur felul
Să ofere îndurarea
Prin Isus doar se mai poate
Ca să ieși biruitor
Numai El hrana ne-mparte
Până dincolo de moarte
Căci e Domnul domnilor
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 aprilie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai când sunt singur sunt capabil să stau toată ziua și toată noaptea la masa de scris, să dobândesc patima hârtiei albe!
Liviu Rebreanu în Jurnalul de la vie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea să explice "totul" prin cuvinte, ajunge curând să nu poată explica nimic! Eroarea începe din clipa când vrem să identificăm cuvântul cu spiritul. Sufletul n-are nevoie de cuvinte pentru a înțelege.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-a fost nimeni și nu este
Ca Isus Hristos Mesia
N-am găsit nicio ființă
Să-mi așeze bucuria
În inimă prin credință
N-am găsit pe nimeni chiar
Ființa să-mi îmbălsămeze
Ca prin dragoste și har
Sus pe stâncă să m-așeze
N-a fost nimeni și nu este
Asemenea cu Hristos
Să suie a vieții creste
Dar trăind așa frumos
Nimenea nu a iubit
Omenirea ca și El
Pân" pe cruce răstignit
Al Lui Dumnezeu Sfânt Miel
Ca Isus Hristos Mesia
Nimenea nu a vorbit
Despre Tatăl veșnicia
Ce Însuși ne-a dăruit
N-a fost nimeni pe pământ
Pe Tatăl să îl descrie
C-al Lui Dumnezeu Cuvânt
Coborât din veșnicie
El ne-a spus că Tatăl Său
El iubește omenirea
Și vrea omul din ce-i rău
Să-i ofere izbăvirea
De aceea l-a trimis
Pe Fiul Său jos în lume
Ca să-l ducă-n paradis
Pe cel care se supune
Pe cel care prin credință
Vrea să fie-n veci curat
Îi oferă biruință
Căci prin sânge e spălat
Ca Hristos nimenea nu-i
Nici în cer nici pe pământ
El e Fiul Omului
Al Lui Dumnezeu Cuvânt
Ca Isus din Nazaret
Nu există vreo ființă
Să trăiască așa de drept
Viața asta-n biruință
Singurul ce-a biruit
Aici orișice-ncercare
Este Mielul răstignit
Ce ne oferă aici iertare
Numai El s-a ridicat
Mult deasupra tuturora
Și-n lumină s-a-mbrăcat
Arătându-ne-aurora
A trăit ca nimeni altul
Niciun om cum n-a mai fost
Străpungând însuși înaltul
A dat omului un rost
Numai El ne-a învățat
Pe vrășmaș să îl iubim
Din sufletul cel curat
Și așa să-l biruim
Biruind rău prin bine
Viața nouă s-o trăim
Aplicând-o la oricine
Fii ai Tatălui să fim
Isus e Lumina lumii
Însuși El a susținut
Sub privirile mulțimii
Căci pe oameni i-a iubit
Numai el este iubirea
Omului care s-a dat
Să ne aducă mântuirea
Și un suflet nou curat
În lumină ești lumină
Chiar în noapte noi să fim
Ca pe brațe să ne țină
Mitrele ce îl iubim
Despărțiți de jugul lumii
Însă nu de-a Lui Hristos
Pe aripa-nțelepciunii
Vrem viața cu folos
Ascultând azi de Mesia
Ca El vrem ca să umblăm
Să ne ofere veșnicia
Noi viața să i-o dăm
Ca Isus nimenea nu-i
Nici în cer nici pe pământ
Vrem de aceea harul Lui
Chiar și robi în cerul sfânt
poezie de Ioan Daniel Bălan (18 noiembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți lăsa sufletul pradă tristeții și nu te înnegura cu propriile-ți gânduri. Veselia inimii, aceasta-i viața omului; bucuria omului îi prelungește viața. Iubește-ți sufletul și alintă-ți inima, alungă-ți întristarea, căci întristarea pe mulți i-a ucis și-n ea nu-i nici un folos. Gelozia și furia scurtează viața, iar grijile te-mbătrânesc înainte de vreme.
Isus Sirah în Ecclesiasticul, 30:21-24, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!
Set de valori
filozofia vieții o despic în patru
și mă gândesc la Isus răstignit pe cruce
când oameni au creat cel mai mare dezastru
de a trecut și cerul prin neagra răscruce.
sunt și eu păcătoasă am rănit demiurgul
cu gânduri blestemate cu deșartă râvnă
inima mi-a sângerat s-a înroșit amurgul
și sufletul s-antunecat cuprins de țâvnă.
dar sunt mai bogată decât toamna trecută
cu un set de valori din spiritualitate
nu știu de plictiseală nu sunt abătută
lumini dumnezeiești ghidează în totalitate.
mă dezleg de păcat în cânt de alăută
sufletul iar să vibreze de senzualitate.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă Golgotă
M-ai răstignit pe-o cruce virtuală,
Atârn precum o searbădă paiață,
În glezne, mâini, am turțuri mari de gheață,
Privirea ta e rece și e goală.
Pe umăr, clipa, ca o cioară hoață,
Se-așează fără urmă de sfială;
M-ai răstignit pe-o cruce virtuală,
Atârn precum o searbădă paiață.
Iei cina cea de taină, senzuală,
Cu hoțul ce l-ai vrut părtaș în viață,
Din când în când c-o grijă criminală,
Îmi pui oțet pe buze și pe față...
M-ai răstignit pe-o cruce virtuală...
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Isus răstignit? Nicidecum... Isus dirijând de pe cruce lumea!
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Lumina din Infinit
cinste slavă și mărire
Lui Isus Cel răstignit
care iată din iubire
pentru noi El a murit
pentru noi și-a dat viața
sus pe cruce la Calvar
și scuipată i-a fost fața
să ne dea viața-n dar
cinste slavă și onoare
îi aducem Lui Mesia
și-i cântăm cu-nflăcărare
căci ne oferă veșnicia
pentru noi Isus și-a dat
și viața și Ființa
când la moarte condamnat
i s-a dat atunci sentința
fără pată fără vină
El viața și-a trăit
a fost unica Lumină
ce nouă s-a dăruit
doar Isus cel acuzat
de preoți și farisei
a trăit fără păcat
printre oamenii cei răi
căci doar El era iubirea
al vieții Creator
ce-a trăit neprihănirea
chiar sub ochii tuturor
numai El a îndrăznit
să susțină că-i Viața
Lumina din Infinit
ce străluce dimineața
n-a fost nimeni pe pământ
ca și El ca să susțină
că e Fiul Celui Sfânt
și trăiește fără vină
doar Isus Hristos Mesia
pe Tatăl ni l-a descris
căci El este bucuria
de-a intra în Paradis
Tatăl vrea ca omenirea
mântuirea s-o primească
și să guste fericirea
sus în Slava Lui cerească
și Hristos l-a înălțat
pe Tatăl dându-i onoare
Isus doar l-a lăudat
cinstind Numele Lui Mare
altul nimeni n-a vorbit
de Tatăl ca și Isus
nimenea nu l-a slăvit
ca și Fiul Lui supus
nici David nici Moise chiar
n-au vorbit de Dumnezeu
ca și Mielul din Calvar
căci El este Tatăl Său
doar Isus în mod real
pe Tatăl l-a cunoscut
când pe-al vieții veșnic val
ambii omul l-au făcut
din pământ și din lumină
și din apă și din vis
să trăiască fără vină
omul chiar în Paradis
Isus doar ne e menirea
și Iubirea din Cuvânt
prin El noi neprihănirea
o avem jos pe pământ
El pe brațe ne-a luat
când murise sus pe cruce
pentru al meu și-al tău păcat
în rai să ne poată duce
El păcatu-a ispășit
și pedeapsa ne-a iertat
când pe Golgot-a murit
și noi inima i-am dat
Tatăl Sfânt a hotărât
ispășirea și iertarea
omul iarăși mântuit
să trăiască îndurarea
glorie Lui Dumnezeu
slavă-i fie Lui Mesia
căci acum prin planul Său
ni se oferă mântuirea
mulțumesc o Tată Sfânt
mulțumesc Isus iubit
căci eu astăzi prin Cuvânt
sunt pe veci dar mântuit
poezie de Ioan Daniel Bălan (4 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu Tine
Au socotit că-i bine să Te-omoare,
Să-Ți ștearga Numele dintre cei vii
Dar ai putea să spui Luminii, oare,
Să nu mai strălucești, să nu mai fii?
Te-au răstignit crezând cu disperare
Că nu ești Tu Acel ce ni s-a dat
Dar Tu pe cruce ai cerut iertare
Și mii de morți la cruce-au înviat.
Cu Tine am murit
Pe cruce răstignit
Cu Tine-am înviat
Cu-adevărat.
La Tine-n ceruri sus
Eu voi veni, Isus
Să plâng, să Te slăvesc
Și iar să Te iubesc.
Pe cruce la Calvar
Mi-ai dat o viață-n dar
Prin sângele vărsat
Eu sunt curat.
De-aceea Tată sfânt
În cer și pe pământ
În margine de hău
Și eu sunt fiul Tău...
poezie de Adriana Cristea (26 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ne-a salvat
nu prin studii și învățătură
se nasc oameni pe pământ
ci se nasc după Scriptură
prin al Vieții Sfânt Cuvânt
nu știința oameni face
nici măcar filozofia
ci Adevăru dacă-ți place
îți dă viața veșnicia
a lumii învățătură
uneori monștri crează
căutând altă alură
ea direcția-și gripează
nu știința e menirea
omului de pe pământ
ci sfințenia iubirea
voia sacră a Celui Sfânt
Evanghelia e drumul
și astăzi spre fericire
de trăiești aici Cuvântul
și prin har și prin iubire
omul doar este iubire
pentru bine și frumos
și nu pentru răzvlătire
împotriva Lui Hristos
căci Hristos e Creatorul
Meșterul Lui Dumnezeu
e Lumina directorul
omului spre Tatăl Său
numai El ne dă viață
numai El ne dă lumină
El spre Tatăl ne înalță
să trăim fără de vină
în Hristos și pentru El
ferice cine trăiește
căci al vieții sfinte Miel
chiar pe brațe îl primește
doar Hristos astăzi ne cere
să fim toți aici curați
nu numai doar la vedere
căci prin El am fost spălați
căutați înțelepciunea
care vine azi de sus
și nu fiți precum e lumea
trăiți voia Lui Isus
nu vedeți cum se-mplinește
Cuvântul Acelui Sfânt
din rău lumea-n rău țâșnește
căci puterea i s-a frânt
puterea de curăție
de-a trăi fără de vină
de Hristos nu vrea să știe
nici nu vrea a Lui lumină
și Hristos este izvorul
de lumină și viață
numai El îți prinde dorul
și spre Tatăl te înalță
voi încredeți-vă-n El
în Isus Hristos Mesia
al iubirii sfinte Miel
ce dăruie veșnicia
căci numai Hristos a supus
Eu sunt Calea și Viața
celui blând celui supus
Eu îi spăl de lacrimi fața
nimeni altul n-a-ndrăznit
despre sine să susțină
căci din cer el a venit
și-i viață și-i lumină
n-a fost nimeni pe pământ
să vorbească ca Hristos
despre Tatăl Lui Cel Sfânt
sau de oamenii de jos
El a fost în trup de om
însă ca oamenii n-a trăit
ci a fost aici erou
căci totul a biruit
întâi a fost Dumnezeu
fără pată fără vină
legat fiind de Tatăl Său
căci Însuși era Lumină
Dumnezeul Creator
coborât aicea jos
în toate învingător
a fost Domnul meu Hristos
la Caiafa când a fost
El știa atât de bine
ce n-avea și avea rost
să vorbească despre Sine
și ce îi înfuria
dacă El mărturisește
Domnul toate le știa
tăria ce-o stăpânește
și El a primit putere
chiar acolo-n Ghetsimani
căci se avea iată-n vedere
dat să fie la dușmani
nu ostașii l-au ucis
pe Golgota răstignit
ci iubirea l-a împins
tot păcatul să fie plătit
a plătit nelegiuirea
omului de pe pământ
căci Isus era iubirea
și Cuvântul Celui Sfânt
și nu cuiele pe cruce
moartea iată i-au adus
ci iubirea Lui cea dulce
l-a dat morții pe Isus
Cel ce soarele-a creat
și atâtea mii de stele
Universu-n lung și-n lat
și planetele-ntre ele
nu putea doar un cuvânt
de pe cruce să rostească
și ostașii în mormânt
la picioare să-i trântească
ce ușor îns-ar fi fost
de pe cruce să dispară
părăsind pământul nost"
într-o clipă planetară
însă noi eram pierduți
nu mai era mântuire
pentru oamenii cei mulți
cu nădejde la răpire
asta l-a ținut pe cruce
mântuirea omenirii
voia Tatălui ne aduce
pe cărările iubirii
Domnul nostru a pătit
plata pentru fiecare
și omul e mântuit
e salvat de la pierzare
însă numai prin credință
dacă crede în Hristos
are-n sine biruință
din pierzare este scos
prețul este infinit
e viața Lui Isus
Mielul Sfânt și răstignit
după cum Tatăl a spus
poezie de Ioan Daniel Bălan (10 iulie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima rugăciune
Gânduri frânte, reci și grele
La pământ îmi pleacă fruntea.
Ochii nu mai vor să spele
Jalea ce-mi cuprinde mintea.
Inima îmi bate... dar...
Doar NIMICUL o pătrunde.
Și îmi bate slab și rar...
Sufletul? pierdut!... dar unde??
Jos, în colț, văd o icoană,
Un Chip blând ce mă privește.
Și îmi vine, așa, o toană
Să m-apropii-ncet, hoțește.
E prea jos. Să-L pot vedea
La pământ îmi plec genunchiul,
Mă apropii de podea
Îmi aplec încet si trunchiul.
În icoana prăfuita este EL.
Sus, pe cruce pironit.
Blând privește ca un Miel
La cei ce L-au răstignit.
Doamne! Știu cât te-am rănit
Cu păcatele-mi prea multe...
Iar, și iar te-am răstignit,
Mii de spini ți-am pus pe frunte.
Mâinile ți-am pironit,
Brațele deschise... care
Ne-au cuprins, Hristos iubit,
Într-o trista-nbrățișare.
Gândurile-mi reci se-aprind,
Fruntea-mi arde de durere
Pe bărbia tremurând
Mi se-adună lacrimi grele.
Doamne, inima mi se topește
De păreri de rău și jale
Iată-mi sufletul pierdut!
L-am pus Ție la picioare!
Trupul meu încovoiat,
Pe covor păcatu-și pune,
În genunchi, cutremurat,
Într-o sfântă rugăciune.
Lacrima-mi spală obrazul
De rușine, de păcat...
Curăță de tot necazul
Sufletul împovărat.
Doamne, vreau sa-ți mulțumesc
Însă nu știu ce să-ți spun...
Dar Tu ști că Te iubesc
Iar eu știu cât ești de bun!
rugăciune de Mina Vintage
Adăugat de Mina Vintage
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât timp dai pentru Isus?
În viața-aceasta trecătoare
C-un ne-așteptat și brusc apus
Tu ești chemat, ca fiecare,
Să dai răspuns la o-ntrebare
De-o importanță foarte mare
"Cât timp dai tu pentru Isus?"
Ai timp de prieteni, și e bine
Dacă-i ajuți și-i fericești;
Dar, mai presus de-orice și-oricine,
Petrece-ți timp cu El, creștine,
Și în relația cu Sine
Cu totul să te dăruiești.
Îți faci timp pentru relaxare
Vizionând/citind ceva...
Dar nu-i mai câștigată oare
Clipa cea tainică în care
Isus, în slava Lui cea mare,
Vorbește cu ființa ta?
O, da, cu mult mai prețioasă
E părtășia cu Hristos;
Ce stare 'naltă, glorioasă
Când uiți de tot și nu-ți mai pasă
Pășind cu-avânt și dor spre Casă,
Plin de nădejde, bucuros!
Dai timp și vlagă pentru gură
Muncind aproape-o 'ntreagă zi;
Însă Cuvântul din Scriptură
E hrana unică și pură
Ce-ntinerește-a ta făptură
Dacă-ți faci timp pentru-al citi.
Din viața ta aglomerată
Îi dai lui Isus doar un pic
Sau, mai grav, poate niciodată...
Dar ce-o să faci la judecată,
Când vei vedea că-n truda-ți toată
Făcut-ai totul și nimic?!
Ia bine seama azi, creștine,
Ce faci cu timpu-ți prețios;
Să nu te pierzi pe veci pe tine,
Alege de acum mai bine,
C-aici și-n viața care vine
Să dai TOT timpul lui Hristos!
Amin.
poezie de Paula Diță (27 martie 2013)
Adăugat de Anton
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât timp dai pentru Isus?
În viața-aceasta trecătoare î
C-un ne-așteptat și brusc apus
Tu ești chemat, ca fiecare,
Să dai răspuns la o-ntrebare
De-o importanță foarte mare
"Cât timp dai tu pentru Isus?"
Ai timp de prieteni, și e bine
Dacă-i ajuți și-i fericești;
Dar, mai presus de-orice și-oricine,
Petrece-ți timp cu El, creștine,
Și în relația cu Sine
Cu totul să te dăruiești.
Îți faci timp pentru relaxare
Vizionând/citind ceva...
Dar nu-i mai câștigată oare
Clipa cea tainică în care
Isus, în slava Lui cea mare,
Vorbește cu ființa ta?
O, da, cu mult mai prețioasă
E părtășia cu Hristos;
Ce stare 'naltă, glorioasă
Când uiți de tot și nu-ți mai pasă
Pășind cu-avânt și dor spre Casă,
Plin de nădejde, bucuros!
Dai timp și vlagă pentru gură
Muncind aproape-o 'ntreagă zi;
Însă Cuvântul din Scriptură
E hrana unică și pură
Ce-ntinerește-a ta făptură
Dacă-ți faci timp pentru-al citi.
Din viața ta aglomerată
Îi dai lui Isus doar un pic
Sau, mai grav, poate niciodată...
Dar ce-o să faci la judecată,
Când vei vedea că-n truda-ți toată
Făcut-ai totul și nimic?!
Ia bine seama azi, creștine,
Ce faci cu timpu-ți prețios;
Să nu te pierzi pe veci pe tine,
Alege de acum mai bine,
C-aici și-n viața care vine
Să dai TOT timpul lui Hristos!
Amin.
poezie de Paula Diță (27 martie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru veci Mire iubit
Cât de scumpă ți-e Ființa
Scumpul meu Mântuitor
Pe veci Domn al domnilor
Ce ne dărui biruința
Cât de scump o Doamne ești
Tu al vieții Sfânt Cuvânt
Ce dai viață pe pământ
Și în ceruri ne primești
Prin Lumina Ta vedem lumina
Și ne-mbraci în curăție
Slăvit Numele îți fie
De acum și-ntodeauna
Slavă Ție scump Isus
Slavă cinste și onoare
Căci dai omului salvare
Și-l ridici în ceruri sus
Cât de scumpă ți-e-ndurarea
Mâna Ta de Dumnezeu
Sprijinul nostru mereu
Celor ce-am ales cărarea
Cărarea care azi duce
Prin credință spre Hristos
Să vezi cerul glorios
Chiar prin jertfa de pe cruce
Cât de scumpă ni-e menirea
Oferită de Isus
S-avem sufletul supus
Și prin Isus mântuirea
Mântuirea de păcate
Și de tot ce este rău
Isus Domn și Dumnezeu
Să ne fie pân" la moarte
Ne-nchinăm azi Lui Hristos
Și i-aducem azi onoare
Căci ni-e viață și cărare
Mielul Sfânt și glorios
Cinste slavă și mărire
Pentru veci Mire iubit
Căci Doamne ne-ai mântuit
Și ne ești azi ocrotire
17-01-2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!