Singură doina soldatului îi mai tremura în creieri, lină şi blândă ca o mângâiere catifelată, trezindu-i din somn şiraguri de amintiri şi strămutându-i sufletul, pe aripi de vis, acasă, în târguşorul Parva de pe valea Someşului.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parva fiind aproape de Năsăud, doamna Bologa venea în fiecare lună să-l vadă, să-l mângâie... Dar Apostol părea acuma vesel şi mulţumit. Cartea îl pasiona.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi scump la vorbă şi veşnic serios, avea un glas pătrunzător de fierbinte, dovedind o inimă blândă şi un suflet încordat de viaţă lăuntrică.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bologa: Sufletul e acelaşi la ţărancă şi la contesă.

replică celebră din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mângâiere

Că te vinde-a ta soţie,
Lasă, nu mai tremura!
Cine-n lume să se afle
Aşa marfă-a cumpăra?

epigramă de Gheorghe din Moldova
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul şi femeia se caută în vălmăşagul imens al vieţii omeneşti. Un bărbat din milioanele de bărbaţi doreşte pe o singură femeie din milioanele de femei. Unul singur şi una singură! Adam şi Eva! Căutarea reciprocă, inconştientă şi irezistibilă, e însuşi rostul vieţii omului.

Liviu Rebreanu în Adam şi Eva
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum, când va sfârşi scrisoarea, va şti că mâinile care au scris-o nu vor mai rupe-o şi nici ochii nu vor mai vedea-o, pentru că mâine, pe vremea aceasta, corpul lui va fi îngropat în pământ sau va atârna undeva, iar mintea lui, care îşi dă seamă de toate acestea, mâine nu va mai naşte nici un gând, ci va fi o grămăjoară de creieri morţi; năpădiţi de sânge închegat…

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apostol: Mi-e scârbă de civilizaţie, căpitane! Zece mii de ani de civilizaţie nu preţuiesc cât o singură clipă de adevărată împăcare sufletească!

replică din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate speranţele se risipeau în sufletul său ca mărgelele când se rupe aţa pe care au fost înşirate.

Liviu Rebreanu în Adam şi Eva
Adăugat de Vicky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel întâile amintiri ale copilului au fost stăpânite de un Dumnezeu bun, blând şi iertător care, în schimbul rugăciunilor de toate zilele, dăruieşte oamenilor bucurii pe pământ şi veşnică fericire în cer.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sufletul lui Iosif Bologa icoana străbunului erou şi martir a înteţit râvna de muncă şi a învăpăiat un ideal.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În două zile, un om, singur cu sufletul lui, între patru ziduri, înţelege mai mult decât altfel în douăzeci de ani.

citat celebru din romanul Ciuleandra de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici un paradis nu e frumos ca acela pe care şi-l zugrăveşte omul în sufletul său. Raiul unuia poate fi iadul altuia.

citat celebru din romanul Ion, Sfârşitul de Liviu Rebreanu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea nu poate muri. Ideea e sufletul omului.

citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai în faţa morţii omul pricepe preţul vieţii şi numai primejdia îi oţeleşte sufletul.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu e veşnic nou în sufletul bietului om. Deodată cu Dumnezeu se pierde şi liniştea sufletului, şi sufletul pe urmă se chinuieşte şi se zdrobeşte fără reazim în vâltorile vieţii şi bâjbâie în beznă, întocmai ca un copilaş care ar porni singur în lumea largă, în miez de noapte.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul - singurul care se poate răzbuna şi după ce îl ucidem. Nu ne rămâne decât să-l domolim cu propriile noastre amintiri, trezindu-i un vag sentiment de melancolie.

Ionuţ Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valea plângerii...

Ea încerca să uite
un val de nopţi pierdute,
dar totuşi gândul îi zbura în gol
cu ochii uitându-se la un stol.
Stolul de păsări se opreşte
şi singură se pedepseşte,
să stea aşa n-ar fi de-ajuns,
pe valea plângerii a ajuns.
Stătea şi se uita la râu plângând
şi-n sufletul ei avea un singur gând,
să uite valea acestei disperări
şi să meargă pe mai multe cărări.
Mergând aşa ea se opreşte
şi-un gând frumos ea îndrăzneşte,
se roagă la domnul să-i dea putere,
odată-n viaţă încearcă să mai spere.

poezie de Eugenia Calancea (5 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu pot avea o iubire; eu nu pot avea decât iubiri. Iubirile acestea însă răsar repede, pâlpâiesc o clipă şi apoi pier, dispar pentru totdeauna, parc-ar fi fost nişte visuri pe cari le uiţi îndată ce te-ai deşteptat din somn...

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adu-mi o toamnă blândă

Clovni imaturi se preumblă-n
careul umbrei.
Adu-mi o toamnă blândă,
sufletul meu aşteaptă
străin de învrăjbire.

Tot ce îmi cer azi
e un interogatoriu gratuit.
Înveseleşte-mă!
Chipul tău înfrigurat
aprinde-l spre seară
în mii de candele.

Fereastra înverzeşte cuminte
în lumina din somn
căutându-te.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată nu moare nicioadată în sufletul omului, ba îl însoţeşte şi dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.

citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Georgiana Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!