Ce ţi-e scris...

Viaţa e o misiune ce ţi-e dată s-o-mplineşti,
s-o trăieşti cu pasiune, să visezi, să dăruieşti!
Pasiunea este arta care vine din străfunduri,
studiază-i cu drag carta, desluşind cuget şi gânduri.
Să visezi este posibil, când spiritul izbuteşte
făureşti ce e credibil, iar meritul tău sporeşte.
Numai dăruind primeşti, asta este legea firii,
doar prin fapte să vorbeşti de izvorul nemuririi.
Fapte bune faci în viaţă, iar noi număra-le-vom,
simulare îndrăzneaţă să numeri frunzele-n pom!
Săvârşindu-ţi misiunea, pleci cu inima-mpăcată,
lumii ai lăsat minunea, la care te-ntorci vreodată.
Viaţa curge implacabil, tu urmează cursul ei,
dovedeşti că eşti capabil făptuind-o prin idei.
Stă deasupra Creatorul, ochiu-I treaz veghează-n taină,
heruvimii cântă-n corul care îţi prezice faimă.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relaţii conflictuale, situaţii neplăcute care tind să se repete, "ghinioane", suferinţă... Te-ai gândit vreodată că poate nu ceilalţi sau viaţa sunt de vină pentru ceea ce trăieşti tu, ci că tu - prin gândurile, comportamentele, atitudinile şi alegerile tale - eşti cauza tuturor întâmplărilor din viaţa ta? Pe cât de uşor este să dai vina pe alţii, pe atât de inutil este să faci asta. Problemele cu care te confrunţi sunt o modalitate prin care viaţa încearcă să te facă să conştientizezi că nu faci bine ceva, că este necesar să schimbi ceva la felul în care gândeşti, trăieşti, alegi şi acţionezi. Lecţiile au tendinţa să se repete până le înveţi. Odată învăţate acele lecţii, evoluezi şi mergi mai departe. Dacă simţi ca te învârti cumva în cerc, că istoria se tot repetă, ar fi benefic să analizezi care este contribuţia ta la situaţiile cu care te confrunţi în viaţa ta. Conştientizare, asumare şi apoi schimbarea care porneşte din interior - aceasta este calea prin care poţi să depăşeşti problemele. Lupta cu ceilalţi sau cu viaţa nu îţi vor aduce liniştea interioară şi înţelepciunea pe care, cu siguranţă, le meriţi şi le doreşti.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu visezi viaţa de ce mori? Dacă tu "ai viaţă" cum moare viaţa când doar corpul moare în ea? Dacă nu eşti într-un vis de ce nu durezi veşnic? Este viaţa trecătoare sau doar corpurile ce se nasc şi pier în ea? Tot ceea ce vine şi pleacă are natura unui vis chiar de ar dura un miliard de ani. Credem că suntem reali ca "şi corp" şi de aceea nu vedem cât sunt de temporare Toate formele? Doar umbra şi vis este lumea acesta, tu nu eşti născut.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este pe atât de uşor să visezi o carte, pe cât este de greu să o scrii. Cărţile cu subiecte pe de-a-ntregul ficţiune, care deci nu se leagă în niciun chip de realitate, pier înainte de a se naşte; în timp ce acelea care se sprijină pe fapte observate, auzite, luate din viaţa reală, obţin onorurile longevităţii.

Balzac în Moş Goriot
Adăugat de adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ca un pahar de sticlă

Omul preţuieşte viaţa
Fiindcă e prea scurtă.
Viaţa curge precum gheaţa,
Când este căldură multă.

Viaţa-i ca un fir de aţă
Care prea uşor se rupe.
Ori, ca un vânt în faţă
Care-ţi aduce gunoaie multe.

Viaţa-i un pahar de sticlă,
Când îţi cade jos din mână.
De jos nu se mai ridică,
Se transformă în ţărână.

E o pânză de păianjăn,
O suflă vântul şi-o strică.
Ori este ca un leagăn
Care-n valuri te ridică.

Sunt valurile vieţii noastre
Cu fapte bune şi rele.
Cele bune-s flori în glastre,
Cele rele ne-aduc jele.

E bine, viaţa când o ai
Tu din plin s-o preţuieşti.
Pe moarte să nu o dai.
Alta nu mai dobândeşti.

Viaţa-i ca o frunză-n vânt
Măturată pe cărare,
Când a căzut la pământ
Se veştejeşte şi moare.

Şi totuşi, viaţa e perpetuă,
Dar nu pentru tine
Fiul o continuă
Şi asta e foarte bine.

De sfârşit nu se sfârşeşte.
Deci are perenitate.
Ia aminte şi gândeşte!
S-o trăieşte cu demnitate!

Tu gândind la viitor
Copiii cu drag să-i creşti!
Să le dai aripi de zbor
Că prin ei, şi tu trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (28 iulie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care nu este capabil să se înfurie, nu este capabil nici la fapte bune.

citat din Henry Ward Beecher
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există aşa ceva precum "persoana potrivită sau sufletul pereche" ca să faceţi un pic de streche.:) E ca şi cum un vis care nu există, speră să găsească un alt vis, un gând speră să găsească un alt gând, cum ar suna asta? Păi cam aşa: "Eu sunt eticheta de la "dona", tu eşti eticheta de la "apă de la robinet, acum în sticlă de doi litri, izvorul prăpăstiilor"! Viaţa este "persoana potrivită", tu eşti viaţa în care gândul aleargă de la naştere până la moarte după persoana potrivită, sufletul pereche, scopul meu, calea mea, etc. TOATE ASTEA SUNT DOAR ŞOPÂRLE, FIŢELE PE CARE VI LE BAGĂ GÂNDUL ca niciodată să nu rămâneţi în prezent ca Viaţa. Tu eşti Viaţa, eşti Vidul care găzduieşte zădărnicia gândului. Tot ceea ce vine din Prezenţă este graţie, este iubire, tot ceea ce vine de la gând este şi mai multă devenire. Tu nu poţi accepta frumuseţea a ceea ce este, pentru că eşti prea îmbâcsit cu gânduri despre ceea ce ar putea fi. Doar Sinele este natura potrivită, infinitul ceresc ce-l eşti.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evenimentele din viaţa noastră nu sunt bune sau rele. Ele doar sunt. Singura deosebire este dată de percepţia noastră prin care le conferim o anumită valoare. Şi acum gândeşte-te la asta în timp ce faci o paralelă cu momentele în care te-ai enervat la culme, te-ai certat cu cineva drag sau ţi-a venit să trânteşti uşa biroului. Nu cumva ai plonjat într-o stare emoţională pe pilot automat, fără să îţi rezervi un moment în care să te întrebi CE faci tu, de fapt?

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii te judecă în funcţie de propriile lor filtre şi percepţii asupra realităţii. Îţi vorbesc despre "cum eşti tu" însă ei nu te văd pe tine, ci propriile lor preconcepţii, amintiri, judecăţi de valoare. De asemenea, feedback-urile pe care le primeşti de la cei din jur, pozitive sau negative, sunt de multe ori date de măsura şi de felul în care tu corespunzi nevoilor, aşteptărilor, dorinţelor, viziunii şi egoismului lor. Dacă le satisfaci nevoile eşti un om de valoare, dacă nu... nu. Dacă corespunzi viziunii lor eşti un om ok, dacă nu... nu. Ştiind toate acestea, cum de încă accepţi să îţi stabileşti propria valoare în funcţie de ce spun alţii? Încrederea ta în tine este dată de ceea ce ştii să faci şi faci. Respectul de sine este rezultatul grijii pe care ţi-o porţi. Iubirea de sine este data de felul în care ştii să te preţuieşti şi să îţi trăieşti viaţa, onorându-te pe tine prin tot ceea ce eşti şi faci. Singurul om de pe lumea asta care este în măsură să îţi stabilească valoarea eşti tu însuţi. Nu mai permite ca vocile altora să determine cine eşti şi cât valorezi.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevinovata greşeală pe care o comite un cititor, este aceea de a se îndrăgosti de un personaj, dorindu-şi chiar să fi trecut prin viaţa sa. Cu toate acestea, cel de care ar trebui să ne îndrăgostim este autorul, căci numai acesta a putut imagina şi însufleţi o entitate atât de fascinantă, peste care, dacă ai putea, ai arunca o suflare magică, doar să se rupă din carte pentru câteva minute, să schimbaţi o vorbă, un cuget, 'o viaţă'... Mulţi memorează personaje, uneori uitând din povestea cui, uitând chiar esenţialul... Iar dacă personajul îţi pare incredibil, numai gândeşte-te cum este creatorul său...

Valentina Ruică (25 mai 2021)
Adăugat de Valentina Ruică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai grijă ce cânţi, ce joci, ce idei sau fapte mai coci, cum vorbeşti, că e posibil chiar aşa să trăieşti!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analizează-ţi propria viaţă şi întreabă-te care este şablonul pe care l-ai adoptat? Renunţi de fiecare dată la tine pentru a-i mulţumi pe ceilalţi? Este oricine altcineva (în afară de tine) mai important pentru tine? Iei decizii punând interesele celorlalţi deasupra intereselor tale? Dacă ăsta este şablonul tău, pune-ţi următoarea întrebare: ţi-ai dori acelaşi lucru pentru copilul tău? Ţi-ar plăcea să-l vezi renunţând la visele sale, la hobby-urile sale, la tot ce-i face plăcere..."din iubire pentru partenerul său"? Gândeşte-te că acesta este şablonul pe care tu îl perpetuezi. Acesta este modelul pe care îl oferi copilului tău. Eşti responsabil să fii un model de urmat pentru copilul tău, nu prin vorbe, ci prin fapte. Copiii nu aud mereu ce le spui, dar văd întotdeauna ce faci.

Raluca Rusu în Ghidul relaţiei de cuplu
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini... (odă Limbii Române)

Prin care ceruri-nalte umbli,
Prin care zări te porţi in vânt,
Şi pentru care lumi incerte
Eşti intrebare şi cuvânt?

Prin care vis curat alergi,
Prin care anotimp pribeag,
Şi pentru care munţi de vină
Eşti poarta Cerului cel drag?

Prin care clipe din amurg,
Prin care stele luminate,
Şi pentru care ev demiurg
Eşti timpul ce la poartă bate?

Prin care vieţi de-amărăciune,
Prin care vetre-n care ard,
Şi pentru care sărbători uitate
Eşti steaua ce atârnă-n brad?

Prin care vis de glorii mute,
Prin care soartă ţi-e pieirea,
Şi pentru care albe file
Iţi este scrisă nemurirea?

poezie de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (5 august 2014)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii se transformă. Viaţa este într-o continuă schimbare. Nu mai eşti cel de acum 10 ani şi nici viaţa ta nu mai arată la fel. Observă asta şi nu mai permite să rămâi blocat în ceea ce credeai că ştii despre tine şi despre viaţă. Nostalgiile sau regretele legate de trecut sunt modalităţi prin care încerci să recreezi în prezent lucruri care nu mai există. Nu confunda loialitatea cu rigiditatea şi incapacitatea de adaptare. Nu te agăţa de trecut. Cu 10 ani în urmă poate nu îţi imaginai că tu vei fi aşa cum eşti astăzi. Acum ai o altă viaţă. Fie pentru că ţi-ai creat-o pe măsura visurilor tale, fie pentru că te-ai lăsat purtat de ceea ce ţi s-a întâmplat. Oricum ar fi, tu eşti altul astăzi. Acceptă asta şi bucură-te de toată călătoria pe care ai făcut-o până acum şi fii deschis la tot ceea ce urmează să trăieşti. Trecutul este o lecţie, prezentul este o oportunitate, iar viitorul este scenariul pe care îl creezi. Cu lecţiile însuşite, încredere în tine şi flexibilitate. Cel din trecut nu poate să îţi creeze viitorul, ci doar tu cel de azi, poţi să fii arhitectul viitorului din visurile tale. Fii deschis, atent, flexibil şi adaptează-te... pentru a-ţi transforma visurile în realitate.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi de vis

Şi-acum visezi, dar visul ţi-e schimbat:
te-avânţi prin nori c-un strigăt de plăcere,
de parcă nu-s aceiaşi ce-ai scăldat
în lacrimi izvorâte din durere.

Visezi frumos! În visul tău e-un zbor
prin fericirea inimilor pure
pornite pe un drum înălţător,
ferit de gânduri sau poteci obscure.

Pluteşti ca altădată spre abis,
dar este altfel: încărcat cu stele
şi pare-un univers ce s-a deschis
ca să-ţi permită zborul printre ele.

Iar tu i te arăţi ca într-un dans
în care muzica nu mai contează,
căci sufletul ţi-e undeva-n devans,
acolo unde totul se creează.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este posibil ca o persoană să fie prea spirituală? Sigur că da. Dacă stai toată ziua în camera ta şi meditezi sau te rogi să ai viaţa pe care-o visezi, nu aşa vei obţine viaţa pe care-o visezi şi a crede altceva înseamnă să te angajezi într-o gândire magică. Să te amăgeşti singur. Ţi-am spus că eu cred că există un plan general pentru destinele noastre, a fost scris înainte ca noi să ne naştem în această lume. Acestea fiind spuse, oamenilor le-a fost dat liberul arbitru cu un anume motiv: ca să facă paşii necesari pentru a da viaţă destinului propriu. Există multe spaţii libere pe care avem puterea să le umplem şi multe puncte pe care putem să le unim. Trebuie să facem eforturi şi sacrificii pentru a trăi viaţa la care visăm. Trebuie să fim disciplinaţi şi să facem alegeri înţelepte. Acţiunile au consecinţe şi, ca să culegi roadele la care visezi, trebuie să semeni seminţele.

Robin Sharma în Descoperă-ţi destinul (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la urmă, tot smerenia este vârful tuturor virtuţilor. Dacă cineva are fapte bune şi n-are smerenie, se răstoarnă din căruţă; este în primejdie. Unii n-au fapte bune, dar au smerenie, căinţă, păreri de rău, pe aceia îi mântuieşte Bunul Dumnezeu mai mult ca pe aceia care au fapte bune şi li se pare că au ceva.

Părintele Proclu Nicău în Lupta pentru smerenie şi pocăinţă (2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori pete...

Uneori mă-ntreb cum e să visezi
Alteori mă trezesc în visul de ieri.
Să fi fost o pată pe un perete
Sau o viaţă pictată fără defecte?
Camera-i goală, lumina se stinge,
Aştept să se-ntoarcă
Cel care o aprinde.
Doar un contur şi o poveste pe un perete
Unde e omul din spatele ei
Care să o regrete?
Nu cred în minciuni şi nici în poveşti
Care încep cu "A fost odată"
Şi se termină când nu mai eşti
Nu este uşor să visezi,
Mai greu este să te trezeşti
Într-o cameră goală,
Cu un perete care nu spune poveşti.

poezie de Maria Medeanu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Maria Medeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

15

frigul mă împleteşte în negrul obscen al nopţii
cu ochii închişi şi buzele adunate într-o prună ovală
clepsidră prin care curge viaţa
bob cu bob

scriu poeme stoarse de miez
păsări uscate pe creanga ultimului smochin

dar nu te pot refuza
ridurile tale mă absorb din praful mediocru al vieţii
ochii tăi mă aşază pe latura primejdioasă a timpului
nu pot
mă excită letargia orelor tale
când visezi cearşaful mototolit de existenţa
unei mata hari
cu braţele încolăcite
sufocându-te

mângâi ochiul care zâmbeşte
cu un ac
îi storci vederile netrimise din oraşele străine
îi smulgi geană cu geană frica
întorci spatele lumii
ca şi cum viaţa ar fi doar un great gatsby

şi-atât

urci pe lama unui cuţit
everestul veşniciei
prin frigul ce curge pe dealuri şi văi
prin oraşe cu gări pustii
prin perne de ceaţă
prin păsări
prin ochiul alb nins blestemat orb

doar să mai stăm înghesuiţi în calota asta de gheaţă
şi să privim cum înfloresc macii în Vamă
doar

Jurnal

sânge tânăr prin cutia cu scrisori
un bujor
îşi plânge petalele peste amintiri

poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii văd doar ceea ce mintea este pregătită să vadă. Realitatea ta interioară, gândurile şi emoţiile tale îţi direcţionează percepţia exterioară. Observă şi tu acest fenomen: când ai o zi "proastă" vei extrage din realitatea înconjurătoare acele elemente care sunt în acord cu ceea ce simţi tu în interior. În mod similar, când eşti bucuros, vei observa frumuseţea din exteriorul tău. Lumea este un loc cu bune şi mai puţin bune. Lucrurile pe care te focalizezi sau pe care le atragi sunt cele care intră în rezonanţă cu starea ta interioară. Schimbă-ţi starea şi realitatea exterioară se schimbă şi ea. De asemenea, adu-ţi aminte mereu că eşti un creator - creezi în exteriorul tău realitatea ta interioară. Dacă în interior hrăneşti gânduri pozitive - bucurie, acceptare, compasiune, şi aşa mai departe., asta vei aduce şi în lume, prin tot ceea ce faci. Reciproca este şi ea valabilă: fiind înnegurat în interior, vei crea o realitate negativă. Noi toţi reprezentăm un întreg, iar contribuţia ta la acest întreg este dată de felul în care alegi să gândeşti şi să trăieşti. Tu ce aduci în lume?

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de iubire

Nu se-nţelege legea firii...
Să fim noi slujnicii iubirii?!
Din tot ce-avem pe-acest pământ,
Iubirea-i lucrul cel mai sfânt,
Doar ea te-nvaţă să trăieşti,
Prin ea cu viaţa te uneşti,
Ea este farmec şi lumină
Şi-a fericirii rădăcină.

Pe umărul iubitului să plângi?!
Iubirea este stâlp şi temelie
Şi dragoste pentru o veşnicie,
Prin ea se-mparte sufletul în două,
Ea-i soare şi ninsoare, ea ne plouă
Sub pleoapele de literă şi stea...
Iubirea este însăşi viaţa mea.

Iubirea vine de la Dumnezeu
Şi sufletul când este răvăşit,
Când plângi şi când suspini, când este greu,
Ea-n suflet, ca un vis s-a cuibărit.
Ea nu-i nici avuţii şi nici bani,
Este opaiţ şi flamură, în ani.
Să plângem ce-am pierdut, ar fi-n zadar,
Iubirea nu-i o piatră de hotar.

Nu luăm nimic dacă plecăm din lume,
Doar cinste, demnitate şi renume.

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!