Cred că toate fiinţele umane se nasc cu nevoia metafizică de asculta şi de a spune poveşti. Nu putem trăi în afara cuvântului. A fi înseamnă a rosti. Poveştile, literatura în general, îndulcesc condiţia umană fără a-i anula, însă, fatalitatea. Cărţile sunt ca nişte aripi, citindu-le, zburăm deasupra lumii ca nişte păsări care nu coboară pe pământ decât pentru a se hrăni, zburând, apoi, de fiecare dată, mai sus până ce aripile încep să nu se mai vadă, confundându-se în văzduh cu zborul însuşi.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!


Citate similare
Toate fiinţele umane se nasc cu nevoia de a asculta şi de a spune poveşti... dar cea mai mare nevoie a lor este aceea să aibă poveşti incredibile de trăit.
citat din Harvey Cox
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Îmi plac oamenii care se ştiu înconjura de prieteni şi cărţi. Rostul prieteniei nu este acela de a te ajută să trăieşti mai bine, ci să trăieşti mai frumos, prietenii sunt o punte înspre noi înşine, un factor revelator. Cât despre cărţi, îmi place să cred că, citindu-le e că şi cum am cumpăra umanitate şi bunătate în stare conservată pentru a ne hrăni sufletul.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul vieţii este... de a trăi, pur şi simplu. Şi nu putem trăi decât ţesând nişte legături cu toate existenţele care populează universul: spiritele naturii, dar şi îngerii, arhanghelii, toate divinităţile, până la Creatorul Însuşi care şi-a pus viaţa în fiecare fiinţă şi fiecare lucru. Tot ce este în noi şi în jurul nostru ne vorbeşte fără încetare de prezenţa divină. Este extraordinar, dar pentru oameni nu este de ajuns; ei ar vrea ca Dumnezeu să li se arate în persoană! Deşi, pentru mulţi nici aceasta nu le-ar fi de ajuns: ei s-ar preface că nu văd nimic, nu aud nimic, nu simt nimic. Ar trebui ca Dumnezeu să li se arate în mijlocul tunetelor şi al fulgerelor ca să le înlăture neîncrederea. Dar, El nu o face. El îi lasă pe oameni să caute în ei înşişi mijloacele de a-L descoperi.
citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Oamenilor care au citit mult, Dumnezeu nu le mai promite raiul, nu pentru că nu ar exista, ci pentru că nu le poate da o un alt rai decât acela, anticipat deja la nivelul lecturii: imensa linişte, o altă realitate, un mod de a trăi în afara timpului, un fel de contemporaneitate cu toţi cei mari de la Platon la Kant, de la Homer până la Dante, Goethe şi Eminescu, un mod de a fi solitar şi solidar în acelaşi timp, o splendidă şi sublimă evaziune – ei bine, un alt rai decât acesta, pentru cei care au citit, cu greu mai poate fi imaginat. Funcţia cea mai nobila a lecturii nu este informarea, ci faptul de fi format, şlefuit până la transparenţă de întrebările arcuite subtil peste misterul copleşitor al lumii.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să priveşti fiinţele umane ca pe nişte unelte, ca pe nişte instumente, care să fie utilizate de alte fiinţe umane nu este doar neştiinţific ci respingător, stupid şi limitat.
citat din Alfred Korzybski
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu ştiu de ce, dar pe măsură ce trece timpul văd cum în nedreptatea condamnării tale se oglindeşte şi nedreptatea condamnării de mai târziu a lui Hristos. Tu, iubite Socrate, mori împăcat şi calm, ridicându-te la Zei în vreme ce Hristos, simţindu-se părăsit de însuşi Dumnezeu, coboară, cu toată smerenia sa, până în hăul cel mai întunecat al condiţiei umane. Fără Hristos m-aş teme de eternitatea morţii, fără tine mă tem de lipsa de sens a gândirii. Intre moartea lui Socrate şi moartea lui Hristos regăsesc noima de a trăi în perspectiva implacabilă a morţii şi bucuria de a căuta adevărul în proximitatea intolerabilă a minciunii.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile nu există cu adevărat
cărţile nu există cu adevărat,
există doar nişte petale de gând
încrustate în lemnul copacilor,
care te răvăşesc
pe drumul rece
dinspre miazăzi spre miazănoapte,
cărţile nu există.
există doar nişte vise de flăcări,
nişte pagini de frunze
care se lasă scrise cu litere de bronz
cu o pană de vultur,
cărţile nu există,
sunt doar nişte plăsmuiri care răscolesc
pânzele unor corăbii încărcate cu comori,
scufundate
în adâncurile fiinţei
pe o mare sfâşiată de
dor,
cărţile nu există
de fapt,
există doar nişte fluturi cu aripi albe
care mângâie din când în când
izvoarele munţilor
şi lacrimile oamenilor,
în nopţi de mătase
şi cetină.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu cred în dragoste. Eu cred în poveştile bune. Mă joc din greu în weekend-uri deoarece îmi place să am acele poveşti bune. Soţia mea şi cu mine ne dezlănţuim şi facem nebunii tot timpul. Spunem lucruri de genul: "Ce putem face sau ce putem obţine weekend-ul ăsta?". Apoi avem alte weekend-uri în care stăm pur şi simplu şi nu facem nimic. Şi apoi avem munca pe care o facem. Toate astea sunt amintiri.
citat din Channing Tatum
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate fiinţele umane au o nevoie înnăscută de a asculta şi de a spune poveşti şi de a avea o poveste după modelul căreia să trăiască... religia, pe lângă tot ce a făcut, a oferit şi una din principalele căi de a îndeplini această nevoie stăruitoare.
citat din Harvey Cox
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pentru că nu putem trăi numai în prezent. Mai ales noi femeile, avem dorinţa aceea de a ne complica viaţa într-un mod inedit, visăm totdeauna ce nu putem avea, şi cred că asta se întâmplă până târziu. Nu cred că există o vârstă a renunţărilor, eu cred că o femeie, fericită sau nu..., visează până în ultima sa clipă la fericirea aceea totală, deplină, care nu există cu adevărat, şi care nu va fi să fie trăită niciodată de nici un muritor. Trebuie să fie cald, ca apoi să fie rece, să poţi simţi aşadar, să fie rău, ca apoi să fie bine şi asta să zdruncine fiinţa ta din toate temeliile, trebuie să fie ură ca apoi să fie iubirea de după..., ea, amară, dulce, dar prezentă. Ce am fi noi fără contrastele astea, fără antagonisme?
Narci Anca în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de Anouk
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi
împachetăm în containere lumea / încă o dată
ne retragem înăuntru nostru ca într-o peşteră goală
aici frica mea e o stalactită care continuă să crească până ajunge sus la tavan
privesc de sus / totul e nemişcare / totul e ură & dependenţă
ne retragem în paturile noastre albe şi moi ca în nişte vise lucide
pentru că nu mai avem aer & substanţele pe care le inhalăm
au facut să ne creasca un fel de aripi
apoi ne trezim întinşi pe asfatul fierbinte / avem braţele care se ating cu degetele
avem sufletele ca două dungi care taie strada
oricât am încerca nu putem depăşi bariera
batem din aripi & în sfârşit liniştea coboară înspre noi
doi plămâni uscaţi împachetaţi în folii/ urcaţi în containere / duşi pe un vapor
şi lăsaţi să navigheze singuri / ca pe doi copii străini abandonaţi în pădurile
încă verzi/ încă neincinerate unde
batem din aripi batem din aripi batem din aripi
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între toate darurile cerului, cuvintele ne sunt date pentru a ne dezvălui şi ascunde deopotriva, pentru a ne purta asemeni îngerilor înainte de a-şi lua zborul!
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aripi nevăzute
Ne-am născut cu aripi nevăzute
De viaţa e grea ne putem elibera
Cu vise şi puteri nebănuite
Simţiri cereşti ce nu putem elimina
Gândul cu care putem zbura
Sufletul cu aripi poate iubi
Mirosul de el ne putem ajuta
Inima cu care putem suferi
Din suflet de înger zămisliţi
Înzestraţi cu dulcele grai
De la naştere suntem iubiţi
Omule pe toate tu le ai
Călătorim cu aripile gândul
Ajungem în locuri neumblate
Împliniri cu aripile curajului
Din aripile visului la realitate
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Femeile au fost tratate până acum de bărbaţi ca nişte păsări rătăcite din drum, care au coborât din înalturi până la ei: ele treceau drept fiinţe mai delicate, mai vulnerabile, mai sălbatice, mai ciudate, mai fermecătoare, mai inimoase decât bărbaţii -, dar care trebuie închise în colivii pentru a nu-şi lua zborul.
Friedrich Nietzsche în Dincolo de bine şi de rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Imaginaţia este cel mai important izvor al activitaţii umane şi sursa progresului. Distrugeţi-o si condiţia umană va stagana şi vom ajunge nişte brute.
citat din Dugold Stewart
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-am lăsat cuvântul, dragă Socrate, iar acum mă întristez, gândindu-mă că nu ai fost osândit la moarte o singură dată. Toţi cei care refuză să gândească cu mintea lor, acceptând fără împotrivire tirania minciunii, toţi profesorii de filosofie care mimează gândirea, comportându-se ca nişte sergenţi, strangulând cu definiţii de manual bucuria dialogului, îţi întind pocalul cu Cucută.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii negative, care nasc suferinţa.
citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii negative, care nasc suferinţă.
citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!


A trăi o dată pe lună
Nimeni nu a aflat ce-i aia fericirea adevărată
dacă nu a apucat să trăiască măcar o dată pe lună.
E un sentiment înălţător, lunatic chiar, selenar (de ce nu?)
să cazi în gol de la înălţimea infinitului.
O dată pe lună, o dată pe lună,
atunci când nopţile de vară-s reci şi viaţa-i bună.
Te plimbi încolo şi încoace,
eşti stăpânul universului
şi chiar atunci când totul tace
peste tot
poţi asculta cântecele trompetelor
care se ridică în urma ta.
A trăi o dată pe lună,
nu e nimic mai frumos decât să pluteşti în derivă,
gravitaţia să te legene în puf ca pe-un copil privilegiat,
iar căderea...
căderea, acel act final mimat printr-o eschivă,
este cea mai umană senzaţie din câte există,
de-aceea fericirea vine o dată pe lună
şi apoi dă cu tine de pământ.
poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Putem descoperi că, fără intimitate, comunitatea poate părea mai degrabă opresiune decât apartenenţă, în timp ce intimitatea fără comunitate poate părea mai degreabă singurătate decât sentimentul de "a fi tu însuţi". Am putea spune, prin urmare, că suntem noi înşine împreună cu ceilalţi în grade diferite, cu toate bucuriile, plăcerile, speranţele, dorinţele, frustrările şi constrângerile ce însoţesc condiţia noastră de fiinţe umane. Astfel, prietenia cu noi înşine înseamnă că trebuie să fi devenit deja prieteni cu alţii.
Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

