Mă tem, deci exist
- De zis, ce-ai mai zis?
De scris, ce-ai mai scris?
M-antrebat un gând,
Lacrimi picurând,
Căci eu, de gândit
Nu am reușit
Să gândesc nimic,
De un an și-un pic;
De un an și cât
Nu gândesc, atât
Mă tem, tremurând,
Că nu mai sunt gând...
- Păi, dacă ți-e teamă,
Ești, de bună seamă,
Tocmai pentru că-ți
Este frică să-ți
Recunoști ființa,
Dacă n-ai putința
Să fii aplicat;
Nu ești decedat,
Ci doar conservat,
Ca o murătură,
Să fii garnitură
La un fel gătit
De creier prăjit.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Anxietate postdeprimitivistă (!)
Mi-a fost frică de iubire
Până m-am obișnuit cu ea;
Mi-a fost frică de mine
Până m-am obișnuit;
Mi-a fost frică de moarte
Până s-a obișnuit cu mine...
De fapt, eu sunt obișnuit
Numai cu frica.
Iubirea, moartea și cu mine,
Îmi sunt străin între străine!
Dacă există,
Îți acordă o singură întâlnire,
După care nu s-a mai întors nimeni
Să spună cum e,
Dacă sunt.
Căci, dacă nu sunt,
Iubirea și moartea sunt fără de mine
Cum este Moș Crăciun
Fără Nașterea lui Hristos:
Un om.
De nimic nu trebuie să-ți fie mai frică
Decât de faptul că ești om.
Nimic să nu te încurajeze mai mult
Decât că nu ești, poate, Dumnezeu.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Lia, e mult prea târziu acum. Și e întuneric. Foarte...
Lia: Asta era! Recunoaște, Lucian! Ți-e frică! Ți-e teamă de în-tuneric, pentru că ești un laș...
Lucian: Ce-ai spus?! Nu mă provoca! Nu sunt deloc laș! Și nu mi-e frică de întuneric, în nici un caz. Ar fi absurd!
Lia: Atunci, dovedește-mi! Demonstrează-mi că nu ești fricos! Pentru că așa cum te comporți acum, dai dovadă de multă lașitate...
Lucian: Ce tot spui?
Lia: Iepuraș fricos; îi e teamă până și de umbra lui...
Lucian: Hei, ai grijă ce vorbești!
Lia: Atunci, haide! Pierdem timpul degeaba, stând pe loc.
Lucian: Bine! Fie... Ai câștigat. Să mergem să vedem peștera asta afurisită acum, dacă asta-i ceea ce dorești. Vei vedea că nu sunt deloc laș și nici fricos. Dar, dacă se întâmplă ceva neprevăzut, vina îți aparține în totalitate. Va trebui să-ți asumi această responsabilitate, pentru că eu n-am fost de acord cu această incursiune de la bun început. Reține acest amănunt!
Lia: De acord. Să mergem!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești ceea ce faci, nu ești numai "ceea ce mănânci". Ești ceea ce gândești, ceea ce simți. Ești ceea ce gândești despre tine tu, nu ești numai ceea ce gândesc alții despre tine. Pentru că le poți manipula percepțiile. Nu ești nici măcar ceea ce ascund că gândesc alții despre tine. Pentru că ei pot ascunde admirație sau invidie. Ești gândurile tale ascunse despre lucruri, despre oameni, despre tine. Ești în cele mai ascunse rugăciuni, pe care îți e teamă să le mărturisești. Poate, îți e teamă de judecata altora sau îți e rușine de tine însuți. Altfel, nu ai mai avea niciun gând nerostit. Ești ceea ce lași în urma ta.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai de gând să fii pasionat de ceva, fii pasionat de învățare. Dacă ai de gând să lupți pentru ceva, luptă pentru cei care au nevoie. Dacă ai de gând să pui la îndoială ceva, pune la îndoială autoritatea. Dacă ai de gând să pierzi ceva, pierde inhibițiile. Dacă ai de gând să câștigi ceva, câștigă respect și încredere. Și dacă ai de gând să urăști ceva, urăște ideea falsă ca nu ești capabil să-ți îndeplinești visele.
citat din Daniel Goldston
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă azi mai ești în viață
Dacă azi mai ești în viață
Încă nu ești chiar pierdut
Căci ți sa mai dat o șansa
Să răscumperi ce-ai pirdut.
Iar acesta este timpul
Cel ce a trecut mereu
Dar tu n-ai luat aminte
Și-ai făcut numai ce-i rău.
Ți-ai ales cărări straine
Departe de Dumnezeu
N-ai vrut ca să iei aminte
La jertfa Fiului Său.
Inima ți-a fost departe
Să faci bani, să faci avere
Nu uita căci tot ce-ai face
În lumea aceasta piere.
Catva timp poate ți-e bine
Dar cu timpul vei vedea
Căci un gol îți va rămâne
Și pace nu vei avea.
Se va apropia și ziua
Când linie vei trăgea
Se va cântarii atuncea
Tu cu ce vei rămânea?
Astăzi vezi, încă se poate
Răscumpără tot ce poți
Adunați in Cer comoara
Nu te trudi pentru hoți.
Căci acol-unde-ai comoare
Va fii și inima ta
De-o îndrepți spre veșnicie
Viața ta se va schimba.
Dumnezeu încă te așteaptă
Nu mai sta nepăsător
Alearga cât se mai poate
a bunul nostru "Păstor".
AMIN
poezie de Elena Fărăgău (2009)
Adăugat de Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Je suis Napoléon
Mă gândesc la multe lucruri deodată:
La cum ai fost mică, la când ai fost fată...
Mă gândesc la mersul tău și la picioare,
Mă gândesc la gura ta amețitoare...
Mă gândesc la mintea-ți foarte ascuțită,
Mă gândesc la vocea ta mult îndrăgită,
Mă gândesc la sânii tăi și la breton...
Mă gândesc la multe: Sunt Napoleon!
poezie de Marius Robu (20 ianuarie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar (n-am)
Nu știu ce ai de te iubesc,
Sau poate-o fac pentru că n-ai
Ce-aș fi putut să-ți dăruiesc
Doar eu, a mea dacă erai.
Nu știu ce am de te iubesc,
Sau poate-o fac pentru că n-am
Ce-ai fi putut, nu mă-ndoiesc,
Să-mi dai doar tu, de-al tău eram.
Iubirea ne șoptește calmă:
Cine mă are, nu mai are
Nimic, precum un fulg în palmă,
De care, când se-atinge, moare.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bebe ștrumf
Bebe ștrumf, micuț, modest
Am să-ți spun de ce zâmbesc
Căci vreau s-auzi tot ce gândesc,
Când pe tine te privesc.
N-am să mint, îți spun de bine...
Da, drag ștrumf, e despre tine.
Știu că acum citești atent,
Chiar dacă eu sunt absent.
Tu mă-nțelegi, nu ești oricine,
Ești un ștrumf, iar tu știi bine,
Tot ce-i scris e de la mine,
Din inimă pentru tine.
Întâi de toate, îți mulțumesc,
Iar acum eu nu glumesc.
Îți mulțumesc că știi s-ajuți,
Mulțumesc că mă asculți.
E greu, când spun ce simt cuiva,
Devin nesigur, și nu aș vrea,
Dar vreau să știi de ce zâmbesc,
Vreau să știi tot ce gândesc.
Te admir că mă-nțelegi,
N-am crezut că vrei să-ncerci,
Sunt dificil, ciudat în toate,
Dar tu mi-ai spus că nu se poate.
Mi-ai zis direct că sunt special,
Nu ciudat, și nici normal,
Aveai dreptate, ai zis bine,
... special, căci te cunosc pe tine.
Din nou, repet: îți mulțumesc,
M-ai învațat ceva firesc,
Mi-ai amintit ce am uitat:
Că ești un ștrumf adevărat.
Ți-am scris ce simt, nu am mințit,
M-am deschis, m-am străduit,
Am vrut să știi de ce zâmbesc,
Am vrut să știi tot ce gândesc.
Si să știi destul de bine,
C-am scris numai pentru tine.
Iar ca mesaj de încheiere,
Hai pa-pa, la revedere.
poezie satirică de Dacian Nemeș
Adăugat de Dacian Nemeș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
Am să-ți spun de ce zâmbesc,
Că vreau s-auzi tot ce gândesc,
N-am să mint, îți spun de bine...
Da, drag prieten, e despre tine.
Știu că acum citești atent,
Chiar dacă sunt absent,
Căci mă-nțelegi, nu ești oricine,
Iar tot ce-i scris e scris de mine.
Întâi de toate, îți mulțumesc,
Am mâncat, deci nu glumesc,
Îți mulțumesc că știi s-ajuți,
Mulțumesc că mă asculți.
E greu, când spun ce simt cuiva,
Devin nesigur, și nu aș vrea,
Dar vreau să știi de ce zâmbesc,
Vreau să știi tot ce gândesc.
Te admir că mă-nțelegi,
N-am crezut că vrei să-ncerci,
Sunt dificil, ciudat în toate
Dar tu mi-ai spus că nu se poate.
Mi-ai zis direct că sunt special...
Nu ciudat, și nici normal,
Aveai dreptate, ai zis bine,
... special, căci te cunosc pe tine.
Din nou, repet: îți mulțumesc,
M-ai învațat ceva firesc,
Mi-ai amintit ce am uitat:
Că am un prieten adevărat.
Ți-am scris ce simt, nu am mințit,
M-am deschis, m-am străduit,
Am vrut să știi de ce zâmbesc,
Am vrut să știi tot ce gândesc.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Metamorfoză
Îmi e atât de milă, Fericire,
Mă uit la tine astăzi ce-ai ajuns,
Tu nu mai ești deloc ce-ai fost... iubire,
Ci doar arginți ce-n portofel s-au strâns.
Mă uit la chipul tău, e numai teamă,
Ca nu cumva să pierzi tot ce-ai trudit,
Ai vrea să pleci, dar frica te îndeamnă,
Să nu te-ntorci de unde ai venit.
Acolo nu aveai, erai săracă,
Dar tu mereu frumoasă te știai,
Acuma ai, dar de ce simți că parcă,
Pe vremuri erai vie și trăiai.
Mă uit la tine astăzi, Fericire,
Și-mi pare rău dar nu te recunosc,
Erai atât de simplă, doar iubire,
Acum ești doar ceva ce nu cunosc.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ești român!
Te-ai născut dac romanizat,
Dar te întrebi ce nație ești!
Eu nu pot să-ți fac pe plac,
Și să te asigur că român ești!
Înțelege că dacă ești cetățean,
Nu ești român din neam în neam!
Nici imnul țării de tu-l cânți,
Chiar din inimă, tu nu mă încânți!
Trebuie să simți că te-ai născut,
Să iubești tot ce-ai cunoscut!
Să te bucuri de ce-ai dobândit,
Când ești român, ești și vestit!
Dragostea pe care o porți pentru,
Pământul pe care mare ai crescut!
Fericirea ce te înconjoară-n centru,
Abia atunci, tu ești român înnăscut!
poezie de Ovidiu Kerekes (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost aici!
Cât de vicleană poți să fii!
Mă-ntrebi de mi-am găsit pereche?
Nu înțeleg ce-ai vrea să știi,
Nu practic trasul de ureche.
De vrei cumva să te arăți
în lume cu ce-ai căpătat,
Tu fii directă, nu prin părți,
Căci de greșeală n-ai scăpat.
Nu-ți cere nimeni socoteală,
Nici tu nu cere loc în rai,
Ai vrut să guști din măr, ești goală?
Nici printre îngeri n-ai să stai.
Tot mă împingi să -mi iau o fată,
Să pară că s-a întâmplat,
Să nu mai fii tu vinovată,
De faptul că ai înșelat.
Nici nu te-am întrebat vreodată
De ești sau nu mai ești cu el,
și chiar de mi-aș reface viața,
Tu vrei rămâne tot la fel.
Vina ți-o porți dar nu ți-e lanț,
Și nu te leagă de nimic,
Sunteți iubiți, dar foști amanți,
Nici nu ar trebui s-o zic.
Te rog nu te mai fă de râs,
Trăiește viața ce-ai ales,
La rândul meu și eu am plâns,
Și nimeni lacrimi nu mi-a șters.
Poate vei plânge de rușine,
De faptele ce le-ai făcut,
Dar nu te compara cu mine,
Nici nu visezi prin ce-am trecut.
Eram și crud, eram și tată,
Tu erai doar cu alt bărbat,
Asta te face vinovată,
Și nu-s eu ăla vinovat...
Nu vreau să vii să-mi ceri iertare,
Sunt patru ani, e prea târziu,
Dar nici nu presăra cu sare,
Peste ce-a fost, oricum toți știu.
De vrei să nu te știe lumea,
Ascunde-te sau fă ce vrei,
Scriu aste versuri în oglindă
Și nu văd vină-n ochii mei.
Deci n-aștepta să fac ceva,
Știu că ți-e frică c-ai să pici,
Poate mai speri că am să uit,
Dar mi-amintesc..
Am fost aici!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis I
Visez cu ochii deschiși
mergând
cu gândul la tine.
Mi-ar plăcea
să știu sigur
Ce ești,
Cât ești,
Că ești,
dar văd
că nu am să știu
Acestea
Niciodată.
De ce? mă întreb în gând, dar cu vocea ta.
De ce îți este frică?
Îmi este frică
în secunda unu
De mine,
În secunda doi
De mine din tine.
Apoi iar unu,
Apoi iar doi,
Unu, doi, unul.
De ce ți-e frică? ma întreabă vocea ta din nou, dar de data aceasta în inima Noastră.
(există O inimă a Noastră?)
Că ai putea fii fericită?
Îți cunoști ființa cu adevărat fericită?
spune-mi Adevărul.
Nu. Mi-e frică de fericire.
Nu îi cunosc niciodată Prețul.
Ha! sari tu, râzând.
În inima mea,
Fericirea ta
Nu are preț.
Ești pregătită să te învăț
ce sunt,
cât sunt?
poezie de Monica Vrăbiuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ziua și noaptea
Mă gândesc doar la tine:
Ești opera mea!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând răzleț
M-agăț de-un gând răzleț pe foaie,
Cu un creion neascuțit...
Mi-ar spune, oare, dintr-un suflet
Când ai plecat... dac-ai iubit?
Și mi-ar mai spune fără vorbe
Dintr-o suflare, chicotind,
Că tu și eu și întreg jocul
Erau o glumă, doar fiind?
Mă-opresc citind iar pe silabe
Dacă am scris sau doar gândesc
Și văd cum foaia iar se umple
Și literele dovedesc...
Că te-am iubit... eu știu a scrie
Și guma nu o folosesc,
Numai creionul de la mine
M-ar întreba dacă greșesc.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vorbă cu tine
Îți râd trandafirii-n fereastră,
iar Soarele-ți mângâie părul,
o pasăre cântă, măiastră,
iar tu... vrei să știi adevărul.
Căci, ziua trecută,-ndoiala,
hoțește în gând strecurată,
ți-a pus la-ncercare morala
și tot ce-ai crezut, dintr-odată.
Citești cu speranța că, poate,
în carte va fi o dovadă
ce răul din suflet îți scoate
și lasă ce-i bun să acceadă.
Privești printre rânduri cu teamă,
încrederea ți-e clătinată,
dar sufletul, iată, te cheamă,
căci inima ta e curată,
Și-acolo, de vorbă cu tine,
vei ști să găsești mângâiere
și nu în ce-a scris oarecine;
credința e-n el și nu piere.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ego-ul este ceea ce face, după cum Sinele este ceea ce veșnic este! Înainte ca acest ego-corp să se nască tu Sinele îl erai, după ce acest corp nu va mai fi tu Sinele îl rămâi. Dar acum cine ești? Ești funcția socială, familială, ești rolul etnic scris de gând? Ești ceea ce știi, ceea ce faci, ceea ce crezi, ceea ce vrei, dorești, ceea ce atât de trecător simți, ceea ce ai spera să devii sau nici unul din toate aceste roluri efemere scrise de gând și firește ești ceea ce din veșnicie ești?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Whitey: Nu e nicio rușine dacă ți-e frică. La naiba, tuturor ne e frică. Ceea ce trebuie să faci e să-ți dai seama de ce ți-e teamă. Pentru că dacă frica ta are un nume, atunci o poți învinge. Și mai bine: te poți folosi de ea.
replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Multe nu vreau de la această viață:
Doar un mănunchi de taine să dezleg
Și-un purtător de Dumnezeu întreg
Să fiu din amurgire-n dimineață.
Precum Ignatie, sfânt mucenic,
Ce și ucis fiind, nu se pierduse,
Să cred că Totu-mi ești, că-Ți sunt nimic
Și-n inimă să Te am scris, Iisuse!
poezie de Traian Vasilcău (2018)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de scump ești Tu Isuse
Cât de mare ești Isuse
Cât de scump și minunat
Toate florile nespuse
Sunt de Tine aici aduse
Pe toate Tu le-ai creat
Nouă Doamne ni le-ai dat
Cât de scump și minunat
Ești Isuse Mire Sfânt
Viață nouă Tu ne-ai dat
Să-ți cântăm în lung și-n lat
Orișiunde pe pământ
Să-ți cinstim al Tău Cuvânt
Cât de scumpă ți-e Ființa
Mâna Ta de Dumnezeu
Tu ce-ai pus în noi credința
Dându-ne și biruința
Să-ți cântăm aici mereu
O Isuse Domnul meu
Cât de gingaș Isus ești
Plin de slavă și lumină
Duhu-ți când ne dăruiești
Și-n Cuvânt ne împletești
Să trăim fără de vină
Viața nouă și deplină
Doamne mintea ne-ai furat
Cu-a Ta sfântă gingășie
Căci lumina Ta ne-ai dat
Mire scump și minunat
Slăvită Ființa-ți fie
O Isus în veșnicie
Căci doar Tu ne ești menirea
Tu al vieții Creator
Noi îți dăm acum iubirea
Să ne dai neprihănirea
Căci ne ești Doamne izvor
De viață dătător
Vrem Isus pe veci să fim
Doar ai Tăi și-n curăție
Ființa Ta să o slăvim
Și în veci să ne sfințim
Mire drag din veșnicie
Onorat Numele-ți fie
Ne-nchinăm dar Isus Ție
Pentru veci noi te cinstim
A Ta gloria dar fie
De acum în veșnicie
Căci pe Tine te iubim
Și ai Tăi ne vrem să fim
Slavă cinste și onoare
Fiu al Celui Prea Înalt
Căci Tu ne-ai adus salvare
Și ne-ai dăruit iertare
Fii în veci glorificat
Și fii al nostru-Mpărat
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 ianuarie 2022, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!