Chipul omenesc nu minte niciodată; e singura hartă care înregistrează toate teritoriile în care am locuit.
Luis Sepulveda în Jurnalul unui killer sentimental
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Citate similare
Urlam pentru că ştiam că glasul tăcut al durerii nu-l uitam niciodată.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unitatea de măsură a vieţii este intensitatea cu care o trăim.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că fiecare om trebuie să descopere ceva care să justifice viaţa lui.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tigrul simte mirosul de mort pe care mulţi oameni îl răspândesc fără să ştie.
Luis Sepulveda în Bătrânul care citea romane de dragoste (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fanatismul e singura idee care nu încetează niciodată să aţâţe sufletul omenesc.
Paulo Coelho în Zahir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



E propria ta moarte care se deghizează pentru a te surprinde. Dacă face asta, e pentru că nu ţi-a sosit încă ceasul să pleci.
Luis Sepulveda în Bătrânul care citea romane de dragoste (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă totul e un vis, ce-mi pasă mie, îmi place să visez şi voi visa mai departe.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru asta sunt făcuţi prietenii. Să se bucure de izbânda altuia.
Luis Sepulveda în Bătrânul care citea romane de dragoste (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi pare rău, prietene. Străinul ăsta blestemat ne-a distrus viaţa tuturor.
Luis Sepulveda în Bătrânul care citea romane de dragoste (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este ca un registru de contabilitate, în dreapta bancherii scriu câştigurile, în stânga scriitorii trec pierderile.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătorii ucid pentru a-şi învinge teama care-i scoate din minţi şi îi face să putrezească pe dinăuntru.
Luis Sepulveda în Bătrânul care citea romane de dragoste (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un curajos adevărat ştie ce e teama, dar ştie şi să şi-o învingă.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate oamenii sunt imprevizibili. Adesea, cu cele mai bune intenţii, fac cele mai mari necazuri.
citat din Luis Sepulveda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu reuşeşte să pună în lanţuri tunetul, după cum nimeni nu e în stare să pătrundă în raiul celuilalt când se lasă în voia dragostei.
Luis Sepulveda în Bătrânul care citea romane de dragoste (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Păianjenul
Privesc o casă-n care un om a locuit,
Acuma este tristă la fel ca alte mame
ce şi-au pierdut copilul atât de mult iubit
şi care mai zâmbeşte doar între patru rame...
Privesc o casă-n care un om a locuit,
În case se întâmplă atât de multe drame;
Ferestrele şi uşa de dor au amuţit,
Păianjenul, la colţuri, compune caligrame...
Privesc o casă-n care un om a locuit,
Pe haine şi pe paturi e plin de praf şi scame,
Iar florile din glastre, de sete, au murit;
Păianjenul se teme că va muri de foame...
poezie de Ionuţ Caragea din Eu la pătrat - Ediţia a doua (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!




Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa...
Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa
metaforă a lui Heraclt Obscurul.
Noi suntem apa, nu diamantul.,
Cel pierdut, nu cel care stă neclintit.
Noi suntem râul şi noi suntem grecul
care-şi priveşte chipul în apă. Imaginea sa
se transformă prin undele oglinzii fremătătoare
într-un cristal care se transformă-într-un foc.
Noi suntem vanitosul râu predestinat
drumului către mare.
Umbrele l-au înconjurat.
Toate care există ne spun la revedere, toate dispar.
Memoria nu-şi imprimă propria monedă.
Totuşi, există ceva care rămâne,
totuşi, există ceva care jeleşte.
poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Şi se va lumina de ziuă
te baricadezi înlăuntrul tău
singură cu idolii tăi de-ntuneric
cu anotimpul din care mereu pleacă cineva
demult nu mai simţi naşterea dimineţilor
aroma cafelei
frigul priveşte prin tine ca printr-o fereastră
de cealaltă parte cerul
ţipătul unui pescăruş
şi chipul tău în oglinda unei ape
din care creşte o linişte albă
toate umbrele tale stau aliniate în şir indian
aşteptând să te intorci
toate femeile care au locuit în tine
îşi revendică dreptul la fericire
într-o zi va veni cineva şi va arde pe rug
cerul lor îndărătnic
şi se va lumina de ziuă
în mijlocul unei nopţi
poezie de Nuţa Crăciun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Georgiana, Ducesa de Devonshire: Dintre toate femeile din Anglia, a trebuit să o alegi pe ea. Nu m-am împotrivit niciodată aventurilor tale. Am acceptat orice aranjament pe care mi l-ai propus. Dar asta... am un singur lucru numai al meu. De ce nu m-ai putut lăsa să o am pe Elizabeth doar pentru mine? Ce fel de bărbat eşti? Ea este singura mea alinare pe care o am în căsnicia noastră. Mi-ai furat singura prietenă. Cu ce am greşit?
replică din filmul artistic Ducesa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rondelul unei scrisori
În citadela de pe hartă
Cu mândri musceleni voinici,
Trăit-au vrednici mucenici
Ce dăltuit-au limbii soartă,
Dovadă clară că pe-aici
N-a existat o limbă moartă,
În citadela de pe hartă
Cu mândri musceleni voinici.
Iar, unu', Neacşu – minte brici –
A scris de otomani cu artă
Scrisoarea despre-nalta Poartă
Ce-a fost trimisă la amici,
(D)in citadela de pe hartă.
rondel de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş prefera să nu am dreptate, dar înclin să cred că dintre toate formele iubirii pământeşti singura care durează, singura care creşte invers proporţional cu trecerea timpului este iubirea părintească. Toate celelalte, în pofida neîndoielnică a frumuseţii lor, sunt iubiri supuse fatalmente uzurii.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!

