Unii oameni se cred Dumnezei uitând că din ţărâna sunt făcuţi şi-n ţărâna se vor întoarce!

Viorel Muha (octombrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutăm să ne ridicăm cât mai sus, dar să ne uităm tot timpul spre ţărâna de unde am plecat, căci tot la ea şi-n ea vom ajunge.

Viorel Muha (iulie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii se cred că nu mai sunt contemporani cu noi. Ei cred că deja sunt "istorie". O fi ce cred ei, dar sunt o "istorie" pe care nu o cunoaşte nimeni.

Viorel Muha (iunie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destine

lumile îşi dosesc rănile în noroiul timpului
uitând că ţărâna şi apa
formează lutul prin care trupul a căpătat suflu de viaţă
malurile apelor veştejesc privirile
pentru ochiul
care nu-i decât vremelnic în timp
doliul este păcatul
în lipsa luminii şi-a întunericului

m-am trezit în tresăritul unei clipe
dintr-un sunet trecut ghearele din mine au desfăcut virginităţi
imaginare
trupurile mă ascund de frigul fierbinte
nopţile mă numără în cruci
fără destine

poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt unii care cred că de mult timp au căzut din copac, când de fapt tot acolo au rămas!

Viorel Muha (mai 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt unii oameni strâmbi care aşa vor să rămână, orice ai încerca să faci, pentru ca nu au în ei adevărul, ci doar o iluzie pe care o investesc în întuneric crezând că-i lumină!

Viorel Muha (iunie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptând

Există o durere, aşa, spre primăvară
Vai! Dragostea de soare făcută-i ca să doară…
Când va-nflori mălinul, va fi cu mult mai bine
Şi va-ncolţi speranţa şi-n ţarină – şi-n mine.

Ţărâna pe sub garduri de vânt va fi zbicită
Si viaţa-mi – cine ştie?! – va fi mai fericită.
Va străluci fereastra în soare, ca mătasa,
Şi mama-n miezul zilei spoi-va iarăşi casa.

Vor învia copacii, plesnind sfioşi din muguri,
Şi-n asfinţit văzduhul se va-nroşi de ruguri.
Vor străluci, în noapte, pe cer, aceleaşi stele
Şi poate n-oi mai plânge nimicul vieţii mele.

Se vor întoarce cucii, strigându-se pe nume
Si poate-un veac de pace se va lăsa pe lume.
Când va-nflori mălinul va fi cu mult mai bine
Şi va-ncolţi speranţa şi-n ţarină – şi-n mine.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni construiesc răul, ca şi cum ar construi binele. Din păcate unii ştiu asta, iar alţii nu. Este oare vreo diferenţă?

Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din scrisoarea unei bătrâne

O, lasă-ţi obiceiul de-a răscoli în scrum
Prilejuri de durere în biata cale-a vieţii,
Ci scaldă-ţi ochii limpezi în roua dimineţii,
Şi nu-ntreba ţărâna de urmele din drum.

E vitregă ţărâna şi sfatul ei avan,
La ce s-o-ntrebi de ochii ce vor fi plâns pe cale?
Ni-s scrise-n cartea vieţii, la toţi, şi dor şi jale
Şi drumul fiecărui e răbojit pe-un plan,

În care-s însemnate, cu ape şi poteci,
Şi dragostea şi ura şi mila şi păcatul,
Pân-vine de le-ncheie pe toate-ntunecatul
Şi mutul semn al crucii din liniştea de veci.

O, sunt, de bună seamă, şi lacrimi în noroi,
Căci lacrima ni-i birul cel mai de seamă-al vieţii,
Şi jalea şi amarul vor fi de veci drumeţii
Cei nelipsiţi, din calea oricărui dintre noi.

De-aceea vezi tu uită cât poţi cu ochi senini,
Că-i mare mângâierea în biata cale-a vieţii
Să poţi vedea şi-n pâcla şi-n roua dimineţii,
Un rost, în faţa cărui nu poţi să nu te-nchini.

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi avem în dosul privirii ascunsă o lacrimă mai mult sau mai puţin vizibilă de nostalgie, de aceea fericirea şi regăsirea sunt un vis după care alergăm cu toţii, până la moarte. Unii cred că îl vor trăi, alţii doar se amăgesc.

Viorel Muha (aprilie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din scrisoarea unei bătrâne

O, lasă-ţi obiceiul de-a răscoli în scrum
Prilejuri de durere în biata cale-a vieţii,
Ci scaldă-ţi ochii limpezi în roua dimineţii,
Şi nu-ntreba ţărâna de urmele din drum.

E vitregă ţărâna şi sfatul ei avan,
La ce s-o-ntrebi de ochii ce vor fi plâns pe cale?
Ni-s scrise-n cartea vieţii, la toţi, şi dor şi jale
Şi drumul fiecărui e răbojit pe-un plan,

În care-s însemnate, cu ape şi poteci,
Şi dragostea şi ura şi mila şi păcatul,
Pân-vine de le-ncheie pe toate-ntunecatul
Şi mutul semn al crucii din liniştea de veci.

...

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni se deosebesc de maimuţe, numai prin faptul că se rad pe faţă sau se depilează, din păcate.

Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii şi-au globalizat şi sufletul. Ei vor tot.

Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu pot fi Dumnezeu, pentru că lutul moare! Dar sunt unii oameni, fiii lui Dumnezeu!

Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce frumoşi pot fi unii oameni care gândesc frumos!

Viorel Muha (februarie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu te uit

mâine când ţie în obraji
şi-n gene tremurânde
vor ninge răsărituri
şi norii se vor curba în lacrimi
voi striga cerului...
da

când vor creşte
în picături de iarbă
pe verde albastru de cer
amintirile noastre
voi spune...
a fost

când voi întoarce timpul
către astăzi
şi tristeţea va ploua în mine
cu apusuri târzii
voi striga...
stai clipă!

pune totul aici
în cumpăna mea
să nu te uit.

poezie de Viorel Muha (iulie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii cred că dacă au trup şi suflet există. Trupul poate fi inert şi sufletul sterp!

Viorel Muha (aprilie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de căpătat

am călcat piatra
şi piatra a căpătat grai.

am călcat asfaltul
şi asfaltul a căpătat aripi.

am călcat ţărâna
şi ţărâna a căpătat viaţă.

am călcat rochia de stambă înflorată
şi carul nopţii tras de fluturii albi
a căpătat o roată.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni au uitat că au purtat zdrenţe şi papuci rupţi. Ei s-au îmbrăcat cu o altă viaţă, dar fără trecut.

Viorel Muha (august 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Religiile... unele sunt, iar altele par a fi învăţămintele aceluiaşi Dumnezeu, numai că unii oameni folosesc cuvântul pentru a-şi arăta credinţa, iar alţii, arma, cuţitul şi satârul.

Viorel Muha (martie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune minciuni celor înainte de moarte, căci le vor duce cu ei, iar cuvintele false, duse după moarte, nu le mai poţi întoarce înapoi.

Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!