Compromisurile sunt expresia subtilă a slabiciunilor sufleteşti. Iertarea atribuită sentimentelor profunde, iraţionale, fagăduită tainic unui suflet călător devine relativă în decursul relaţilor efemere. Poţi acorda şanse nelimitate iubirii, însă nu şi celui care nu ştie să aibă grijă de iubirea ta!

Andreea Palasescu (19 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compromisurile trădează aceea expresie subtilă de complicitate cu slăbiciunile proprii. Aşa încât cel mai adesea, povara nefericirii atribuită relaţiilor deficitare constituie varianta eligibilă in detrimentul asocierii cu singurătatea.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii au nevoie de puncte de sprijin în decursul evoluţiei lor. Înzestraţi cu presupusă educaţie aleasă, atribuită propriilor mentori, rămânem datori alegerilor benefice spre a spori virtuţi şi a trăi frumos, într-o societate săracă în principii. Găsesc necesar să rămâi constant şi serviabil sentimentelor calde şi blândeţii. De fapt, orice formă a răului evidenţiază frustrări dureroase, consecinţă firească a marilor lipsuri sufleteşti.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti amurgul în care se odihnesc tainic toate visele mele şi mângâierea privirilor calde din care răsare timid soarele iubirii. Tu eşti lumina fericirii pe care o port în suflet în fiecare zi...

Andreea Palasescu (28 mai 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu căuta iubirea prin rămăşiţele vechi ale sufletelor avide de cuceriri efemere, în care se odihnesc veşnic îndoielile!

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frecvente deficienţe întâlnite în cadrul relaţilor interumane se rezumă la incapacitatea individului de a se adapta corespunzător unei societăţi care solicită compromisuri, săvârşite în vederea convieţuirii armonioase. Pentru aceşti rebeli ai vremurilor, orice formă de toleranţă constituie o dovadă clară de regres. În rândul experienţelor neplăcute, numim întâlnirea cu acei oameni care doresc să primească toată agoniseala unui suflet, fără a oferi nimic în schimb.

Andreea Palasescu (15 august 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna vor exista oameni a căror opinie se va reflecta în raţiunea ta. Ei sunt percepţia acelor idealuri pe care timpul le desenează în suflet după o lungă suferinţa. Întotdeauna vor exista gânduri iraţionale şi forme de ataşament agăţate de furia dezamăgirilor.

Andreea Palasescu (29 mai 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În liniştea binecuvântată a nopţii, gândurile se izbeau zgomotos de porţile unui suflet hoinar. Însă, fără umbra izbândei reveneau agale, în ecoul surd al tăcerilor. Erau lacăte mari, ruginite de amintiri, răpuse de amurgul vremurilor apuse. Aerul sărat al mărilor învolburate inunda chipul unui tainic vis. Desculţă, alergam pe ţărmurile dorului, căutând să te regăsesc. Fără-ndoială tu cunoşti drumul spre fericire.

Andreea Palasescu (20 martie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefericirea este rezultatul încercărilor repetate de a trăi vibraţia sentimentelor intense după legile raţiunii. Iubirea nu cunoaşte decât glasul inimilor în care se odihneşte dorul.

Andreea Palasescu (13 mai 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefericirea este rezultatul încercărilor repetate de a trăi vibraţia sentimentelor intense după legile raţiunii. Iubirea nu cunoaşte decât glasul inimilor în care se odihneşte dorul

Andreea Palasescu (4 aprilie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încrederea este un act similar jertfei sufleteşti, o nevoie nebiruită a sinelui de a se abandona în braţele unui vis comun, neprihănit. Totodată, într-o tragică contradicţie, încrederea este singurul dar, pe care nu-l poţi reprimi niciodată în schimbul marilor compromisuri.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promite-mi

Promite-mi că-ntr-o bună zi,
În umbra şoaptelor târzii
Vei aşeza cu grijă-n gând
Surâsul unui suflet blând.
Şi de voi vrea să te opresc
Un vis frumos să-mi amintesc
Iubirea ce-o avem cândva
Promite-mi că tu vei pleca...

Promite-mi că -ntr-o bună zi
Pe calea străzilor pustii
Vom colinda printre amintiri
Ecoul vechilor trăiri
Cu braţul tău mă vei cuprinde
Şi-n inimă vei reaprinde
O nebunie, dor nespus
Şi-al sărutărilor apus.
De n-am să te pot alunga
Promite-mi că tu vei pleca...

Promite-mi că de-ţi va fi dor
De al meu suflet călător
Vei reciti în gand, cu drag
Povestea unui vis pribeag
Iubirea ce ne mângaia
Promite-mi că n-o vei uita...

poezie de Andreea Palasescu (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirile se dovedesc a fi inerente în vâltoarea vieţii cotidiene. Oamenii vin şi pleacă, părăsind fără urmă de remuşcare visele vechi în care nu se regăseşte nimic altceva decât zâmbetul amintirilor efemere. Aceeaşi atitudine blazată care atrage după sine judecăţi nefondate. Nu-ţi fie teamă să spui rămas bun şi abandonează căutarea sentimentelor proprii, oglindite într-o raţiune care nu-ţi alocă nici un gând!

Andreea Palasescu (17 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea este rezultatul convieţuirii armonioase a sufletelor menite să se întâlnească şi să se recunoască în decursul călătoriei săvârşite pe drumurile vieţii. Într-o contopire stranie, în lipsa raţionamentelor devenim loiali şi atenţi la nevoile celor care ghidează paşii viselor noastre spulberând angoasele singurătăţii. Avem nevoie să iubim mult, intens şi echitabil. În lipsa sentimentelor viabile, e posibil ca viaţa să treacă, ducând cu sine frumuseţea anilor efemeri, fără ca măcar să fi trăit cu adevărat.

Andreea Palasescu (27 iulie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încrederea reprezintă temelia relaţilor construite pe reciprocitatea acelor sentimente veritabile. Într-un acord subtil, deliberat şi comun încredinţăm visuri călătoare strunite să hoinărească nestingherit într-o inimă străină. Iubirea alungă orice formă de raţionament. Merge de mână cu gânduri de dor şi o izbucnire stranie de curaj neînteles. În felul acesta ne ispiteşte să abandonăm temerile în braţele nevoii de a trăi intens fiecare clipă.

Andreea Palasescu (7 decembrie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bud: Rănile noastre sufleteşti sunt atât de profunde încât le poţi vedea.

replică din filmul serial Familia Bundy
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoştinţa îi face pe oameni demni de iubire, admiraţie şi pace interioară. Plutind în derivă, într-o lume proprie, îngreunată adesea de povara erorilor repetate, tăinuite frecvent sub aspectul conştiinţei impecabile, ne regăsim în posturi ingrate, săvârşind compromisuri la nesfârşit, tocmai pentru a salva aparenţele. De suflet însă, cine are grijă?

Andreea Palasescu (12 iunie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de lizibil ar fi scrisul sentimentelor noastre ascunse în simplitatea tăcerii sau în profunzimea privirilor există oameni care nu vor învăţa să ne descopere niciodată.

Andreea Palasescu (5 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea nu este rodul hazardului. E suficient să intâlneşti suferinţa doar o singură dată în decursul experienţelor pasagere şi vei simţi nevoia să-ţi pui sufletul la adăpost.

Andreea Palasescu (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudinile ilustrează frecvent, condiţia umilă atribuită firii omeneşti. Aproape orice iniţiativă orientată către procesele schimbării perturbă senzaţia de confort emoţional actual. De fapt nu demarăm acţiuni din simplă comoditate. Cu decizile deja luate de alţii, culpabilizarea devine scuza perfectă, apărându-ne de consecinţele eşecului. Putem convieţui în linişte cu noi înşine dacă nu ne dezamăgim. Tu ce ai făcut azi pentru visul tau?

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul trebuie preţuit pentru lecţii şi concluzii determinate, pentru cărămizi lipite cu freamăt de suflet, agonie şi amintiri. Mai abitir are nevoie de lumina iubirii în întuneric şi de surâs în vremea mohorâtă a neliniştilor lumeşti. Iertarea e pentru cei puternici. Nu trânti uşa cu zgomot, reproşuri şi gânduri nespuse. E permis o vreme când ţi-e ştirbit orgoliul dincolo de limite însă marginea acestor capricii pasagere e delimitata de nevoia de a dărui. Nu luăm nimic cu noi. Plecăm singuri cu geamantanul plin de vise purtat pe umerii goi până la întâlnirea cu esenţa unei intense existenţe. Rămâne din noi fărâma de bine dăruit, bucuria împărtăşirii trăirilor care ne îmbogăţesc.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!