Miroase-a toamnă
Miroase-a toamnă răzvrătită
A ploaie rece și-astfalt ud,
Când frunzele vântul le-agită
Copacii vrând să-i vadă "nud".
Miroase-a pârg, a fructe coapte
Miroase-a toamnă și-a gogoși
Când cu ghiozdanele în spate
Spre școală trec copii sfioși.
Miroase-a toamnă când grăbit
Pe stradă alearg-un trecător
Căci ceasul său deșteptător
În zori de zi nu l-a trezit...
Miroase-a toamnă cu umor
Ce umbrele și le-a lungit.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre școală
- poezii despre vânt
- poezii despre umor
- poezii despre toamnă
- poezii despre ploaie
- poezii despre nuditate
- poezii despre frunze
- poezii despre fructe
- poezii despre dimineață
Citate similare
Miroase-a gust...
Miroase-a gust...
Miroase-a gustul de iubire, miroase-a patimă în noi
Miroase-a gust de fericire, miroase-a fân și caprifoi!
Miroase-a zâmbete furate, miroase-a sărutări fierbinți,
Miroase-a binecuvântare din Univers și de la Sfinți!
Miroase-a inimi împletite în contopirea unui trup
Și are gustul bucuriei când din amor nebun mă-nfrupt!
Miroase-a gust de primăvară când înfloresc salcâmii-n mai,
Miroase-a florile grădinii, a nopților urcate-n rai!
Miroase a sălbăticie, când trupurile cad înfrânte
La firul ierbii din poiană și a bujorilor de munte!
Miroase-a cer senin și soare, a alge și amor nebun
Când înspumați ieșim din mare, sub ocrotirea lui Neptun!
Miroase-a gust sărat de lacrimi când fericirea te înalță
Și-atâta bucurie-n suflet, prelinge lacrima pe față!
Miroase a copilărie, a gust de joacă și hârjoană
Și are gust de mângâiere și a miros de sân de mamă!
Miroase-a tot ce am uitat și are gust de te înalță
Miroase a trăirea ta și are gust nebun de viață!
poezie de Florentina Mitrică (1 noiembrie 2014)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre înfrângere
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Început
Miroase-a somn
Și-a nucă-n ciocolată.
Din vorbe cresc
Iubiri molipsitoare.
Le adorm în păr
Și-n mâini retrase-n lene,
Încet.
Miroase-a zâmbet
Și-a frunză galbenă, strivită.
Din gânduri cresc
Iubiri copilăroase.
Le strâng în toamnă
Și-n ochi închiși de jenă,
Ades.
Miroase-a viață
Și-a cântec scobit de cuvinte.
Din perne cresc
Iubiri stăruitoare.
Le-adun în ironie
Și-n dor de tine aprins,
Ciudat.
Miroase-a tine
Și-a respirație pripită de aproape.
Din buze cresc
Iubiri întrebătoare.
Le-alint în gânduri
Și-n vise cu răspunsuri,
Dorite.
poezie de Gabriela Chișcari (11 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre somn, poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre păr, poezii despre mâini sau poezii despre muzică
E toamnă rece
miroase-a frunze arse-
străzile-s pustii.
haiku de Doina Marcela Gheorghe (20 octombrie 2021)
Adăugat de Doina Marcela Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre toamnă, citate despre frunze sau citate de Doina Marcela Gheorghe despre frunze
Scrisoarea toamnei
În grădină, cu șoptite note de vioară,
Amorul meu tomnatic din nou mă-nconjoară.
Greierul își cântă, întristător o ultimă baladă,
Miroase-a cărți vechi, miroase-a toamnă...
Norii încruntați mă gonesc în a mea cutie,
Se-anunța ploi reci în zilele lui octombrie.
Frunzele foșnesc în simfonia toamnei,
La uscat, se unduiesc în vânt rochiile doamnei...
Bătrânii citesc pe fotolii ziare galbene...
Tinerii se sărută sub umbrele pe străzile galbene...
Din zori, la geam, toamna mi-a o adus o idilică scrisoare,
Urmează, urmează, după-amiezile poetei de visare...
poezie de Daniela Vizireanu
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre zile, poezii despre vioară, poezii despre tinerețe, poezii despre timp sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Miroase-a dimineți și a iubire
Miroase-a dimineți și a cuvinte,
Mai ninge încă-n vise cu tăceri
Și coborându-te din cele sfinte,
Amestec blând plăcerile de ieri.
Și te întind la margini de răcoare,
Când plânge curcubeul în ninsori
Privirea înălțându-și-o spre soare
Ca pe o rugă-n revărsat de zori.
Miroase-a dimineți și a iubire,
Mai viscolește uneori un gând,
Cu spaime, întrebări și fericire,
Prin trupurile noastre renăscând.
Și ne cuprind îmbrățișări nebune,
Un zbor uitat de fluturii fierbinți
Pe buzele ce ard ca un cărbune,
Atâtea șoapte, patimi și dorinți.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre ninsoare, poezii despre viscol, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre spaimă sau poezii despre sfinți
Miros de flori de câmp
Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit
Presimt că până mâine voi fi mai fericit,
Presimt că până mâine tristețea voi cosi,
Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi.
Miroase-a flori de câmp și-a moaște de iubire
Presimt că până mâine va fi doar amintire,
Tristețea din trecutul în care te-am iubit,
Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre viitor, poezii despre tristețe, poezii despre moarte sau poezii despre amintiri
O altă toamnă
E toamnă! Strânse, stau roadele pe câmpuri...
Căpițele, spre transcendent se-nalță
Un pat de frunze ard în rânduri-rânduri
Altui poem îi dă de-acuma viață.
Se vede-n zare casa bătrânească...
Copaci de chihlimbar, în tânguiri,
Își caută pe zarea fermecată
Betea de nori... Uitații pelerini,
Aleargă-n vânturi, pe arcuș de stele
Și dansul lor se toarce și se frânge.
Și lumea toată trece peste semne
De neguri, de tăcere și de sânge...
Zadarnic sub umbrelele de nouri,
Împrumutând un aer ruginiu
Apare, roșu, soarele în pâlcuri...
E toamnă și-i atâta de târziu!
Albinele trudesc din zori în seară...
Se-nalță peste câmpuri ca un fum,
Miroase-a vin și a gutuie-amară...
O altă toamnă va veni de-acum.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre roșu sau poezii despre poezie
Alean de toamnă
În seara vânătă de toamnă -
Sărută-mi ochii umezi, doamnă
Căci vin spre mine, fără nume
Gândiri despre sfârșit de lume.
Și simt în piept tot plumbul lumii
Și aud tăcerea grea a humii.
Aud cum plâng copaci în toamnă
Sărută-mă pe suflet, doamnă.
Prohodul frunzelor mă frânge
Și plânsul lor - în mine plânge.
Când văd cocori cum cârduri pleacă
Sărută-mi fruntea ce se-apleacă.
Cu vântul ce miroase-a moarte
Simt cum tristeți vin de departe
O, dulce doamnă, de-ai putea
Vreau să-mi săruți tristețea grea.
Miresme amare de pelin
Solesc zăpezi ce-ndată vin...
Sub pomi ce-n vânt se zbuciumă
Pe inimă sărută-mă.
Cu zâmbetu-mi, ce-n plâns se scaldă -
Vreau să-ți sărut făptura caldă
Căci tu îmi ești, sub zguri de toamnă,
O primăvară dulce doamnă...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre copaci sau poezii despre zăpadă
O dragoste de după o lungă așteptare
Miroase-a paie proaspăt secerate
Și-a fân de-abia cosit de prin livezi,
Pe lungi poteci, de flori înmiresmate,
Îți vine să te duci să nu te vezi...
Miroase-a tine, proaspăt secerată,
Iubita mea, e tot ce ți-ai dorit;
Ca-n timpul secerișului, odată,
Cu tine să mă simt un om iubit.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe
Toamnă
Toamnă calmă,
Cu accent pe struguri.
Își vindecă frunzele de verde
Și pletele de căldură,
În vânt.
Toamnă tăcută,
Cu rugină-n vârfuri.
Își clatină crengile-n nucă
Și dorul de umbre,
În leagăn.
Toamnă aridă,
Cu alint pe gene.
Își strânge muzica-n geamuri
Și merele-n poală,
Cu zâmbet.
Toamnă nouă,
Cu anii în spate.
Își cântă verile stinse
Și norii de ploaie
În baltă.
Toamnă dragă,
Cu brumă pe suflet.
Își ceartă iubirea de focuri
Și pașii de vrere,
În veghe.
poezie de Gabriela Chișcari (3 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre vară sau poezii despre struguri
Tablou de toamnă
Mărgele de rouă... pământul ridat
Sărută lumina... Cad iar pe asfalt
Dantele de frunze brumate și reci
E toamnă... Mirajul rămâne în veci.
Tristețe... Și plouă... Și plouă mereu,
Miroase-a gutuie în sufletul meu
Și curge prin vene vin chihlimbăriu
Argintul și jadul... și must rubiniu.
Și toamna aceasta pătrunsă-i în noi.
Ne-acoperă nori cenușii... Suntem goi...
Păpuși ceruite, ceasornice vii,
Trăind între timpuri, etern, veșnicii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre rouă, poezii despre păpuși sau poezii despre nori
Noapte rece de toamnă
E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.
E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.
E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.
E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre câini sau poezii despre plimbare
Sărutul tău
Sărutul tău miroase-a rouă netulburată de înfrângeri...
Tu mângâi iarba, chiar când sângeri, în asfințit de Lună Nouă...
Sărutul tău miroase-a struguri crescuți din lacrimile viței,
născut e-n arderea durerii din răsăritul neființei.
Sărutul tău stigmatizează cu neatingeri voluptatea
ce-n zvârcoliri de renunțare adoarme-n zorii ce sting noaptea.
Sărutul tău e o poveste spusă de-o aripă de înger...
De gustul lui, sorbit în tihnă, m-oi lecui, după ce sânger...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre senzualitate sau poezii despre naștere
Toamnă, toamnă, toamnă
Norii iarăși se descarcă
Și acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă
A mai fost și-n primăvară.
epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre toamnă, epigrame despre primăvară, epigrame despre nori sau epigrame despre anotimpuri
E toamnă
E toamnă pe străzi și lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o șoaptă;
E toamnă și cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;
E toamnă pustie,
Gri-cenușie
Și crește-ndărătnic rugina în vie.
Se luptă satirii lumina să-nghită
Mușcând înghețat din natura cernită.
E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine și-n gând.
Fire de ploaie țes lumii veșmânt
Iar ceața zidește cetăți pe pământ.
E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
E toamnă... ș-atât.
poezie de Alin Cucuruzan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sarcasm, poezii despre natură sau poezii despre gânduri
Culorile toamnei
Toamna desenează pete aurii
Pe smaraldul verde-al frunzelor de nuc
Pune iar rugină pe frunza din vii,
Stoluri călătoare înspre sud se duc
Se pictează-n roșu frunza de cireș
Și în rotocoale, desprinsă de ram,
Mi-o așterne vântul pe sub talpă preș
Și cu stropi de ploaie îmi lovește-n geam
Globuri ca de ceară atârnă-n gutui
Și miroase-a prune coapte, violet
Iar prin vii se-anină struguri brumării
Graurii și mierla cântă în duet
Râde-n dumitrițe azurul din cer
Și pe crizanteme râde-un curcubeu
Iar grădina pare ca un giuvaier
Din culori de toamnă pe un imprimeu
Când amurgu-mbracă nuanțe violet
Dimineți cu brumă rece sidefie
Pun pe umăr toamnei stele epolet
Peste roba ei galben-arămie...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori sau poezii despre gutui
Toamnă aurie
Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.
Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.
Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.
Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.
poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre recoltă, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre păsări
Lacrimă
Miroase-a must amar -
Lacrimă de frunză de nuc...
M-aplec peste lume
Învelindu-mă cu tăcerea
Ascunsă în ultima secundă
Pe care clepsidra mi-o amintește...
Clopotul vieții vuiește!
Învolburat, râul timpului
Generează furtuni de secunde.
Lava de lacrimi bolborosește
La marginea sufletului...
Toate într-o simfonie de toamnă,
Unică și de necontestat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde sau poezii despre râuri
Toamna cu dor
Miroase înc-a toamnă dezmățată
aceste gânduri calde când îți scriu.
Nici tu nu vii, nici nu mă lași să viu...
te mai știu oare, cea adevărată?...
Rememorez, mă zbat între extreme,
Mă tem de vorbe, le rostesc precaut
Și-apoi pornesc din nou ca să te caut...
Da, te aștept iubito, nu te teme.
Miroase înc-a pajiști prin artere,
A fân cosit și-a-nvăluiri de ape...
Miroase-a clipa când erai aproape...
Cât te iubesc!
Iar restul e tăcere...
poezie de Romeo Morari
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prudență, poezii despre frică, poezii despre dor, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre apă
E toamnă iar în frunze
e toamnă iar în frunze
în zbor de cocori
e toamnă până în suflet
și în petale de flori
e toamnă în dimineți argintii
în firul de iarbă pârjolit
e toamnă când nu mă știi ce e visul
sau să mai crezi
când ziua parcă e roasă
și cerul coboară pe la amiezi
de simți cum te apasă
te apasă....
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul zilei