Cronos
Puțin mai vreau, încă puțin,
Sau mult, mereu mai mult, mai mult
Și eu ce fac: doar plec, sau vin,
De cine trebuie s-ascult?
Ce ceas voi vrea ca să consult,
Ce să citesc pe-al lui cadran:
Să calculez că timpu-i scurt,
Măsura lui să-mi pese... neam?
Să steie-aș vrea! Și-n astă clipă,
Multiple vieți să retrăiesc.
De dragoste făcând risipă,
Celor ce-i știu, să dăruiesc.
Atâta vreau. Și-acum pornește
Tu, Cronos, cu al tău tic-tac...
Pe "Inter-net", primesc o veste
De-un rendez-vous, într-un iatac.
Voi merge deci, ultima dată...
Dar doar atunci când voi vrea eu.
Așteaptă-mă, "frumoasă" fată,
Să obosesc și sunt al tău!
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ce mult aș vrea
Aș vrea să fiu o stea
Pe care s-o privești,
Întreaga viața ta
Aș vrea să mă iubești.
Aș vrea să fiu o apă
Pe care tu o bei,
Aș vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.
Aș vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să-mi continui zborul
În iarna lumii reci.
Aș vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
Aș vrea să fiu grădina
Plină cu trandafiri.
Aș vrea să fiu o stea
Să ies de după nori...
Ce mult, mult aș vrea,
O viață în culori.
Aș vrea să fiu un soare
Să știu pe unde ești,
Aș vrea să fiu o floare,
Care mereu înflorești.
Aș vrea să fiu rășina
Pe care o miroși,
Aș vrea să fiu lumina
În ochii tăi frumoși.
Aș vrea să fiu un sfeșnic
Mereu să te veghez,
Să fii cu mine veșnic...
Așa vreau eu să visez.
poezie de Eugenia Calancea (7 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea!
Azi vreau să știi că știu
c-ai vrea să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el ultimul scut.
Azi vreau să simți că simt
și că nu crezi că aș putea să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut!
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând!
Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în Om prăpăd,
când casa-i, primitoare și curată,
e pustiită și-apoi dărâmată!
Azi vreau s-asculți c-ascult
de când mă știu al inimii tumult,
fără să mă-nspăimânt de dor și foc,
nevrând să vând IUBIREA pe noroc!
Azi vreau să râzi că râd
când munții se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut!
Azi vreau să ierți că iert
și niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din VIS un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu!...
Aș vrea să știu că știi,
aș vrea să simt că simți,
aș vrea s-aud c-auzi,
aș vrea să plâng că plângi,
aș vrea să văd că vezi,
aș vrea s-ascult c-asculți,
aș vrea să râd că râzi,
aș vrea să IERT că IERȚI,
aș vrea... să uit... că uiți!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
Azi vreau să știi că știu
c-ai vrea să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el ultimul scut.
Azi vreau să simți că simt
și să nu crezi că aș putea să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud,
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut.
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând.
Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în Om prăpăd,
când casa-i, primitoare și curată,
e pustiită și-apoi dărâmată.
Azi vreau s-asculți c-ascult,
de când mă știu, al inimii tumult,
fără să mă-nspăimânt de dor și foc,
nevrând să vând IUBIREA pe noroc.
Azi vreau să râzi că râd
când munții se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut.
Azi vreau să ierți că iert
și niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din VIS un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu...
Aș vrea să știu că știi,
Aș vrea să simt că simți,
Aș vrea s-aud c-auzi,
Aș vrea să plâng că plângi,
Aș vrea să văd că vezi,
Aș vrea s-ascult c-asculți,
Aș vrea să râd că râzi,
Aș vrea să iert că ierți,
Aș vrea... să uit... că uiți...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea puțin a rămas
E timpul să pleci, nu vreau să mai stai,
Îmi ceri mult prea mult din puținul ce-mi dai
Și simt că mă seci și în praf mă transform,
Mă chinuie gândul, mă doare enorm
Sunt vorbele tale tăciuni ce mă ard,
Iubirea dispare, devine hazard,
Devine incendiu, doar flăcări și fum,
Ce-am fost împreună... acum este scrum
Ce rost să mai fim, prea puțin a rămas,
O ultimă clipă din ultimul ceas,
Nu vreau să mai dau iarăși timp înapoi,
Sperând să repar tot ce-i vid între noi
Tu nu mai iubești și s-a dus ce-am avut,
Oricât aș spera, pare totul pierdut,
E timpul să plec, chiar de-mi spun că n-aș vrea,
Degeaba mai stau... când dorești altceva
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
Azi vreau să știi că știu
că vrei să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el un ultim scut.
Azi vreau să simți că simt
și să nu crezi că vreau cumva să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud,
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut.
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând.
Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în om prăpăd,
când casa-i, primitoare și curată,
e pustiită și-apoi dărâmată.
Azi vreau să râzi că râd
când munții se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut.
Azi vreau să ierți că iert
și niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din vis un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu...
Aș vrea să știu că știi,
Aș vrea să simt că simți,
Aș vrea s-aud c-auzi,
Aș vrea să plâng că plângi,
Aș vrea să văd că vezi,
Aș vrea să râd că râzi,
Aș vrea să iert că ierți
Aș vrea... să uit... că uiți...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Aș vrea...
Un fulg de nea aș vrea,
În palma ta să fiu
Să nu fi fost nimic,
Din tot ceea ce știu.
Și tot ce a fost urât
Sau neadevărat,
Aș vrea să cred e
Un vis ce l-am visat.
Aș vrea să fiu o clipă,
Aș vrea să fiu un gând,
Aș vrea să fiu un zâmbet
Pe fața ta râzâd.
Aș vrea să fiu o floare,
La pieptu-ți să mă ții
Să-mi spui cuvinte calde
Și-ncet să mă mângâi.
Aș vrea să fiu o rază,
Pe chipul tău senin
În zori, de dimineață
Să te mângâi puțin.
Aș vrea să-ți fiu și luna,
Și soarele aș vrea
Puțin din toate cele
Dacă și tu ai vrea...
poezie de Mariana Simionescu (11 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legământ
Te voi iubi pân' la sfârșitul vieții,
Chiar dacă multe piedici mă opresc,
Aș vrea s-alung urmările tristeții
Din ochii tăi și-n ei să mă-oglindesc.
Nemărginit e focul ce s-aprinde
In pieptul meu, atunci când te privesc.
Chiar insăși viața mea de mi-ai pretinde,
N-aș ezita să nu ți-o dăruiesc!
Iubito, te doresc în orice clipă
Si-aș vrea doar lângă mine să te am,
Să fac mereu din dragoste risipă,
Să freamăt precum frunza de pe ram.
Ești îngerul din înălțimi astrale
Ce-ai apărut pe-altarul vieții mele,
Mă însoțești oriunde, pe-orice cale:
Si pe pământ și dincolo de stele.
La ceas târziu, în nopțile cu lună,
O clipă de odihnă nu-mi găsesc,
Văd chipul tău ce parcă-ar vrea să-mi spună
Doritul și eternul "Te iubesc"!
poezie de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbește,
Cine vrea să mulțumească, mulțumește.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viață grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Atât de mult aș vrea
Atât de mult aș vrea să pot visa
Că mi-am găsit un loc în viața ta.
Atât de mult eu mi-aș dori
Cu tine-n brațe, de-aș putea muri!
Atât de mult îmi cere inima
Ochii tăi frumoși să-i pot vedea.
Strălucirea lor dacă se poate
Să-mi lumineze chipul pân'la moarte.
Atât de mult aș vrea să te cuprind...
Să văd iubirea-n taină înflorind,
Iar dragostea din trup, văpăi să nască
Ca un vulcan ce stă să mă topească.
Atât de multă dragoste respiri...
Sub pașii tăi cresc mii de trandafiri,
Iar pletele ce-ți flutură în vânt,
Sunt raze de lumină pe acest pământ.
Atât de mult aș vrea să îmi zâmbești,
În șoaptă să îmi spui că mă iubești,
Când eu sărut căușul mâinii tale
Ce-mi ține ferecată inima în zale.
Atata doar aș cere iubirii efemere
Să rupă legământul draconicei himere,
Căci nu vreau să-mi fie pavăza pustie
Și inima să-mi plece iar în pribegie!
poezie de Gheorghe Deniștean (22 septembrie 2017)
Adăugat de Denygigi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteaptă-mă o clipă
Din cerul plumbuit, a început să cearnă,
Stropi mici, prea umiliți, de astă primăvară,
Încerc să mă grăbesc, să nu mă pierd pe sine,
Iubitul mea din vis, din noaptea mea subțire.
Pe părul meu puțin, cad picături de ploaie,
Le simt cum se preling pe șira-mi călătoare,
Am bluza mult udată, arăt, cam cum o fi,
Tot trupul îmi e apă, din mine, focuri vii.
De-ai vrea și de-ai să poți, așteaptă-mă o clipă,
Iar voi promite tot, de teamă și în pripă,
De teamă să nu pleci în mână doar c-o floare
E visul meu din nopți, pe visul meu cu soare.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascuns în ceață
Râde vecinul, că nu mi-e bine,
Cred... de-ar putea, m-ar otrăvi.
Dar bag de seamă, că îi e rușine
Și zilnic, știți, eu îl voi chinui.
Ascuns în ceață... dus de dimineață
Îmi ar cu drag pământul meu.
Când o fi soare... și iarbă creață,
Știu c-am semănat tot ce-am vrut eu
.
Satul... mă cheamă acum din depărtare...
N-aș merge, dar nu am de ales.
Loc e destul știu... pentru fiecare,
Dar nimeni nu mă ajută la cules.
O zână... vine și-mi spune... hai acasă,
Să știi că niciodată nu te voi părăsi.
Inima ar vrea... dar anii nu mă lasă
Rănit în suflet doar câmpul l-aș păși.
O clipă simt că doare... oare cât voi putea...
Să încerc să fiu tare... să-frunt zodia mea.
Ascuns în ceață, mă zbat într-o credință
Și-n 'cerc ca să câștig dragostea ta.
Dar strig zadarnic... mă lupt chiar cu destinul,
Dau totul la o parte, chiar dacă sunt lovit.
Știu că se poate, că îmi alini tot chinul
Și-aș merge înainte ca să fiu fericit.
Degeaba mai încerc... că Dumnezeu îmi spune,
Ioane...! timp... puțin ți-a mai rămas.
Dar încă sunt puternic, încă am un nume,
Și pot să întorc grăbit, ultimul ceas.
Doresc să port opincă, o coasă pe umăr să am.
Să plec de acasă nu vreau îmi este frică
Rămân să cânt într-un pustiu încă un an.
Și-apoi... când Dumnezeu va vrea, un suflet mai ridică.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renunțare și dorință
Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viață să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceață,
Vreau să-mi construiesc o nouă viață.
Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.
Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze fața, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.
Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toți oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Și-n viața mea să fie veșnic primăvară!
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Dacă aș fi și dacă ai fi...
Când tu vei fi nor, eu voi fi vânt,
Dacă eu sunt floare, aș vrea să fii pământ,
Ca să-mi fii sprijin și să te văd înflorind,
Să plutești și să te alint cu al meu cânt.
Eu lacrimă de-aș fi, nu vreau să fiu pe-al tău obraz,
Nu vreau să trăim durerea, vreau viața în extaz.
Eu dacă aș fi furtună, tu vreau să fii al meu soare,
Să mă liniștești, să fiu mereu zâmbitoare.
Eu sunt muritoare, iar tu ești un înger,
Dacă tu ai fi cerul, eu aș vrea să fiu fulger,
Dar tu soare ești și eu vreau să fiu destine
Și tu departe ești și eu nu sunt cu tine.
poezie de Eugenia Calancea (25 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau gândul tău să-l citesc
Ce bine ar fi să știu ce gândești,
Că uneori mă întreb unde ești?
Îmi place când ochii tăi strălucesc,
Dar vreau gândul tău să-l citesc.
Vreau să nu fii o dilemă pentru mine,
Că uneori am întrebări despre tine
Și vreau să descifrez din tainele tale,
Că inima mea vrea să fii în a mea cale.
Fluturi din stomac încă nu au zburat,
Dar știu că poate fi adevărat,
Să-mi închipui că ești lângă mine
Și că mă-ntorc mereu la tine.
Inima ta bate pentru mine
Și știu că și eu am dor de tine,
Doar vântul mă trezește-n noapte,
Și mă trezesc cu gândul plin de șoapte.
poezie de Eugenia Calancea (3 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Luci...
Lucian: Ah, Lia... Scuză-mă, te-am lăsat singură cu ai mei; sper că nu sunt prea cicălitori.
Lia: Nu, deloc; sunt foarte drăguți, dar... Văd că ești cam ocupat și am să înțeleg dacă nu mă poți conduce până acasă, dar aș vrea să plec; nu mai pot întârzia.
Lucian: Poftim?! Nu, cum să pleci singură?! Ți-am spus că o să te conduc până acasă, deci exact așa se va întâmpla. Am să te rog doar să mai aștepți; nu durează mult, mai am doar puțin de lucru aici. Știu că părinții tăi te așteaptă, dar sper să nu fie prea îngrijorați dacă o să mai întârzii nițeluș.
Lia: Nu, nu sunt îngrijorați; ei mă știu în siguranță, cu body-guarzii aceia.
Lucian: Body-guarzii; aceia de care te-am scăpat în seara asta... Lasă, că și cu mine ești în siguranță.
Lia: Nu mă-ndoiesc de acest lucru, dar...
Lucian: Te rog, așteaptă-mă numai puțin, dincolo; doar nu sunt chiar atât de îngrozitori ai mei, încât să vrei să pleci de acolo.
Lia: Ah, nu... Bine, am să te mai aștept puțin.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate vei vrea să vii...
Poate vei vrea să vii la mine
Și nu vei ști pe unde sunt
Și o să-ți pară că e mult
Tot dorul adunat în tine.
Atunci să-mi spui ce se cuvine
Și nu doar vorbe goale-n vânt,
Poate vei vrea să vii la mine
Și nu vei ști pe unde sunt.
Visez la clipele sublime
Și peste tot te port în gând,
Aștept o veste de la tine
Și sper că va sosi curând.
Poate vei vrea să vii la mine...
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Aș vrea să fiu cum sunt și cum am fost!
Cumva, din fiecare, partea bună,
Sau, poate, amândouă împreună,
De s-ar putea și nu s-ar cere cost,
Căci tot ce-a fost... a fost din plin plătit
Cu anii ce-au trecut sau cu schimbarea
La trup, la suflet, chiar cu renunțarea
La tot ce niciodat' n-aș fi gândit.
Dar, ce-aș putea să iau de-atunci, demult?
Dorința de-a avea mereu mai mult,
Sau de-a spera în ce va fi să vină?
Și ce-aș păstra din viața de adult,
Când nu mai știu ce-i bob și ce-i neghină?
Nu știu ce vreau. Pe cine să consult?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uni... vers
Ce mult mi-aș vrea, mai mult decât orice,
Să știu c-o să mă știu știut un altceva, altfel
De-un fost ex-Terra-om ce-ar provoca de ce
Doar pentru c-ar fi fost un singular... nițel.
... În viață nu se știe de orișicare șters,
Dar cel puțin cuvânt de-un unic, uni... vers...
Prin care aș fi trecut odată în pas de mers!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate ai zâmbit...
poate ai zâmbit sau poate nu,
pe fața ta se vede, îngândurare,
din ochi mă fulgeri cu un gând,
aș vrea să îl citesc. Ce spune oare?
în brațe te-am umplut de flori,
nu-s pentru tine și mă doare,
dar știu că-mi mulțumești de mii de ori,
că zâmbet vor aduce și nu ți-e oarecare
aș vrea să pot mai mult să-nfăptuiesc,
și printre mult, privirea-mi arzătoare,
aș vrea cu faptele să-ți ocrotesc,
tot ce-ți lovește sufletul cu întristare
sunt simplu om și am putere,
atât cât Dumnezeu va vrea,
să-mi dăruiască fără eu a cere,
să pot să-ți luminez drumul ca stea
mă iartă și din când în când mă ceartă,
așa eu simt, ce mult te mai iubesc,
așa voi ști de îmi greșești vreodată,
că am puterea să te iert, mai mult să te doresc
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!