Despre limbi

"Dumnezeu a zis: de azi înainte să se zică
Şi omul a zis de atunci"
Cândva oamenii s-au căţărat pe munte
şi prin cuiburi de vulturi au născut focuri;
cu limbile focurilor lor vorbeau între ei
despre veşti de război
interpreţi pentru corn de berbece
sau aramă lungă
ce din nu ştiu ce motiv n-avea limbi.
Limbi de papuc salută pământul
Limbile ceasului toacă timpul
Îl foarfecă
cu limbi de vioară
Şi lemnul şi sârma vorbeşte
Voi oameni cu limbile voastre
Vorbe ale dumnezeului
tuturor limbilor – iată ce sunteţi!

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi...

Limbi de clopot, limbi de ceas,
Limbi în ceaşcă la taifas,
Limbi de şarpe, de papuc,
Cum le dai, le ei, se duc...

Poţi să-nveţi mai multe limbi,
Lumea dacă vrei s-o plimbi,
Dar ţin tare şi menţin
Să ştii limba de cămin...

Se încurcă-ntr-un moment
Când îi dai să bea ferment,
Ţi se limbă plimba-n bot
Sau să-ţi iasă de un cot...

Mai e limba de curea
De la brâu cu găurea,
Ce-i dai drumu când e rost
Sau o strângi în zi de post...

Pentru-o nouă pălărie
Limbile pe la sefie,
Şi de-o fi să ai şi parte
Baftă cu limba de moarte!...

Limbi de veste, limbi tic-tac
Limbile care nu tac,
Limbi pe faţă, limbi pe dos,
Limba, un organ gustos!...

Limbi sunt multe nu am când
Să le spun pe toate-n rând,
Luaţi ideea de-azimut,
Limbile când se sărut!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar putea merita să ilustrez această perspectivă asupra clasificării, prin a lua cazul limbilor. Dacă am deţine descendenţa perfectă a omenirii, un aranjament genealogic al raselor de oameni, ar permite cea mai bună clasificare a diferitelor limbi vorbite în prezent în întreaga lume; şi dacă toate limbile dispărute, şi toate dialectele intermediare şi cele care se schimbă foarte încet, ar fi incluse, un astfel de aranjament ar fi singurul posibil. Totuşi s-ar fi putut ca unele limbi antice să se fi schimbat doar foarte puţin şi să dea naştere la foarte puţine limbi noi, în timp ce altele s-au schimbat mult ca urmare a răspândirii, izolării, şi stării civilizaţiei raselor descendente concomitent, şi astfel au dat naştere la numeroase dialecte şi limbi noi. Diferitele grade de diferenţă între limbile din aceeaşi familie, ar trebui să fie exprimate prin grupuri subordonate altor grupuri; dar aranjamentul potrivit sau chiar singurul aranjament posibil ar fi tot cel genealogic; şi acest lucru ar fi strict natural, în timp ce ar conecta împreună toate limbile, dispărute şi recente, prin cele mai apropiate afinităţi, şi ar da descendenţa şi originea fiecărei limbi.

citat din Charles Darwin
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi vinovate

De ce-aţi amestecat literele?
Limbi vinovate de pe care se scurge scuipatul
De ce limbilor –
De ce v-aţi făcut vinovate
De ce-aţi comis asemenea păcate?
Când privirea zâmbeşte toate limbile se unesc în aceaşi poveste.
Când privirea furtună, vorbele-s condamnate
Limbile-s de prisos, nu-i una mai bună.
Când vorbele tac toate în mine cuvântă
Oamenii’ntreabă ce-am, tăcerea-mi se’avântă.
n-am înţeles deşi te-am auzit
De mici vorbim aceleaşi cuvinte
Tu în lumea ta,
Eu în lumea mea
Ţara ne uneşte şi neamul, şi glia.
Colindăm când pe munţi când prind şesuri
Călcăm sub picioare acelaşi pământ,
Dar mereu ne despart înţelesuri.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există mulţi bărbaţi ale căror limbi ar putea conduce mulţimi dacă şi-ar putea stăpâni limbile.

citat din George D. Prentice
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptele dragostei sunt o vorbire în toate limbile. (chiar şi "limbi cereşti" de-ar fi...)

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dificultatea rezidă în limbă. Limbile noastre metafizice sunt, fiecare în felul ei, limbii ale gîndirii metafizice. Dacă esenţa limbilor occidentale este în sine doar una metafizică ― şi de aceea marcată în chip definitiv de onto-teo-logie ―, sau dacă aceste limbi acordă alte posibilităţi ale rostirii, adică ale unei non-rostiri care să fie în acelaşi timp rostitoare ― această întrebare trebuie să rămână deschisă.

Martin Heidegger în Identitate şi diferenţă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focuri din toamne

se învrăjbesc limbile ruginii, iubite
ale focurilor din toamnele vieţii noastre
viaţa e o călătorie prin sufletul nostru
cu halte în care ispitim visul,
sau, dimpotrivă, îl alungăm,
continuând să ne târâm zborurile
prin prăpăstiile contingenţei.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi de dragon

pasărea a fost dată afară din cer
pe motiv de incompatibilitate
de-atunci cântă
o sole mio

primăvara a deschis din nou
porţile edenului
mierlele grădinii rătăcind prin lumile roşii
construiesc cuibul cu aştri
sunt bolnave de risipa dragostei
şi nasc pui fără aripi
izolaţi în colivie
de limbile acelui dragon

la capătul lumii
un bărbat iubeşte o femeie
eu iubesc o stea
mierlele au tăcut pentru eternitate
şi pământul respiră a moarte

dincolo de timp
fluturii polenizează
cenuşa florilor
pentru următorul răsărit

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii şi limbile

As la limbi nu tre' să fii
Că-n politică aşa-i:
Nu contează câte ştii,
Ci contează câte dai!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate.

citat din D'Hauterive
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

limbile orologiului

Limbile orologiului - spiţele roţii pe care Cronos ne trage.

definiţie aforistică de N. Petrescu-Redi (1 ianuarie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucruri

Tot ce s-a întâmplat a fost: am crescut singuri
trăind printre lucruri,
astfel i-am dat ceasului o faţă,
scaunului un spătar,
mesei patru picioare ţepene
care nu vor obosi niciodată.

Ne-am echipat pantofii cu limbi
mai catifelate decât ale nostre
şi-am atârnat limbi în interiorul clopotelor
pentru a putea asculta
limbajul lor emoţional,

şi pentru că ne plăceau siluetele lor graţioase
ulciorul a primit buze,
iar sticla gât lung şi zvelt.

Tot ce era dincolo de noi
a fost refăcut în imaginea noastră;
i-am dat ţării o inimă,
furtunii un ochi,
peşterii o gură,
făcându-ne-astfel adăpost.

poezie de Lisel Mueller, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada limbilor pizmaşe (zisă a blestemelor)

În şoricioaică, în arsenic tare,
în orpiment, silitră, var curat,
în plumb topit, că arde şi mai tare,
în său şi smoală-n care s-au spurcat
jidăucile cu scârnă şi pişat
în zoaie de picioare împuţite,
în jeg de tălpi şi-obiele flendurite,
în sânge de năpârci şi zoft de boaşe,
în fieri din lupi, vulpi şi bursuci storcite,
prăjite fie limbile pizmaşe!

În creier de mârtan spăimos, ne-nstare
să prindă peşte, ştirb şi îngălat,
sau de dulău la fel ca arătare
lovit de turbă-n bale şi scuipat.
în zgaibă de catâr răsofticat,
tocat mărunt cu scule ascuţite,
în bălţile de şobolani bâhlite,
de broaşte şi-alte lighioi vrăjmaşe,
(şerpi şi şopârle, păsări cufurite)
prăjite fie limbile pizmaşe!

În sublimatul gata să omoare
şi în buric de vipere-ngălat,
în sângele ce-ntins pe uscătoare
de bărbieri, când luna s-a rotat
(când negru, când verzui stând închegat),
în şancru, trânji şi-n căzile-mpuţite
de cârpa-n sânge-a doicelor mestrite,
în spălătura curvelor poznaşe,
(de nu pricepi, n-ai dat de-aşa ispite!),
prăjite fie limbile pizmaşe!

Închinare:
Stăpâne, de n-ai ciur, dârmon sau site
atunci strecoară cele pomenite
printr-un nădrag murdar la fund, din faşe;
da'ntâi în scârna scroafelor spârcite
prăjite fie limbile pizmaşe!

poezie celebră de Francois Villon (1983), traducere de Neculai Chirica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate zilele cer Domnului din toată inima să ne acorde darul limbilor. Un dar al limbilor ce nu constă în cunoaşterea mai multor limbi, ci în faptul de a şti să te adaptezi celor care te ascultă.

citat din Sfântul Josemaria Escriva
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu vorbeşte toate limbile pământului ci doar pe cea a semnelor.

aforism de Teodor Dume din Dresorul de umbre (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

lemn

Lemnul... Materialul din care s-au confecţionat atâtea picioare şi atâtea limbi...

definiţie aforistică de Mihail Mataringa (1 iulie 2015)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui student la limbi străine

Şi tu studiaşi o limbă,
Ştii să scrii şi să citeşti.
Vremurile cum se schimbă
Azi nu vrei nici s-o vorbeşti!

epigramă de Ionel Stoiţ din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi de ceas

Suntem limbi de ceas ce fug pe cadran de lut.

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce limbi materne?

Nu vreau pe nimeni să insult,
Nici să rostesc baliverne,
Li se zice limbi materne,
Că mamele vorbesc mai mult...

epigramă de David Boia (5 noiembrie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lipsa fericirii trupul rămânea gol şi sufletul aprins de văpaia dorului. Timpul curgea în ropote şi limbile ceasului dansau pe scena tăcerilor. Clipele răspândeau aroma gândurilor nerostite de un glas domol. Tu erai schiţa unei lumi pe care Dumnezeu o pictase cu har pentru sufletul meu.

Andreea Palasescu (20 noiembrie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!