Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.

catren de William Ernest Henley
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus

Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârşit,
Îi mulţumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.

În gheara sorţii strâns fără cruţare
Nu am dat înapoi şi n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.

Dincolo de blesteme şi de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-ameninţări şi patimi
Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.

poezie celebră de William Ernest Henley, traducere de Leonard Neculae
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu contează cât de strâmtă e cărarea, şi cât de plină de încercări e viaţa; eu sunt stăpânul destinului meu, eu sunt comandantul sufletului meu.

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt stăpân pe soarta mea, sunt căpitanul sufletului meu...

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus (extras)

Nu contează povara grea,
Nici cele scrise-n stele, an de an,
Eu sunt stăpân pe soarta mea
Şi-s, sufletului, căpitan.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus

in memoriam R.T.H.B.

Nu contează povara grea,
Nici cele scrise-n stele,-n an,
Eu sunt stăpân pe soarta mea
Şi-s, sufletului, căpitan.

poezie celebră de William Ernest Henley din Ecouri, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus

Dincolo de noaptea la care sunt expus,
Neagră ca o groapă de la un pol la altul,
Îi mulţumesc, oricare-ar fi zeul acolo sus,
Pentru sufletul meu de neînvins, înaltul.

În încleştarea zilei n-am dat înapoi,
Nici n-am scâncit când mi-au smuls scalpul;
Sub cnutul crunt al sorţii, sub nevoi;
Deşi rănit, eu nu mi-am plecat capul.

Dincolo de-acest tărâm de lacrimi şi de ură
Se desluşesc umbrele ororii cerând vamă –
Şi, totuşi, anii care de mine nu se-îndură
Mă vor găsi aici, demn şi fără teamă.

Nu contează povara grea,
Nici cele scrise-n stele, an de an,
Eu sunt stăpân pe soarta mea
Şi-s, sufletului, căpitan.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ameninţarea anilor mă va găsi şi pe mine.

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invictus (Invincibil)

Din noaptea ce mă prinde tare
Din negura de pe pământ
Eu mulţumesc zeilor care
Mi-au dat un suflet neînfrânt.

În gheara nemiloasă a sorţii
Nici n-am scâncit, nici n-am urlat
Şi nici măcar în faţa morţii
Eu capul nu mi l-am plecat.

Dup-acest loc de of şi chin
Pândeşte iadu' întunecat
Dar prin al anilor venin
Eu am trecut neînfricat.

Şi cât de-ngustă ar fi poarta
Şi de-am păcătuit la greu
Am luat în stăpânire soarta
Şi îmi conduc sufletul meu.

poezie de William Ernest Henley, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele iubiri (I)

Azi, iată, am văzut un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Vin cerbii mei în goană să se-adune
Şi către el privirile-şi ţintesc-
Un codru nesfârşit de coarne brune,
În care mii de stele strălucesc.
Sosind din dunga zării de argint,
Vin păsările-mi mari de sărbătoare
Şi-nchipuiesc pe ceruri, fâlfâind,
Un ocean de aripi mişcătoare.
Întreaga lume-a sufletului, vie,
Palpită-ntr-o frenetică beţie.
Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat şi sună
Oglinzile ritmându-şi-le-n dans,
Şi brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un ameţitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii-
Cristalurile cântecelor grele-
Şi stropi scăpărători de melodii
Ca roua nasc în ierburile mele.
Eu curg întreg în acest cântec sfânt:
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.

poezie celebră de Nicolae Labiş din Primele iubiri (1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa! Viaţa! S-o lăsăm să-şi trăiască viaţa!

citat din William Ernest Henley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi nu sunt

Azi nu sunt, nici ieri n-am fost,
Şi nici nu cred că voi mai fi
Într-o lume fără rost
În zadar aştept să vii.

În zadar se sparge luna
De obrazu-mi singuratic
Desenând în mine urma
Chipului tău pal, noptatic.

Azi nu sunt. Nu mai contează
Ce am vrut cândva să fiu
Azi nu sunt. Moartea-mi durează
Doar atât cât încă scriu.

poezie de Andrada Ianosi
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străin sărac

Străină-n suflet şi-n afara mea,
Mă-ntreb ce viaţa-ar mai putea să-mi dea.
Sunt un străin prigeab, uitat de soartă,
Străinii vin smeriţi să-mi bată-n poartă.

Mulţi vin şi fură, mulţi mă necinstesc...
Cu gând curat, eu încă îi (iubesc) primesc...
Străin la poarta sufletului meu
Mă simt un hoţ venind să fure, eu.

Mă mint şi eu în fiecare zi
Atât cât mai respir, cât pot trăi,
Îmi fur speranţa zilei următoare
Luptând doar pentru bolul de mâncare...

Nu am averi, doar sufletul ce-mi bate
Şi străluceşte ca un far în noapte.
Împart un colţ de stea în pribegie,
Cu cel ce-l are de o veşnicie.

Împart din taina sufletului meu...
Dar ce mai am?! Credinţa-n Dumnezeu!
Săracă şi bogată-s totodată
Străinii vin la uşa mea să bată...

Şi eu sunt un străin necunoscut...
Caut în viaţa mea un început...
Sărac, la poarta sufletului meu,
Mă regăsesc plângând, acelaşi eu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegeri pe liste

Alegerile sunt experimente triste,
Căci, după ce trecură-atâţia ani,
Înghesuiţi, în capete de liste,
Se regăsesc aceiaşi "Talibani".

epigramă de Mircea Ursei din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duhul Vinului

A cântat în paharul meu, iar eu m-am împlinit,
Tot numai iubire, în parfumul acelei muzici,
În cântecul lui îmbujorat şi magnific.

"Eu sunt sănătatea, eu sunt viaţa!
Pentru că eu ofer, celor care cer,
Focul tatălui meu, Soarele,
Şi puterea mamei mele, Ţărâna.
Esenţa în marea ei inspiraţie,
Sunt învăţătură şi spirit pentru cei înţelepţi,
Muză vizibilă pentru poeţi,
Sufletul înflăcărat al celor îndrăgostiţi,
Geniul veseliei şi-al râsului.

Veniţi, sprijiniţi-vă de mine, voi, cei obosiţi!
Ridicaţi-vă, voi, cei suferinzi şi plini de îndoieli!
Grăbiţi-vă, voi, cei întârziaţi pe drumuri!
Eu sunt Mândria, mângâietorul;
Valoarea şi Nădejdea sunt scutierii mei;
Eu sunt Îngerul Tihnei.

Eu sunt viaţa, eu sunt bunăstarea, eu sunt faima:
Pentru că eu sunt căpetenia unei armate
De vise strălucitoare şi generoase;
Şi-ale mele-s, de-asemenea, toate-ale mele, cheile
De la templul spiritualităţii,
Unde sufletul uită de truda unei zile
Şi se-închide-acolo cu sfântul sfinţilor lui –
Cu sinele-i radiant şi cuceritor –
Şi omul se închină, şi vorbeşte, şi se bucură.

Apropiaţi-vă, staţi lângă mine, voi, cei frumoşi,
Voi, cei care sunteţi plătiţi cu dispreţ,
Voi, cei care sunteţi înlănţuiţi şi care vă veţi lua zborul!
Eu sunt frumuseţea şi iubirea;
Eu sunt prietenia, mângâietorul;
Eu sunt cel care iartă şi uită."

Duhul Vinului
A cântat în inima mea, iar eu am renăscut
În savoarea şi-n parfumul muzicii lui,
A acelui cântec magnetic şi atotstăpânitor.

poezie clasică de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încurcatură

Constat că-n calendarul meu de-acasă
Azi lucrurile mele sunt cam varză.
Că-i de Bruxelles, ori de-aia românească,
Eu zic că parcă nici nu mai contează.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Publicul este stăpânul meu definitiv. El m-a făcut aşa cum sunt azi. Şi sunt, slavă Domnului, fericit!

citat din Radu Beligan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt doi stăpâni mereu în duşmănie:
E bunul har, e crunta lăcomie.
Şi când spre cer mai rău înclină sorţii,
Atuncea vine negrul vierme al morţii...

catren de William Shakespeare din piesa de teatru Romeo şi Julieta (1597)
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpitanul Stottlemeyer (când se întoarce în biroul lui şi îi găseşte pe Monk şi Sharona aşteptând înăuntru): O, îmi cer scuze, credeam că ăsta e biroul meu. Da, vezi, sunt derutat pentru că numele meu e pe uşă.
Monk: Nu... nu da vina pe Sharona, căpitane.
Căpitanul Stottlemeyer: Nu intenţionez să dau vina pe Sharona. (Se uită la biroul său.) Ce s-a întâmplat aici?
Monk: Mi-am permis să fac un pic de ordine pe aici.
Căpitanul Stottlemeyer: Unde-mi sunt lucrurile?
Monk: Evident, a trebuit să arunc câteva chestii.

replici din filmul serial Monk, scenariu de Andy Breckman
Adăugat de Spătaru Cosmin, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Căpitane, Căpitanul meu!

O, Căpitane, Căpitanul meu! călătoria noastră plina de primejdii s-a terminat,
Rănile din lupta cu talazurile se văd pe carena navei, premiul a fost câştigat,
Portul e-aici, se-aud clopotele, mulţimea exultă cu privirea la prova-n tangaj
Înaintând implacabil, la nava întunecată, plină de curaj;
Dar, o, inimă! inimă! inimă!
Pete roşii de sânge se văd la bord,
Pe puntea unde Căpitanul zace,
Rece deja şi mort.

O, Căpitane, Căpitanul meu! Ascultă clopotele, admiră nava de la prova la dunetă,
Ridică-te – pentru tine flutură drapelul, pentru tine şuieră vântu-n giruetă,
Pentru tine sunt panglicele, ghirlandele de flori, pentru tine vin oamenii pe chei,
Pentru tine sunt uralele, pentru tine strigă femeile Hooray!
Aici, Căpitane! Tatăl meu drag!
Pun acest braţ sub capul tău, un cald suport!
Ştiu, doar visez că tu pe punte zaci
Rece deja şi mort.

Căpitanul meu nu îmi răspunde, buzele-i sunt pale, ochii nu mai privesc în sus;
Tatăl meu nu-mi simte braţul, nu mai are voinţă şi nici puls;
Nava a ancorat teafără şi în siguranţă, voiajul s-a sfârşit, cercul s-a-închis;
Din călătoria înfricoşată ea s-a-întors victorioasă, îndeplinându-şi ţelul;
Bucuraţi-vă, o, ţărmuri, şi răsunaţi, o, clopote!
Dar eu, îndoliat în sărbătoarea ce-a cuprins întregul port,
Umblu pe puntea unde zace Capitanul meu,
Rece deja şi mort.

poezie celebră de Walt Whitman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o relicvă

Cincizeci de ani de amintiri,
de loialitate, de cinste, de prietenie,
de iubire.
Sunt propriul meu requiem,
cu mâinile la piept,
cuminţite în clocotul lor
fără urlete.
Aşa s-au născut, poate,
să mângâie, să mă mângâi singur,
să mă întorc în zilele mele
ca pe coridoare, orbecăind
cu atâtea statui,
în care sunt mereu eu, mereu voi
şi să mă iubesc mereu în vacarmul meu
care-mi tot vorbeşte de unul singur.

poezie clasică de Stephan Roll din Statuile de fum (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!