Pe măsură ce retrăiesc amintirile şi încerc să le dau viaţă în scris, îmi dau seama că pot reda fapte, dar e greu dacă nu imposibil să reproduc şi să transmit emoţiile simtiţe.

citat din Nicolae Dimache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi scriitor – e greu, uşor... E o minune! Jocul cu cuvintele – e greu, uşor... E o minune! De câtva timp, m-am străduit să fac parte din această minune; nu ştiu în ce măsură am reuşit. Dar nu renunţ! Voi continua să încerc. Şi sper ca într-o bună zi să reuşesc, totuşi... Desigur, e un vis. Dar nu imposibil! Cu ajutorul cuvintelor scrise, este realizabil.

Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din subconştient (murdar sau curat) greu, dacă nu imposibil, e de evadat.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar cu modele foarte bune se pot modela fapte pe măsură.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum îţi dai seama că un om s-a trezit la realitate? Extrem de simplu: zâmbeşte cu generozitate, iubeşte prin fapte şi iartă cum e scris în Sfânta Carte.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar emotii

Emoţiile mă doboară,
Provoacă stres ce liniştea-mi omoară,
Emoţiile mă distrug,
Din calea lor nu reuşesc să fug.
Emoţiile mă înfrâng,
Mă ameţesc, mă fac să plâng.
Emoţiile nu-mi dau pace,
Mă lupt cu ele şi nu-mi place.
Emoţiile mă cuprind,
Scăpând de ele mă destind.

Emoţiile s-au născut cu mine,
Apar doar când nu se cuvine,
Mocnesc ascunse în adâncuri
Purtând cu ele duh şi tâlcuri.

poezie de Viorica Pop
Adăugat de Alexandra Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă consider vedetă, îmi vine să vomit când aud asta! Nu mă trag de şireturi cu oricine, nu mă duc la orice emisiune. Sunt o apariţie, pot să îmi pun şi o basma pe cap, dacă vreau să transmit ceva, transmit.

citat din Ozana Barabancea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea sufletului nu o poţi reda în cuvinte, ci doar în fapte

Teodor Dume (11 septembrie 2021)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Off... Eşti imposibil! Maturizează-te odată! Nici nu mai ştiu când vorbeşti serios şi când nu. Adineauri îmi dădeai sfaturi şi păreai sincer, serios.
Lucian: Dar nu eram. Mă prefăceam doar.
Lia: Şi eu ce să mai cred?
Lucian: Ar trebui să-ţi dai seama când vorbesc serios şi când nu, doar eşti psiholog; mai mult, chiar şi psihiatru.
Lia: Şi ce dacă? Nu văd legătura.
Lucian: Păi, ar trebui să cunoşti psihicul uman, deci ar trebui să-ţi dai seama, de fiecare persoană în parte.
Lia: Poate, dar tu eşti imposibil!
Lucian: Nimeni şi nimic nu este imposibil. Totu-i posibil; chiar şi ceea ce vezi acum în jurul tău.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am dat seama că deşi e imposibil să rupi o singură filă din viaţă, e posibil să arunci întreaga carte în foc.

citat din filmul serial Gossip Girl: Intrigi la New York
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris toată viaţa, am scris ceea ce am gândit, nu am scris invers niciodată. Şi cu toate riscurile. Între a scrie ceea ce cred şi a tăcea, am ales întotdeauna prima variantă. Pentru că se ştia că eu spun adevărul şi numai adevărul, că nu simulez. Era un lucru greu totuşi.

Nicolae Carandino în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tratat de utilizare a complimentelor este necesar deoarece forma în care acestea circulă în zilele noastre este un vlăstar lipsit de vlagă al celei care ar putea fi o tehnică a cuvintelor frumoase, cu ajutorul căreia ar putea fi dirijate emoţiile celorlalţi într-o măsură aproape imposibil de realizat prin alte mijloace.

Gloria Beck în Complimente. Mic tratat de întrebuinţare a complimentelor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Butoiul

Fiind expert în băutură,
Încerc să definesc butoiul:
E o mărime- ca măsură,
La care sper s-ajungă ţoiul.

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Nicolae Bunduri
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre substanţele secunde, specia e substanţă în mai mare măsură decât genul, căci ea este mai apropiată de substanţa primă. Într-adevăr, dacă ar reda (apodidomi) cineva ce este substanţa primă, o va face în chip mai cunoscut şi mai familiar redând specia decât genul... Prin urmare... specia e în mai mare măsură substanţă decât genul. În schimb, dintre speciile care ele însele nu sunt genuri, nici una nu e substanţă în mai mare măsură decât alta.

Aristotel în Categorii, 5, 2b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum s-a scris mai înainte de noi

Lumânarea se stinge lângă crucea de piatră
roasă de timpul sălbatic,
greierii din umbră anunţă înserarea.
Chiar dacă încerc să descifrez un nume
rămân cu aceeaşi durere,
totul s-a împlinit
cum s-a scris mai înainte de noi.

Mă apasă o vagă tristeţe
cu aripile rupte,
cu inima strânsă fără să ştiu de ce
plec mai bătrân decât sunt,
crucea mă apasă pe umeri
cu o povară grea atât de străină
că străin mi se pare şi drumul.

Nu ştiu dacă o să mai revin,
de pe acoperişul veacului trecut
lumina se teme să mai coboare
ascultă glasurile din pământ şi plânge

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matt: Ce ai făcut ca să ai părul atât de blond şi de... frumos?
Lucy: Încerc să îmi dau seama dacă mă minţi, iar dacă o faci o să îl omor pe Simon astă seară!

replici din filmul serial Al şaptelea cer
Adăugat de Niţă Ioana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost extrem de afectat de cele întâmplate şi mi-a fost greu să scriu articolul respectiv. Totuşi, la cinci săptămâni după ce m-am întors din Nepal, am predat revistei Outside un material care a apărut în numărul din septembrie. După ce am terminat de scris, am încercat să nu mă mai gândesc la Everest şi să-mi văd de viaţa mea, dar mi-a fost imposibil. Când încercam să-mi dau seama ce se întâmplase acolo eram cuprins de sentimente neclare şi mă obsedau împrejurările în care muriseră coechipierii mei.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmele iubirilor uitate

Oamenii mor întotdeauna, dar rămân urmaşii lor,
eu sunt un urmaş care lasă urmaşi
cum fiecare rădăcină a neamului omenesc.

Nu mă desprind de trăsăturile comune
oricât de multe ar fi ramurile în arborele vieţii,
mi-e greu să nu recunosc sângele
care vine ca un râu fără sfârşit,
nu mă plâng de nimic,
dar nici nu mă laud.

sunt născut din filonul care străbate timpul,
urmele iubirilor uitate nu dispar
chiar dacă se pierd legăturile directe
şi uneori destinul mai joacă feste.

Încerc să mă despart de cei fără cinste
pentru a nu moşteni nicio fibră otrăvită,
întunericul nu mă poate trage înapoi.

Lumina şi substanţa ce se transmit
mă rup de îmbolnăviri rostogolite,
păstrez cuvântul şi sintaxa poetică
ca pe o comoară pe care n-o dau nimănui
şi din adâncuri scot flăcări pe nări.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu eşti emoţiile tale. Emoţiile sunt trecătoare, de scurtă durată. Fără ca tu să le dai putere cu gândurile tale ele nu stau prea mult cu tine. Observă-le, acceptă-le, străduieşte-te să vezi ce gânduri ţi le-au declanşat şi apoi lasă-le să plece. Făcând asta, îţi vei da seama că tu eşti observatorul gândurilor şi emoţiilor tale, deci cu totul altcineva decât îţi imaginai. Când înţelegi că tu eşti observatorul gândurilor şi emoţiilor tale, îţi dai seama şi că ai puterea să le direcţionezi şi să le controlezi.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imposibil!

Îmi spui că Cinna scrie şi-n scris mă ponegreşte.
Nu cred: cum o să scrie, când nimeni nu-l citeşte?

distih de Marţial din Cartea a III-a a Epigramelor (88)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dictare, cu sfinţire

Aş vrea să fiu pui de Luceafăr
Şi poezia în stele s-o slăvesc,
Doar că nu pot ca să transmit
Decât din ceruri ce primesc.

Căci tot ce-am scris până acum
Nu mi-a furat timp de gândire,
Am scris ce din subconştient
Mi-a fost dictat cu dăruire,
N-am îndrăznit ca să sfidez.

Şi pentru acest dar sfânt, divin,
Îi mulţumesc lui Dumnezeu
Că m-a ales ca mesageră,
A versului real şi greu,
Balsam în suflet, cu trăire.

Aşa că, nu mă condamnaţi
Că scriu naiv, stângaci sau prost,
Reproşurile nu au rost,
Căci totul, jur, mi s-a transmis
Ca o dictare, cu sfinţire.

poezie de Valeria Mahok (14 ianuarie 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!