O stare afectivă cuprinde mai întâi anumite influxuri nervoase sau descărcări motorii, apoi anumite fenomene sezoriale, care sunt de două feluri: percepţii ale acţiunilor motrice săvârşite de individ şi senzaţii directe de plăcere şi neplăcere, care imprimă stării afective ceea ce este numit tonul fundamental.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formele de manifestare a umorului sunt determinate de două particularităţi care depind de condiţiile apariţiei sale. Mai întâi, umorul se poate contopi cu vorba de duh sau altă varietate a comicului; rolul său este de a înlătura posibilitatea unei dezvoltări afective conţinute în situaţie, dezvoltare care ar bloca efectul hedonic. Apoi el poate suprima această dezvoltare afectivă sau o poate anula doar parţial, ceea ce reprezintă cazul cel mai frecvent, pentru că presupune un efort mai mic; în acest din urmă caz apar diferite forme ale umorului "atenuat", ale umorului care zâmbeşte printre lacrimi. El ia afectului o parte din energia sa şi îi dă în schimb o nuanţă umoristică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin natura lor, cuvântul de spirit şi comicul sunt două lucruri distincte, ele suprapunându-se pe de o parte doar în anumite cazuri speciale şi pe de altă parte în ceea ce priveşte tendinţa de a obţine plăcere din surse intelectuale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întotdeauna eforturile psihanalistului se lovesc de trăsăturile caracteriale de care bolnavul este conştient şi care îi sunt atribuite de cei apropiaţi lui. Adesea, anumite însuşiri ale bolnavului, care par să-l caracterizeze doar într-o mică măsură, se manifestă extrem de puternic sau ies la iveală anumite atitudini pe care el nu le-ar fi adoptat în alte împrejurări ale vieţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite simboluri au o folosinţă generală şi se întâlnesc la toţi cei ce visează, care vorbesc aceeaşi limbă şi au aceeaşi formaţie intelectuală. Altele, de o folosinţă limitată, sunt create de către individ pe măsura nevoilor sale.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşurinţa şi frecvenţa cu care chiar persoane foarte inteligente se comportă, în anumite constelaţii psihice, ca şi cum ar fi afectate de debilitate mentală parţială sunt uimitoare, dar nu li se acordă atenţia cuvenită; iar cine nu este prea îngâmfat poate constata adesea la el însuşi astfel de fenomene. Cu atât mai mult când o parte a proceselor de gândire considerate depind de motive inconştiente sau refulate!

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există largi categorii de tulburări nervoase în care o mai bună înţelegere se lasă uşor transformată în putere terapeutică şi în anumite condiţii, psihanaliza permite să se obţină în aceste afecţiuni greu accesibile rezultate cu nimic mai prejos decât acelea obţinute în oricare altă ramură a terapeuticii care ţine de medicina internă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările sunt refulate doar când stau în legătură cu descărcări afective care nu trebuie să aibă loc; poate ar fi mai potrivit să spunem că doar sentimentele sunt refulate, dar acestea nu sunt sesizabile pentru noi decât în legătură cu reprezentările.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite insuficienţe ale psihicului nostru... şi anumite acte în aparenţă neintenţionate se dovedesc, dacă le supunem examenului psihanalitic, ca fiind perfect motivate şi determinate de factori ce scapă conştiinţei.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anumite insuficienţe ale psihicului nostru şi anumite acte în aparenţă neintenţionate se dovedesc, dacă le supunem examenului psihanalitic, ca fiind perfect motivate şi determinate de factori ce scapă conştiinţei.

Sigmund Freud în Psihologia vieţii cotidiene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, lucrurile se petrec în sensul că se formulează mai întâi o interpretare a actului ratat, pornind de la principii generale. Ceea ce se obţine în acest fel nu este decât o prezumţie, un proiect ermeneutic căruia i se caută confirmarea în examenul contextului psihic. Uneori, spre a obţine confirmarea unei presupuneri, suntem obligaţi să aşteptăm anumite evenimente care ne sunt, ca să spunem aşa, anunţate de actul ratat.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar în anumite condiţii, în timpul somnului care aduce cu sine un gen de relaxare a cenzurii, activităţile reciproce ale celor două funcţii nu mai sunt aceleaşi. Produsele refulate nu mai pot fi respinse în întregime şi reuşesc să-şi croiască drum până la conştiinţă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analizând angoasa reală, am redus-o la acea stare de atenţie senzorială şi de tensiune motrice pe care o numim dispoziţie către angoasă, din care decurge reacţia de angoasă. Această reacţie poate avea două consecinţe alternative: sau formarea angoasei, când repetarea vechiului act traumatic este doar un semnal şi în acest caz, restul reacţiei serveşte la preîntâmpinarea unei noi situaţii periculoase, fie prin fugă, fie prin apărare; sau, vechiul act traumatic îşi păstrează întreaga putere, reacţia fiind atunci în totalitate de angoasă şi ca urmare, starea afectivă paralizantă se dovedeşte inoportună în condiţiile actuale.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, starea afectivă prezintă aceeaşi structură ca şi criza isterică şi este, ca şi aceasta, constituită de o reminiscenţă sedimentată. Deci, criza isterică poate fi comparată cu o stare afectivă individuală nou formată, iar starea afectivă normală poate fi considerate ca expresia unei isterii generice, devenită ereditară.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De lapsus se leagă mici fenomene afective care nu sunt lipsite de interes. Nimeni nu recunoaşte bucuros că a comis un lapsus: adesea se întâmplă să nu înţelegi propriul tău lapsus, în timp ce întotdeauna îl înţelegi pe al altuia. De asemenea, lapsusul este, într-o anumită măsură, contaminat; nu este uşor să vorbeşti despre lapsusuri, fără a comite tu însuţi unul.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când i se cere bolnavului un sacrificiu, renunţarea temporară la o satisfacţie, acceptarea unor suferinţe de moment, cu scopul ameliorării stării sale, sau fie şi numai hotărârea de a se opune necesităţii valabile pentru toţi, se întâmplă ca anumite persoane să respingă o astfel de cerinţă, invocând motive de tip particular.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratamentul psihanalitic nu comportă decât un schimb de cuvinte între pacient şi medic. Pacientul vorbeşte, povesteşte evenimente din viaţa sa anterioară şi impresii din prezent, se plânge, îşi confesează dorinţele şi pornirile sale afective. Medicul îl ascultă, se străduieşte să dirijeze cursul ideilor pacientului, îl îndeamnă să-şi amintească, îi orientează atenţia în anumite direcţii, îi dă explicaţii şi observă reacţiile de comprehensiune sau de respingere pe care le provoacă în acest fel la bolnav.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să înaintezi în vârstă este inevitabil, dar să nu te maturizezi niciodată este posibil. Eu cred că poţi păstra anumite lucruri din copilăria ta dacă le protejezi - anumite trăsături, anumite locuri în care nu laşi pe nimeni din lumea asta să pătrundă.

citat din Johnny Depp
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este acelaşi lucru să ştii ceva tu însuţi sau să ţi se spună de altcineva, medicul preluând rolul eficient al acestui altcineva; el face uz de influenţa pe care un om o exercită asupra altuia sau, dacă ne amintim că psihanaliza înlocuieşte ceea ce este derivat şi atenuat prin ceea ce este originar şi radical, atunci vom spune că medicul apelează în această operă de educare la anumite componente ale iubirii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Categoric este dificil de dat o definiţie a ceea ce, convenţional, este numit "caracter"; totuşi poate fi remarcat faptul că acesta din urmă poate fi atribuit eului în mod univoc şi am putut cunoaşte câţiva dintre factorii care îl determină: în primul rând transformarea vechii instanţe părinteşti în supra-eu, fapt care este de departe cel mai important şi cel mai decisiv dintre toate, mai târziu identificarea cu părinţii sau cu alte persoane influente, apoi încă alte identificări care sunt reziduurile relaţiilor obiectuale abandonate. La toate acestea se adaugă formaţiile reacţionale care îşi joacă întotdeauna rolul în formarea caracterului şi pe care eul le acumulează prin mijloace mai normale, mai întâi în refulările sale şi mai apoi când el respinge impulsiunile instinctuale indezirabile.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patologia ne aduce la cunoştinţă o mulţime de stări în care delimitarea eului de lumea exterioară devine incertă, graniţele dintre ele fiind într-adevăr greu de trasat; în anumite cazuri, părţile din propriul nostru corp şi chiar elemente din propria noastră viaţă psihică, percepţii, gânduri, sentimente, ne apar ca străine, părând să nu mai facă parte din eu; în alte cazuri se atribuie lumii exterioare ceea ce în mod vădit a fost generat de către eu şi ar trebui să fie recunoscut de dânsul. Aşadar, însuşi sentimentul eului e supus unor alterări, limitele sale nefiind constante.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!