Să vină
Să vină, cine mai e de venit.
Profeți, prooroci, oratori.
Eu, cât mai am de trăit,
Am timp să-i ascult, uneori.
Știu, știu, vorbesc fără șir
Și se îngână, gesticulează.
Eu nu-i ascult să mă mir,
Nici anecdota nu mai primează.
C-o fi un potop, ori o ciumă
Și iarăși cam toate ce-au fost,
Rămâne veșnic rotunda sumă
De catastrofe - și-un veșnic post.
Oricum, vreau să-i ascult de la capăt,
Sunt abonatul lor la delir.
În scurt răstimpul, până nu scapăt,
Să-mi spună totul, din păr a fir.
Să vină toți! m-am răstit.
Cu tot ce-i în biblii și epopei.
Să văd în lumea asta ce-i.
Să vină-n față, deci! m-am răstit,
Profeți, prooroci, farisei.
Eu îi ascult, răstignit.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- citate de Marin Sorescu despre vorbire
- poezii despre vinovăție
- citate de Marin Sorescu despre vinovăție
- poezii despre viață
- citate de Marin Sorescu despre viață
- poezii despre timp
- citate de Marin Sorescu despre timp
- poezii despre păr
- citate de Marin Sorescu despre păr
- poezii despre creștinism
- citate de Marin Sorescu despre creștinism
- poezii despre Biblie
Citate similare
Nu e vorba că nu vreau să-i ascult pe oameni. Vreau chiar foarte mult să-i ascult. Dar pur și simplu nu îi pot auzi în timp ce vorbesc eu.
citat din Paula Poundstone
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre vorbire sau citate despre timp
Speranțe
Ascult, privesc și iar ascult
cum bate vântul dintr-o parte,
fără să știe de-al meu gând
care îmi spune că se poate.
Că pot să vină iar furtuni
în care să mă pierd cu totul,
în visele cu mari minciuni
care nu știu unde mi-e locul.
Zăresc pe dealul fără vârf
lumini arzând de călătoare,
sunt îmbătate de priviri
curgând din mine doritoare.
Ascult, privesc și iar ascult
lumea cu ea necruțătoare,
privesc cu ochii spre pământ
să văd acum cum crește-o floare
și văd pământul numai ars
de pașii mei strivind cărarea,
ascult la pietrele cu glas
spunând că nu știu unde-i zarea.
Și totuși merg spre nicăieri
dorind s-ajung cu mine însumi
știu că pot să prind iernări
și toamnele râzând plecându-mi.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre ochi
- poezii despre minciună
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
Ascultarea nepasarii si a linistii
ascult linistea sufletului meu,
ascult bataile vantului ce se plimba nepasator prin camere,
ascult pasii grei de pe hol,
ce lovesc podeaua veche
ascult rugamintile oamenilor pierduti
ascult intunericul cum isi cauta lumina,
ascult vocile de departe,
ascult durerile ce ma apasa si
ma omoara incetul cu incetul,
ascult sunetul lacrimilor
ce se preling nepasatoare pe obraz
ascult tot si nu mai sunt in stare sa vad sau sa simt ceva,
ascult ultima rugaminte de dor...
acum nu mai ascult nimic,
urechile mi-au surzit, sunt inerte la orice zgomot produs.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre voce, poezii despre urechi, poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre plimbare, poezii despre durere sau poezii despre dor
Elegie
Fluier
Și nai
Și cântec
Pe-o gură de rai.
Ascult și mi-e rană
Si mi-e lumea
Povară,
Făr' de lumină
Fără pricină
Mă-ndoi
Și oftez
Doar noaptea veghez
Și ascult
Și mi-e vină
Și nu e iarna
Și nu-i toamna
De vină.
Sunet de nai
Lin
Aproape pelin
Și fluier ascult
Sunt scâncet,
Pe cruce-s căzut
Dar nu sunt
O stea -
Nu sunt mormânt.
poezie de Alin Cătălin Ion Duță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre noapte, poezii despre muzică sau poezii despre iarnă
Ascult...
Incerc sa ascult cum creste iarba,
Ascult cum canta pasarile,
Ascult muzica de afara.
Ascult clopotele care rasuna,
Incerc sa ascult cum zboara un fluture,
Dar nu ascult ce spui Tu...
poezie de Andreea Brigitte Erdei (8 aprilie 2009)
Adăugat de Andreea Brigitte Erdei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi
Profeții mincinoși
Profeții mincinoși îmi plac,
Pe luat aminte pus, pe-nvăț,
Ascult și tac, ascult și tac
Acest delir și-acest dezmăț,
Din viitor, ca dintr-un sac,
Ei scot proorociri, c-un băț.
Proorocirea lor e-un hăț,
Care te poartă, după plac.
Va fi așa, va fi altfel,
Tot turuie mereu, profeții.
Și ei sunt robii gurii, bieții!
Eu stau în rând cu nătăfleții,
Nu mă mai satur să mă-nșel.
În târg, sunt tot mai scumpi bureții.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie, poezii despre viitor, citate de Marin Sorescu despre viitor, poezii despre gură sau citate de Marin Sorescu despre gură
Când tac, vorbesc
Când vorbesc de fapt tac
Când tac și ascult, vorbesc
Ceea ce nu am să cunosc
De mereu am să vorbesc
De nu am să tac si vorbesc
Fără să ascult, să vorbesc
Ce eu nu pot să vorbesc
Neavând gândul celui ce-l ascult
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere
Separare de întreg
Îmi iau încetinel bagajele din mine
Și-ncep cu gânduri, minte cât mai e;
Transfer în vise întrebările "de ce?"
La care n-am răspuns... Și-i tot mai rău, nu-i bine!
Încerc să-mi caut gazdă primitoare
Că n-am ajuns să-mi iau proprietate;
Nu știu nici plata cum se face-n... vietate?
Nici cost nu știu de-i nou, sau bună... stare!?
În timpul scurt ce l-am doar preaviz
Nu știu nici data, nici condiții de contract
Și tot joc piesa-n recuzită act cu act,
Fără rol scris să-nvăț... Un joc de quiz!
Împlânt din simțuri ce-ncă țin trezite
În "josul" tot mai slab ce mă purta zburând,
Ce-ncearcă să mă-nșele se-ngropând
Perfid, tot mai bolând... Materii putrezite!
Întunecat fără de gând nici minte, duse,
Mai las un pic de simțuri, ce-s mai multe,
Să știu încă de mine, să-ntind punte
Să nu mă pierd de tot de oasele... răpuse.
În ultimă instanță suflet o să-mi mut,
Ce-s EU până la urmă, singurul cert viu
Ce-aș putea fi ca și-alții nul, pustiu
Dar încă m-am; sunt propriul meu avut!
În cursa care sunt și-alerg și-s îngrădit
Și m-am iubit și-am fost rănit, mi s-a frânt rază;
Îmi las dorințe, locuri, o cernită emfază
Și mă restrâng idilic... din prozaic devin mit!
Îmi rescriu lanțul de-ntâmplări iar neștiute
Dar cu un dram din altele ratate;
Sunt iar fuior, o boare-n fum de libertate
Fugit din corp... ce-l văd se cățărând pe stâncile abrupte.
Îngheț, irig din apa-mi și mi-aștept golit
De timp; ascult un semn de-a fi din nou
O pensulă-n culoare pe-un pânzit tablou...
Crezând c-o zi voi fi un fir de savaot!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre stânci, poezii despre simțuri, poezii despre plată, poezii despre libertate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Joc târziu
Am înțeles, de-o vreme, că greșesc
atunci când caut să-mi exprim părerea
asupra unora ce "nu trăiesc",
dar le provoacă altora durerea.
Ar trebui să-ncerc să-i înțeleg
să aflu cât au suferit în viață,
să îi ascult, iar apoi să dezleg
tot ce în suflet au acum de gheață.
Aș vrea s-alung din ei tot ce-i urât,
să-i fac să uite orice răzbunare,
să ierte din trecut cum pot și cât
și, poate, să-și găsească alinare.
Îmi pare rău de ei când, într-un joc
vor după punct să-ncerce un alt capăt,
în care n-au vreo șansă de noroc
și uită că-i târziu și sunt la scapăt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre noroc, poezii despre jocuri, poezii despre iertare, poezii despre greșeli sau poezii despre gheață
Eu nu știu
Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.
Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.
Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.
Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.
Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.
Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.
Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre tăcere sau poezii despre poezie
Scrâșnire
Unii știu să cânte,
Eu știu să-i ascult,
Pe buze enigmatice
Se-ngroapă o stare.
Există o îndrăzneală stranie
De-a asculta cântecele
Cuvintelor
Sugrumate.
Unii simt,
Unii nu știu
Până unde merge
Scrâșnirea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență sau poezii despre cuvinte
50+
Nu poți mai mult, știu... te-nțeleg
Mi-ai repetat-o pân-a plusat un fel de cult
și-am dreptul să aleg:
nu pot să-l mai ascult.
Cândva eram ca tine
Un bobârnac pe un chibrit; cum o sări mai bine
Iar dacă dunga s-a punctat pe mușamaua de sub scor
cu un pahar decor, din lipsă plenul,
Cu coatele am șters desenul.
Până aici! Mă voi muta în propria-mi minciună blindată:
Ce-a fost, a fost... nu va mai fi vreodată!
Noaptea, patul e doar risipă de antreprenor
Agonisind oftaturi ce nu-și mai vor sonor,
nici vină...
Nemotivatele absențe cu tine-n rolul lor
au devenit rutină,
Dor...
- Deșert în inimă, mi-am pus centură de pustiu
Un cactus plin de țepi m-am hotărât să fiu
De vei veni, să știi că prin amprenta de la sol
Nu mai găsești nimic... ghiveciul va fi gol.
- Hai, lasă... te știu! Ți-a venit criza de Mai!
Pe cine crezi că păcălești?
Vrei să spui că nu mă mai... (?)
poezie de Andrei Ghejan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păcăleli, poezii despre inimă, poezii despre deșert, poezii despre devenire sau poezii despre desen
Ascult pietrele
Am inima grea de iubire
de aceea mă hotărăsc
să ascult pietrele
ele îmi sunt confidente
neclintite și ferme
îmi lipesc tâmplele de ele
duritatea
de răceala lor
ele cunosc secretele împitririi
le ascult șoaptele
cu pleoapele întredeschise
mă apăr de fotonul sâcâitor
al luminii
care pătrunde nestingherit
în toate ființele
cu trufia lui solară
ascult glasul pietrelor
strigătele lor mute.
Spun multe povești
despre oameni și inimi
pietrele.
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre apărare sau poezii despre Soare
Niciodată nu am avut răbdare să mă ascult
întotdeauna am fugit de mine, de acuzele pe care puteam să mi le aduc
și ori de câte ori mă certam, un ocean de furie se isca în mine
de aceea nu puteam să mă aud eram prea multă gălăgie
până când, ceva în mine s-a rupt. nu mai vedeam și nu mai auzeam
eram tot mai departe de acel eu gălăgios și în sfârșit
puteam să mă aud. puteam să mă tac. puteam să mă ascult
gălăgia din mine încerca să se cațere, să mă ajungă
mă ridicam, așa țintuit cum eram, mă ridicam pe marginea tăcerii
și în sfârșit simțeam că sunt liber. mă simțeam curat
m-am aplecat și mi-am sărutat ghizdurile sufletului
și buzele mele au simțit gustul lacrimilor
cât de însetat eram. cât de îndepărtat am fost. cât de ostenit sunt
acum pot să-mi trag sufletul. să-l ajut să urce la lumină. Hai suflete!
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sfârșit, poezii despre ocean, poezii despre furie sau poezii despre curățenie
Pietre de moară
Au murit brazii de pe stânci,
Trăiesc doar butoaiele de lemn.
Lumea lor nu are soare,
Doar păianjeni ce sunt eroi ai nimănui.
Oamenii râd, oamenii uită, oamenii nu simt...
Perdele de fum desenate în noapte
Și șoapte rostite ultima oară,
Aș fi vrut să rămâi mereu aproape
Dar și despărțirea poate fi o comoară.
Cu sticle de plastic păstrez amintiri,
Lemnul mă ceartă dar știe și el
Că munții suspină când nimeni n-are
Nici o vină.
Au venit zilele cu praful gri,
Cuiele ruginite se-ndoaie în timp,
Păstrez același lacăt,
Deschid aceleași uși,
Ascult aceeași liniște.
În lumea care nu mai este a ta
Eu am venit cu lumea mea,
Să stau acolo?
Nu știu cât
Și nici nu știu dacă e bine.
Voi reuși?
Poate nu vreau,
Oare mai sunt alții ca mine?
Las întrebări în rumeguș
Să se usuce, să dispară.
Pășesc acum, pământul gol,
Am reușit, pietre de moară!
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lemn, poezii despre râs sau poezii despre păianjeni
Mihai: Luci, ce te mai preocupă acum?
Lucian: Păi, în legătură cu dom' director...
Mihai: Ce-i cu dânsul?!
Lucian: Ai înregistrat cumva totul, adică, doar ceea ce am văzut noi?
Mihai: Sigur, am înregistrat. De fapt, oricum totul se înregistrează automat, fără a fi nevoie să înregistrez eu.
Lucian: Bine. Și poți găsi acele imagini?! Vreau să-ți arăt ceva, poate înțelegi tu mai bine decât mine, sau, nu știu...
Mihai: Da, le pot găsi.
Lucian: Atunci, încearcă, de la momentul sosirii domnului director, cu mașina dumnealui, în curte...
Mihai: Bine, Luci. Hai să vedem despre ce e vorba!
Lucian: Uite! Acum dom' director ori într-adevăr nu găsea cadoul pentru mama, ori se prefăcea doar că nu-l găsește, ca un pretext ca dom' profesor să nu-l aștepte în zăpadă... Oricum, așa s-a asigurat că pe holul de la intrare nu va fi nimeni, după ce dom' profesor va fi intrat deja în casă, deci, vor rămâne doar mama și dom' director... Și acum ascultă cu atenție ce-și spun! La început, auzindu-i, mi se părea clar că dom' director flirtează cu mama, iar ea chiar îi răspundea avansurilor lui și chestia asta mă umpluse de nervi; de abia m-am abținut, să nu izbucnesc atunci, de față cu Ly... Dar am reușit, m-am stăpânit! Apoi, discuția a luat o întorsătură ciudată... Oricum, și-au vorbit mereu de parcă ar fi fost doi buni prieteni, pe numele mic, tutuindu-se, doar până au intrat în camera în care erau și ceilalți musafiri... Ascultă doar, cu multă atenție!
Mihai: Bine, ascult...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început, citate despre șefi, citate despre zăpadă, citate despre profesori, citate despre prietenie, citate despre mamă, citate despre imagine sau citate despre educație
Ascult
Ascult dar nu pot spune
dacă ceea ce aud este tăcerea
sau vocea Domnului
Ascult fără să știu dacă aud
șuieratul deșertului sau clipitul pleoapei
unui ochi în permanență atent care
de la cele mai îndepărtate margini ale universului
privește spre mine și prin mine
Știu doar că exist ca unul
care este vegheat, iubit, înțeles
și de-aceea insuflu fiecărei fapte
prudență și ceremonial
poezie de Sophia de Mello Breyner Andresen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative sau poezii despre prudență
Nu știu
Nu știu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu știu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu știu, Doamne, dacă ești cu mine,
Nici nu știu de știu să Te ascult.
Știu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aștept când licărește luna
Și să strig când bântuie cel rău.
Nu știu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu știu să plâng dacă mai pot
Ți-am cerut doar milă și iertare
Și-am venit cu sufletul cu tot...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre bine și rău
De vorbă cu Anul nou
ca de fiecare dată mă prinde schimbarea la față fără întrebări pregătite
și anul nou nou vine, începe chiar și fără interviul de rigoare
el face ceea ce știe mai bine, își oferă zilele ofrandă
tuturor, fără discernământ
și câte nu aș fi avut să-l întreb (chiar dacă știu că nu răspunde tuturor)
dar încercarea tot încercare rămâne, și nu întotdeauna costă
de pildă l-aș fi întrebat unde se duc toți cei ce fac mârșăvii
și când își vor plimi plata și răsplata
apoi mă gândeam să-l întreb dacă prostia o să înceapă să doară
chiar dacă uneori sunt rău, dar... mi-ar place să-i văd tăvălindu-se de durere
pe toți cei care se cred buricul pământului
dintre degete
cândva îmi plăcea să-i ascult: atât pe vechiul an cu ale lui cât și pe cel nou
acum știu că poveștile lor sunt de fapt poveștile noastre
de aceea iau din când în când pauză la ascultare.
și mă retrag mut și surd. printre alte cuvinte.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre răsplată, poezii despre prostie sau poezii despre degete
Ascult timpul
Ascult timpul care vine;
Pașii, îi încetinesc
Să-l opresc pe cel ce pleacă,
Fiindcă altul nu găsesc.
Nu pleca timp neînfloritflorit
Lasă-te de vrei arar,
Lângă mine de-ai venit
Rămâi să-mi fii fidel scutar.
Rămâi precum mireasma-n pârg
Ușa inimi-i deschisă -
După tine mereu plâng
Printr-o lacrimă tot strânsă.
Vreau să-mi fii de ziua mea
Prins în păr, atins de gene,
Făr de mult dulce amar
Dorul luminii eterne!
poezie de Constanța Abălașei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere sau poezii despre fidelitate