Pan
Acoperit de frunze veștede pe-o stâncă zace Pan.
E orb și a bătrân.
Pleoapele-i sunt cremene,
zadarnic cearc-a mai clipi,
căci ochii-i s-au închis - ca melcii - peste iarnă.
Stropi calzi de rouă-i cad pe buze:
unu,
doi,
trei.
Natura își adapă zeul.
Ah, Pan!
Îl văd cum își întinde mâna, prinde-un ram
și-i pipăie
cu mângâieri ușoare mugurii.
Un miel s-apropie printre tufișuri.
Orbul îl aude și zâmbește,
căci n-are Pan mai mare bucurie
decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor
și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână.
Tăcere.
În juru-i peșterile cască somnoroase
și i se mută-acum și lui căscatul.
Se-ntinde și își zice:
"Picurii de rouă-s mari și calzi,
cornițele mijesc,
iar mugurii sunt plini.
Să fie primăvară?"
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oi
- poezii despre zâmbet
- poezii despre tăcere
- poezii despre stânci
- poezii despre speologie
- poezii despre somn
- poezii despre primăvară
- poezii despre natură
- poezii despre mâini
Citate similare
Flautul lui Pan
Stăm munți printre păduri și rece
în coastă lemnul e bătrân
cântă și luna își petrece
pe după brâul său păgân
În piatra deasă muza tace
și-o umbră cade peste văi
e creasta muntelui ce zace
pământ peste străbunii săi
Urechea-i strânge din timpane
și-o ciocârlie-i bate-n geam
unde te duci tu iară, Pane
cu glasul tău cântând în ram?
Ogorul îți e lac de-a-notul
și tot codrul îți cântă-n lemn
dar mâna ta își mută cotul
când brațul meu îi face semn
Striga muza și-n valea sacră
blestemul se cutremura
că-n scorbura din frunza seacă
stejarul se înfumura
Focul i se-nteți-n coroane
un cântec duce roșcovan
și astăzi printre reci cotloane
moină în flautul lui Pan
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre păduri
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
- poezii despre lemn
- poezii despre timp
- poezii despre stejari
- poezii despre prezent
Moartea lui Pan
I
PAN CĂTRE NIMFĂ
Cu strai de broască-n păr răsai din papură,
o undă
vrea să te cuprindă și nisipuri prind să fiarbă.
Ca dintr-o nevăzută amforă rotundă
îți verși mlădie trupul gol în iarbă.
Și vâna de la tâmple îmi zvâcnește
ca gușa unei leneșe șopârle
ce se prăjește-n soare,
mișcarea ta mi-adie murmur de izvoare.
Ca pânea caldă eu te-aș frânge,
mișcarea ta mi-azvârle clipe dulci în sânge.
Nisipuri prind să fiarbă.
Vară,
soare,
iarbă!
II
ZEUL AȘTEAPTĂ
Prin miriște se joacă
șoareci și viței,
iar vițele de vie
țin în palme
brotăcei.
C-o păpădie
între buze
o aștept să vie.
Nu vreau decât
să-mi port curate
degetele răsfirate
prin părul ei,
prin părul ei
și-apoi prin nori
s-adun din ei
ca dintr-un caier
fulgerele-așa cum toamna
strângi din aer
funigei.
III
UMBRA
Pan rupe faguri
în umbra unor nuci.
E trist:
se înmulțesc prin codri mânăstirile,
și-1 supără sclipirea unei cruci.
Zboară-n jurul lui lăstunii
și foile de ulm
răstălmăcesc o toacă.
Subt clopot de vecerne Pan a trist.
Pe-o cărăruie trece umbra
de culoarea lunii
a lui Crist.
IV
PAN CÂNTĂ
Sunt singur și sunt plin de scai.
Am stăpânit cândva un cer de stele
și lumilor
eu le cântam din nai.
Nimicul își încoardă struna.
Azi nu străbate-n grota mea
nici un străin,
doar salamandrele pestrițe vin
și câteodată:
Luna.
V
PĂIANJENUL
Gonit de crucile sădite pe cărări
Pan
s-ascunse într-o peșteră.
Razele fără de-astâmpăr se-mbulzeau
și se-mpingeau cu coatele s-ajungă pân' la el. Tovarăși nu avea,
doar un păianjen singurel.
Iscoditor, micuțul își țesuse mreaja de mătase în urechea lui.
Și Pan din fire bun
prindea țânțari celui din urmă prieten ce-i rămase.
Treceau în goană toamne cu căderi de stele.
Odată zeul își cioplea
un fluier din nuia de soc.
Piticul dobitoc
i se plimba pe mână.
Și-n scăpărări de putregai
Pan descoperi mirat
că prietenul avea pe spate-o cruce.
Bătrânul zeu încremeni fără de grai
în noaptea cu căderi de stele
și tresări îndurerat,
păianjenul s-a-ncreștinat.
A treia zi și-a-nchis coșciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroacă
și-amurgul cobora din sunetul de toacă. Neisprăvit rămase fluierul de soc.
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cruce, poezii despre toamnă, poezii despre păr, poezii despre păianjeni, poezii despre prietenie, poezii despre moarte, poezii despre țânțari sau poezii despre vânătoare
Coperta volumului de epigrame al d-lui Mardan reprezintă pe zeul Pan
Pe cartea lui Dion Mardan
E chipul miticului Pan,
Suflând în naiul lui sonor:
Îl fluieră pe autor!
epigramă de Florin Iordăchescu (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre epigrame sau epigrame despre cărți
Cântec în noapte
Pietre-n cale, mereu pietre.
Nime-n bezna nu ma-ndreapta.
Pan' la tine nici o piatra
nu mai vrea sa-mi fie treapta.
Pietre sunt si iarasi pietre.
Pe poteca mea de dor,
greu se lasa, greu se lasa
Dumnezeul pietrelor.
Lung e drumul, ceasul lung.
Rogu-ma, ma rog intruna,
noaptea sa-mi ajute luna
pan' la tine sa ajung.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, citate de Lucian Blaga despre noapte, citate de Lucian Blaga despre timp, citate de Lucian Blaga despre muzică, poezii despre dor, citate de Lucian Blaga despre dor, poezii despre ceas, citate de Lucian Blaga despre ceas sau poezii despre ajutor
Zvon
acoperit de gânduri
de ani, de timpuri
ce trec, se scurg
zac pe o stâncă
la margine de mare
pierdut într-o zare
acolo jos, în depărtare
sunt mai bătrân ca anii pierduți și risipiți
aiurea, haihui
pleoapele mi-au acoperit sufletul
să nu mai plâng
nu clipesc, nu privesc
am ochii acoperiți cu promoroacă
orb într-o lume oarbă
stropi cad pe frunte
unul, doi...
sunt lacrimile timpului trecut
încet-încet
întind mâna către cer
pipăi muguri de stele
tac, ascult...
e zarvă, e vuiet, e cânt
și mă întreb la margine de veac
e oare primăvară
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre plâns sau poezii despre ochi
Pan
Pe culmi revarsă luna al stelelor noian,
De ce te-ascunzi de ele? Nu știi că zeul Pan
De cum se lasă noaptea iubire vrea să-și cate,
Prin tufe și hățișuri croindu-și drum pe coate?
El are lungi cornițe, dar crede-mă, nu-i drac,
Atâta doar că dansul și vinul i-s pe plac,
Iar de vei vrea în iarbă sărutul să i-l dai,
Îți va cânta la creștet năzdrăvănii din nai.
O, iată cum tresaltă pământul sub copită-i
Și iarba se aprinde, verdeața ei topită-i
În cercuri de lumină ce freamătă-n magie,
Materia, ea însăși, trezită e și vie!
Și iată cum în hore un vis ne înconjoară,
Cu iele fermecate ce ies întâia oară
Din ascunzișul sacru, iar zeul le e rege:
Din cele-o mie una mireasă își alege.
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vin, poezii despre sărut, poezii despre nuntă, poezii despre monarhie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Muguri calzi ce cad
E-un ritual ce parcă s-a născut
Din liniștea de piatră a mesei de tăceri,
E caldul obicei de sori de lut
De-a rupe raze-n pomii grăniceri.
E nudul obicei din zori de zi
Plânsorile din flori desferecând,
Sunt muguri calzi ce cad, sunt muguri vii,
De primăveri eterne fremătând.
E-același ritual de mii de ani,
Când pașii te mai poartă prin livezi,
E veșnic ritual de pomi orfani
Ce plâng copiii calzi și vii și verzi.
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre verde, poezii despre nuditate, poezii despre naștere sau poezii despre muguri
Fisură
Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Își ia toamna la plimbare
Și se-ntinde
Și se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.
Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Și se plimbă
Și se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
n legământ.
Fii atent cum strânge nori:
Peste câini,
Peste mâini.
Își vând ploile din zori
Și se-ajută
Și se mută
Printre ochi
De deochi -
Amatori.
Fii atent cum cântă gură:
Peste limb,
Peste timp
Se alintă și se jură,
Și se-ascultă,
În acută,
Printre tremur
Și cutremur -
În fisură.
poezie de Gabriela Chișcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre vânt, poezii despre schimbare, poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Destin
E un zid intre noi,
sunt copaci pan la nori.
sunt carari ce nu duc
nicaieri.
Ne privim si nu stim
de suntem amandoi
sub cerul imbibat
de ploi.
Cautam in zadar
sa ne strangem de maini.
Rupem ramuri din gard
si strigam:
mai ramai!
Sunt copaci pan la nori,
ne despart si din nou,
ne privim si nu stim
de traim ori murim.
poezie de Mara Bartis
Adăugat de Mara Bartis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi
Martie
Din caier încâlcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Flușturatici fulgi de nea
s-ar așeza-n noroi,
dar cum li-e silă --
se ridică iar
și zboară să-și găsească
cuib pe rarnuri.
Vânt și-i frig --
-iar mugurii
prea lacomi de lumină
își zgulesc acum
urechile în guler.
poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre vânt, poezii despre zbor, citate de Lucian Blaga despre zbor, poezii despre urechi, citate de Lucian Blaga despre urechi, citate de Lucian Blaga despre ploaie, citate de Lucian Blaga despre muguri, poezii despre lumină sau citate de Lucian Blaga despre lumină
Anotimpul renașterii
Anotimpul renașterii
Iarna rece dar frumoasă
Cam cu greu se dă plecată
Vine greu și-i răcoroasă
Primăvara fermecată.
Cel mai plăcut anotimp
Dar și cel mai așteptat
Mieii zburdă peste câmp
Viața renaște treptat.
Primăvara încet sosește
Se mai văd curgând șiroaie
Zăpada se cam topește
Pe alocuri sunt noroaie.
Printre ramuri se strecoară
Raze aurii de soare
Păsărele în triluri zboară
Ghioceii sunt în floare.
Mugurii dau să plesnească
La copacii îmbobociți
Unii stau să înflorească
Alții se fac înfruziți.
De pe tot, din ascunzișuri
Tot ce-i viu iese afară
Că să-și facă noi culcușuri
Pentru când se lasă seară.
Peste văi și pe coline
E covor imens de flori
Roiesc fluturi și albine
Prin miros îmbietor.
E miros de iarbă verde
Vâlvataie pe ogoare
Primăvara așa începe
Se aud zgomot de tractoare.
Vremea caldă de afară
Mângâie privirile
Face viața mai ușoară
Și ne cresc puterile.
Păsările migratoare
Pe la cuiburi se adună
Zboară și fac rotocoale
Pan'ce rămân împreună.
Anotimpul învierii
Ne aduce bucurie
Face inimii placere
Primăvară-i poezie.
Primăvară ești faimoasă
Reînvii natura toată
Tu ești cea mai arătoasă
Și cea mai frumoasă fată.
01.03.2021
Angelin Leru
poezie de Angelin Leru din compoziție proprie
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre păsări, poezii despre flori, poezii despre anotimpuri, poezii despre zăpadă sau poezii despre viață
Reconfigurare
încremenise învelit în pulberi de stele
în țara de nicăieri rolul îl juca pe copil
nu invers acum el însuși își așază copiii într-o altă copilărie
de ziua lui a întors tortul cu blatul în sus
și i-a mirat pe toți că-L scotea din algoritmul în care îl vârâse cu forța
siropul dulce s-a scurs în celelalte trei straturi
frișca s-a topit dedesubt
în oglinda retrovizoare ochii nu mai privesc
aruncă tunica roșie și pantalonii verzi din frunze
doar surâsul său și-l mai amintește
peter pan era mult mai scund
când a închis fereastra
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre țări, poezii despre roșu, poezii despre frunze, poezii despre forță sau poezii despre dulciuri
Ultima dorință
În pădurea înverzită
Să-mi săpați mormântul meu,
Unde nu-s nici cruci, nici pietre,
Unde nu-i pământul greu!
Căci mult greu am dus în lume,
Pan' ce viața-mi s-a sfârșit,
Pan' ce sufletul în mine
De durere s-a zdrobit.
Numai blânde lăcrimiore
Semănați-mi pe mormânt,
Ca să scie toți, că lacrimi
Mi-a fost partea pe pământ.
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre durere, citate de Matilda Cugler-Poni despre durere sau poezii despre dorințe
Ăia din noapte
Tăcere oameni buni!
azi noapte este noaptea nopților,
hoții și vagabonzii sunt atârnați de grinda caselor
și sinucigașii din mine sunt sus pe stâlpi, sus.
Ssst, tăcere! azi e noaptea nopților,
ssst tăcere!
Lăeții cu turmele lor trec calmi și calzi
pe alee sunt brazi
și lumea-i ascunsă în cripte
ssst, tăcere!
În balonul orașului mârâie vântul
Închis și tăcut
balonul se sparge,
toți hoții se aruncă și fură cu toții
toți vagabonzii își smulg ochii și-și întorc șepcile,
sinucigașii, otrăvurile, stâlpii, etajele,
sforile și săpunurile,
cuțitele, apele, farmaciile sunt sparte,
lumea umblă nebună
se zbat și se bat
se mușcă și mârâie
Numai lăeții sunt domnii pământului
și umblă cu turmele calzi cu pletele...
poezie clasică de Gherasim Luca din revista "Alge"
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vagabondaj, poezii despre oraș sau poezii despre oameni buni
Cântecul lui Pan
Brațe-n brațe stau stejarii în pădurea seculară.
Azi, fiind cu voie bună, vechiul cântec și-l cântară.
A-nceput departe-n margeni cel mai tânăr să s-alinte
Și un freamăt și un clatin s-au pornit apoi-nainte:
Alerga un vajnic ropot, se umflau bogate valuri,
Și vârtejul printre vârfuri se rostogoli pe dealuri.
Iar acum cânta-n coroane, șuiera-n văzduh furtuna,
Până-n rădăcini de-a valma duduia trosnind într-una.
Când și când huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic
Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic!
Mândru joc era, asemeni unei mări când se revarsă,
Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă.
Tata Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune,
Învățând copiii, codri, melodiile, străbune.
Și din cele șapte tonuri ce cuprind în ele toate
Cântecele, vechiul meșter ce minuni de cântec scoate!
Tinerii poeți și cintezi stau și-ascultă în tăcere;
Pitulați în tufe dese sorb cântarea cu plăcere...
poezie celebră de Gottfried Keller din Sămănătorul, an. III, nr. 39 (26 septembrie 1904), traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre tată sau poezii despre poezie
Nori lăutărești
Pe un sâmbure de sân
buze late, buze moi
buze cu miros de fân
ba pe unu
ba pe doi
ba pe oale
trupuri goi.
Se aud surcelele
cum se flacără în fân
se aud cum sforăie
între sâni
deochi
cu stăpână la
stăpân
și cu sfântă la păgân...
Se vinos din vin cu vișin
se aude
cum se rușin
doi fiori
sub dud
bujori
lăutarii printre flori
de te viață să nu mori
de te moarte să nu zbori...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vișine, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre foc
Dar munții -- unde-s?
Din strașina curat-a veșniciei
cad clipele ca picurii de ploaie.
Ascult și sufletul își zice,
Eu am crescut hrănit de taina lumii
și drumul meu îl ține soarta-n palme,
nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte
și-n pieptu-mi larg
credința mea o sorb puternică din soare.
Din strașina carat-a veșniciei
cad clipele ca picurii de ploaie.
Ascult și sufletul se-ntreabă:
Dar munții -- unde-s? Munții
pe cari să-i mut din cale cu credința mea?
Nu-i văd,
îi vreau, îi strig și -- nu-s!
poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre suflet, citate de Lucian Blaga despre munți, poezii despre creștere, citate de Lucian Blaga despre creștere, poezii despre Soare sau citate de Lucian Blaga despre Soare
Taci!
Taci! Să auzim copacii înflorind,
În sunet dulce, parcă, de colind!
Deși nu-i iarnă, printre frunze cad
Ninsori ce-abundă de trăiri în alb!
Taci! Să auzim cum dintr-un mugur crud
Ies frunze mici, în foșnet, tremurând
Și cum se prind în marea înfrunzire,
Umplând cu verde, golul din privire...
Taci! Să auzim cum păsările-n zbor,
Se-ating orbește de senin, de nor
Și cum își poartă zborul înspre luncă
Și rând pe rând, tristețile-și aruncă.
Taci! Să auzim izvorul clipocind,
Prin mici tufișuri, apa, hohotind,
Iar printre firișoarele de iarbă,
Cum se strecoară o iubire albă...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre sunet, poezii despre ninsoare sau poezii despre iubire
Cântec
Cu drag, domnului Cornel Popescu
Un trubadur cu chip de sfânt
Revarsă viers, făr' de cuvânt,
Cu dulce ecou ancestral,
Dă viață vechiului caval.
Din creștet până la opinci
Icoana dragilor bunici,
Ce cu mândrie purtau ia,
Eternul "trend" de România.
Sunetul molcom, grav, duios,
Dezvăluie ce-i mai frumos
În inima unui popor,
Greu încercat, de-alean, de dor...
În ochii-i strălucesc povești
De vechi tradiții, românești,
De râuri, mare, falnici munți;
Nu te mai saturi să le-asculți!
Mâinile-i de magician
Mângâie fluierul lui Pan
Ascultând al doinei stăpân,
Te simți mândru de-a fi român!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre mândrie, poezii despre tradiții sau poezii despre râuri
Mugurii
Un vânt de seară
aprins sărută cerul la apus
și-i scoate ruji de sânge pe obraji.
Trântit în iarbă rup cu dinții-
gândind aiurea- mugurii
unui vlastar primavăratic.
Îmi zic: "Din muguri
amari înfloresc potire grele de nectar"
și cald din temelii tresar
de-amarul tinerelor mele patimi.
poezie celebră de Lucian Blaga (1919)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre tinerețe, citate de Lucian Blaga despre sărut, poezii despre sânge, citate de Lucian Blaga despre sânge, poezii despre seară, citate de Lucian Blaga despre seară sau citate de Lucian Blaga despre flori