Drumul sfântului
"Fetele au îndrăgit balaurul"
(Motiv de poveste)
Pe cal turnat în oțele
Sfântul Gheorghe caută semne
de drum - și în vânt
se oglindește pe rând
în ape sfinte și rele.
Când numai umbră,
când numai om,
binecuvântă pânea pe câmpuri,
binecuvântă vinul pe dealuri,
lovește pinteni de pom.
Mai tare strânge frâul de fier.
Fâlfâie peste șapte hotare
sălbaticul cer.
Subt planete galbene și fără de lege
se oprește și nu înțelege:
calul și-a pierdut potcoava de trei ori,
în urma lui copaci rămân
cu cuiburi goale subțiori.
Duh vechi îi cântă
mulcom subt tâmplă,
și-i schimbă-n legendă
tot ce se-ntâmplă.
Lângă fântâna secată de fulger
o fată îi iese în drum:
Sfântule, cum să ți-o spun?
Sfântule, mai departe nu te duce,
că toate fecioarele
în sate și pe livezi
te blestemă cu oase puse în cruce
să ți se frângă sulița în solzii verzi,
aureola - cerc de aur
în fântâna de balaur
- să ți-o pierzi.
Dar înalt ca de jertfă un fum
Sfântul Gheorghe pornește iar.
La cumpăna apelor
bălaurul ascultă spre hotare deșarte
și-și lipește urechea de drum
s-audă și mai departe.
Pe cal turnat în oțele
Sfântul Gheorghe caută semne
de drum și în vânt
se oglindește pe rând
în ape sfinte și rele.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copaci
- poezii despre cai
- poezii despre apă
- poezii despre Gheorghe
- poezii despre înălțime
- poezii despre vânt
- poezii despre virginitate
- poezii despre vin
- poezii despre verde
Citate similare
Oraș vechi
Noapte. Urnirea orelor
se-mplinește fără îndemn.
Taci - arătătoare se-opresc
suspinând pe ultimul semn.
Subt porți ființele somnului
intră - câni roșii și griji.
Pe uliți - subțire și-naltă
ploaia umblă pe cataligi.
Vânt vechi și lung între ziduri
mai scutură luturi și fier.
Mari semeni de altădată
O clipă s-arată și pier.
Turn negru stă în picioare
și-și numără anii învins.
Taci, că sfântul de piatră
aureola în noapte și-a stins.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tăcere
- poezii despre somn
- poezii despre sfinți
- poezii despre roșu
- poezii despre ploaie
- poezii despre picioare
- poezii despre ore
De mână cu marele orb
Îl duc de mână prin păduri.
Prin țară lăsăm în urma noastră ghicitori.
Din când în când ne odihnim în drum.
Din vânăta și mocirloasa iarbă
melci jilavi i se urcă-n barbă.
Zic: Tată, mersul sorilor a bun.
El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.
El tace - fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptă.
Subt bolta aspră de stejar
țânțari îi fac o aureolă peste cap.
Și iar plecăm.
De ce a tresărit?
Tată orb, fii liniștit, în jur nu e nimic.
Doar sus o stea
de cerul ei c-o lacrimă de aur se desparte.
Subt frunze nalte mergem mai departe, tot mai departe.
Dihănii negre
ne adulmecă din urmă
și blânde mâncă țărna
unde am călcat și unde-am stat.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țânțari, poezii despre tată, poezii despre stejari, poezii despre păduri, poezii despre promisiuni, poezii despre odihnă, poezii despre negru sau poezii despre frunze
Pasărea sfântă
Întruchipată în aur de sculptarul C. Brâncuși
În vântul de nimeni stârnit
hieratic Orionul te binecuvântă,
lăcrimându-și deasupra ta
geometria înaltă și sfântă.
Ai trăit cândva în funduri de mare
și focul solar 1-ai ocolit pe de-aproape.
În păduri plutitoare-ai strigat
prelung deasupra întâielor ape.
Pasăre ești? Sau un clopot prin lume purtat?
Făptură ți-am zice, potir fără toarte,
cântec de aur rotind
peste spaima noastră de enigme moarte.
Dăinuind în tenebre ca în povești
cu fluier părelnic de vânt
cânți celor ce somnul și-l beau
din macii negri de subt pământ.
Fosfor cojit de pe vechi oseminte
ne pare lumina din ochii tăi verzi.
Ascultând revelații fără cuvinte
subt iarba cerului zborul ți-1 pierzi.
Din văzduhul boltitelor tale amiezi
ghicești în adâncuri toate misterele.
Înalță-te fără sfârșit,
dar să nu ne descoperi niciodată ce vezi.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre lumină, poezii despre zbor, poezii despre viață sau poezii despre spaimă
* * *
sunt pas în geometria oarbă a timpului
sunt lacrimă purtată de vânt
sunt țipăt prelung peste ape
sunt apa ce se zbate în fântâni
sunt fluier ce cântă pe drum
printre maci roșii de câmp
timpul, zbor scurt prin iarba stelară
lumina plânge în cuvinte nerostite
pe drum, un schit între gânduri
mușchiul e umed, e verde
în vatră se stinge ultimul ciot
ciobanul coboară agale în vale
oile dorm în picioare
un câine latră bezmetic pe drum
lumina își freacă privirea de umerii munților
în iarbă, flori galbene și clopoței
sub copaci mai trece un an
visul e lung și e greu, a povară
noaptea deschide privirea, ascultă
în zori, cântă cocoșii în tindă
pe țărm, păsări de apă coboară
să bea apă sfințită de gânduri
în zare, sălbaticul cer
se frânge în ape de munte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre munți, poezii despre câini sau poezii despre văi
Fetița mea își vede țara
Frunzuliță ram de laur,
Ană, umbra mea de aur -
drum pe jos și drum pe sus
din apusuri te-am adus.
Sub pleoape, rosturi - țară -
le culegi întâia oară.
Și te uiți, și vezi, și vezi
anul tânăr prin livezi.
Celor pomi și-acestor mume
le surâzi, le dărui nume.
Vrei să pipăi snopii, sapa,
te uimește graiul, apa.
Frunza-i alta-n lume nouă.
Fluturi, om, poveste, rouă,
zarea albă-n cerc fierbinte,
șerpii prin amurguri sfinte -
to te miri cum toate, toate
altfel sunt. Ah, cum se poate?
Numai luna, rea ori bună,
ți se pare-aceeași lună.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre tinerețe, poezii despre sfințenie, poezii despre rouă, poezii despre nuntă, poezii despre fluturi sau poezii despre fete
Pe ape
Porumbii mi i-am slobozit
să-ncerce pajiștea cerului,
dar sfâșiați de vânturi
se-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei
inima mi-o-ngrop subt spuză
să-și țină jăratecul. Paserea focului
nu-mi mai fâlfâie peste pereți.
Dăinuie veșnic potopul.
Niciodată nu voi ajunge
s-aduc jertfa subt semnul înalt
al curcubeului magic.
Pentru un fagure sterp
mi-am ucis stupii flămânzi.
Cel din urmă dobitoc
cu-nțelepciune s-a prăpâdit.
Ochiul său profetic deschis
e singura veste prin neguri.
în mare rămâne muntele Ararat,
de-a pururi fund de ape,
tot mai adânc,
tot mai pierdut
fund de ape.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre ochi, poezii despre jertfă, poezii despre inimă, poezii despre foc sau poezii despre curcubeu
Epilog
Îngenunchez în vânt.
Mâine oasele-au să-mi cadă
de pe cruce.
Înapoi nici un drum nu mai duce.
Îngenunchez în vânt:
lângă steaua cea mai tristă.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre tristețe, citate de Lucian Blaga despre tristețe, poezii despre superlative, citate de Lucian Blaga despre superlative, poezii despre stele, citate de Lucian Blaga despre stele, poezii despre crucificare, poezii despre cruce sau citate de Lucian Blaga despre cruce
Epilog
Îngenunchez în vânt. Mâne oasele
au să-mi cadă de pe cruce.
Înapoi nici un drum nu mă duce.
Îngenunchez în vânt:
lângă steaua cea mai tristă.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie se trezise în oaste. Și slujind el câteva soroace de-a rândul, acuma era bătrân. Și mai-marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au slobozit din oaste, cu arme cu tot, să se ducă unde-a vrea, dându-i și două carboave de cheltuială. Ivan atunci mulțumi mai-marilor săi și apoi, luându-și rămas bun de la tovarășii lui de oaste, cu care mai trase câte-o dușcă, două de rachiu, pornește la drum cântând. Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din întâmplare, pe-o cărare lăuntrică, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei știu ce. Sfântul Petre, auzind pe cineva cântând din urmă, se uită înapoi și, când colo, vede un ostaș mătăhăind pe drum în toate părțile.
Ion Creangă în Ivan Turbincă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre Rusia, citate despre armată, citate despre Petru, citate despre îndeplinirea datoriei, citate despre sfinți, citate despre religie, citate despre mulțumire, citate despre copilărie sau citate despre bătrânețe
Ne aflăm
Ne aflăm mereu pe drum
Când la vad, când la răscruce,
Apa-i foc, și ceru-i fum
Drumul, nu știm unde duce
Semne nu-s, iar hărți lipsesc,
Ghizi, de mult nu se găsesc.
Batem pasul în cerc mic
Alegând când drept, când dreapta
Impingând ba scut, ba dric
Și nu-i cugetul ca fapta,
Ne certăm, ca orișicine
Că nu știm că știm mai bine
Drumu-i strimt și e spinos,
Noi, bălângănind pe jos
Pe țurloaie prea firave
Ne-mproșcăm în culpe grave
Cum că drumu-i drum de dos
Ne aflăm mereu pe drum...
Mișunând în duh credința,
Căutându-ne ființa
Până ce devine scrum.
Ne aflăm.
poezie de Laurian Taler din So many words (1 august 2010)
Adăugat de Laurian Taler
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre moarte, poezii despre hărți, poezii despre fum, poezii despre devenire, poezii despre cenușă sau poezii despre ceartă
Ursul cu crin
Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă
arhaicul vânt. O fată i-a pus ieri in brațe un crin.
Va mai trece printr-o mie de sate.
I se va-ntinde prescură, pe drumuri stropite cu vin.
Bolnavii de oase din cele o mie de sate
în cale-i s-aștern. El îi calcă de rău. Și de bine
el joacă, vorbe uitate spunând lângă umerii lor.
Spre seară boala iese din casă, din gând și din vine.
Are-un mers larg, când purcede, ca de-mpărat.
Chihlibar - miez galben - poartă subt fruntea-n apus.
Cu mânile - în stânga și-n dreapta - pare că veșnic
și-ar împărți pădurile, ce le are în țara de sus.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre urși, poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre seară, poezii despre sat sau poezii despre religie
Umblăm pe câmp fără popas
Umblăm pe câmp fără popas
sub zodii prin târziul ceas.
Hotare, veac, tărâm s-au șters.
Mai suntem noi și-un univers.
Pierdem în noapte, rând pe rând,
tot ce sub noi era pământ.
Și mergem iar în gând, la pas.
Un cer deasupra ne-a rămas.
Vreo stea când cade din țării,
fără să vrei, spre ea te ții
și poala-ți potrivești, s-o prinzi.
Lucirea numai i-o cuprinzi.
Și cumpănim ce e, ce-a fost.
Noroc înalt, pornit cu rost,
ne-ntâmpină de sus prin vânt,
să nu ne-ajungă-n văi nicicând.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noroc, poezii despre noapte, poezii despre gânduri sau poezii despre graniță
Aureola
Ca-ntr-o legendă veche și uitată
în valea noastră s-a ivit o sfântă.
În preajma ei mereu văzduhul cântă.
Și umblă zvon că noaptea câteodată
când stă pe întuneric în chilie
văpaie i se-aprinde pe la tâmplă.
Nu bănuiește sfânta ce se-ntâmplă.
Nu bănuiește aureola vie
ce-njurul capului îi luminează,
zvâcnind și întețindu-se-n visare.
Ea simte numai și se miră trează
cum fluturii de noapte-o cercetează,
cum sfârâind prin păr ca-n lumânare
îi cad pe rând, cenușă, la picioare.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre visare sau poezii despre păr
În fața bisericii Sfântul Gheorghe
Zeci de porumbei
ciugulind miez de pâine
și boabe de grâu binecuvântate
de cruce și de slujba cea dulce,
de minunata cântare,
aici, în punctul Bucureștiului
unde toate sfâșesc
și toate încep de la capăt,
unde-i mai adâncă pacea
și vântul nu răzbește,
în fața bisericii Sfântul Gheorghe,
în fața Brâncoveanului
străjuit de copaci și de umbră...
poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre porumbei, poezii despre pace sau poezii despre creștinism
În marea trecere
Soarele-n zenit ține cântarul zilei.
Cerul se dăruiește apelor de jos.
Cu ochi cuminți dobitoace în trecere
își privesc fără de spaimă umbra în albii.
Frunzare se boltesc adânci
peste o-ntreagă poveste.
Nimic nu vrea să fie altfel decât este.
Numai sângele meu strigă prin păduri
după îndepărtata-i copilărie,
ca un cerb bătrân
după ciuta lui pierdută în moarte.
Poate a pierit subt stânci.
Poate s-a cufundat în pământ.
În zadar i-aștept veștile,
numai peșteri răsună,
pâraie se cer în adânc.
Sânge fără răspuns,
o, de-ar fi liniște, cât de bine s-ar auzi
ciuta călcând prin moarte.
Tot mai departe sovăi pe drum -
și, ca un ucigaș ce-astupă cu năframă
o gură învinsă,
închid cu pumnul toate izvoarele,
pentru totdeauna să tacă,
să tacă.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre stânci, poezii despre speologie, poezii despre gură sau poezii despre copilărie
Certuri în coaliție
Când unul zice hăis și altul cea,
Rămân, cum se mai spune, țuț
Și văd, în fața ochilor, aievea,
Un drum ce duce de la lac în puț.
epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre ochi sau epigrame despre ceartă
De Sfântul Gheorghe, pe stil vechi
Sunt iarăși sfânt si-nchin pahare,
Ucid balauri și exult,
(Căci sfântul de la ruși, îmi pare,
Bea cam de două ori mai mult).
epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sfinți, epigrame despre Gheorghe, epigrame despre sfințenie sau epigrame despre Rusia
Trecea un om pe drum
Trecea un om pe drum aseară,
Trecea cântând încet pe drum,
Știu eu? Poate cânta să-i pară
Drumul mai scurt, ori poate cum
Era așa frumos aseară,
Poate cânta ca să nu-l doară
Că-i singur numai el pe drum ?
Trecea, și eu eram la poartă
Și și-a văzut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodată
De am oftat, n-oi ști să spui.
Și nu-mi venea să plec din poartă,
Și parc-un dor de viața toată
M-a prins privind pe urma lui...
Așa ne-o fi la fiecare,
Că stăm în poartă, și nu știm
Pe călător măcar de-l doare
Ceva, și de ne pomenim
Oftând, pesemne fiecare
Ne-om fi simțind departe tare
De-un drum pe care-am vrea să fim.
poezie celebră de Elena Farago din Versuri (1906)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Elena Farago despre viață, citate de Elena Farago despre muzică, poezii despre frumusețe, citate de Elena Farago despre frumusețe, poezii despre dor sau citate de Elena Farago despre dor
Fata asculta cu toate urechile și făcu precum o învăță calul, fiindcă văzu ea că toate învățăturile lui îi iese înde bine, și din cuvântul lui nu se abătea. Tată-său, ca și de la rând, dete pe de altă parte și-i ieși înainte, așeză un pod de aur, se făcu un balaur mare cu douăsprezece capete și se ascunse sub acel pod. Când fu ca să treacă fata pe acolo, unde îi ieși înainte balaurul plesnind din coadă și încolăcindu-se; din gurile lui ieșea văpaie de foc, și limbile îi jucau ca niște săgeți arzătoare; cum îl văzu fata că este așa de grozav, niște răcori o apucară și i se făcu părul măciucă de frică. Calul daca simți că fata se pierde cu firea, o îmbărbătă iarăși și-i aduse aminte ce o învățase să facă; iară fata împăratului, după ce mai prinse nițică inimă, strânse frâul calului cu mâna stângă, îi dete călcâie și, cu paloșul în dreapta, se repezi asupra acelui balaur. Un ceas ținu lupta. Calul o potrivea cum să vină tot cam la o parte ca să-i reteze vreun cap; dară vrăjmașul se păzea și el destul de bine. În cele mai de pe urmă, izbuti fata să rănească pe balaur. Atunci, dându-se el de trei ori peste cap, se făcu om.
Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cai, citate despre învățătură, citate despre vinovăție, citate despre urechi, citate despre superlative, citate despre păr, citate despre poduri, citate despre mâini sau citate despre inimă
Semne
Porumbii-proroci își scaldă
aripile înnegrite de funingine
în ploile de sus.
Eu cânt -
semne, semne de plecare sunt.
Din orașele pământului
fecioare albe vor porni
cu priviri înalte către munți.
Pe urma lor vor merge tineri goi
spre sori păduratici,
și tot ce e trup omenesc va purcede
să mai învețe odat'
poveștile uitate ale sângelui.
Mi-am pecetluit cu ceară casa,
să nu mai întârziu
unde jocuri și răstigniri
n-or mai trece pe uliți
și nici o adiere de om
din veac în veac pe subt bolți.
Poduri vor tăcea.
Din clopote avântul va cădea.
Din depărtatele sălbăticii cu stele mari
doar căprioare vor pătrunde în orașe
să pască iarba rară din cenușă.
Cerbi cu ochii uriași și blânzi
intra-vor în bisericile vechi
cu porțile deschise,
uitându-se mirați în jar.
Lepădați-vă coarnele moarte,
bătrânilor cerbi,
cum pomii își lasă frunza uscată,
și-apoi plecați:
aci și țărâna înveninează,
aci casele au încercat cândva
să ucidă pe copiii omului.
Scuturați-vă de pământ
și plecați,
căci iată - aci vinul nebun al vieții
s-a scurs în scrum,
dar orice alt drum duce în poveste,
în marea, marea poveste.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oraș sau poezii despre învățătură